OG 5 2001 actualizata privind somatia de plata

OG 5/2001 actualizată privind procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 422 din 30.7.2001

Ultima dată actualizată prin:

Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 29 mai 2004 Monitorul Oficial 460/2003
Ordonanţă de urgenţă nr. 142/2002 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată 05 noiembrie 2002 Monitorul Oficial 804/2002
Lege nr. 295/2002 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată 05 iunie 2002 Monitorul Oficial 380/2002
Rectificare Monitorul Oficial 492/2001 23 august 2001 Monitorul Oficial 492/2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 1 pct. V.1 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

GUVERNUL ROMÂNIEI

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

Act normativ disponibil şi în variantă .PDF: OUG 5 2011 PDF

Art. 1
(1) Procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.
(2) Suma ce reprezintă obligaţia prevăzută la alin. (1), precum şi dobânzile, majorările sau penalităţile datorate potrivit legii se actualizează în raport cu rata inflaţiei aplicabilă la data plăţii efective.

Art. 2
(1) Cererile privind somaţia de plată se depun la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.
(2) La instanţele prevăzute la alin. (1) cererile se soluţionează de un singur judecător.
(3) Judecătorul verifică din oficiu competenţa instanţei, procedând potrivit legii.

Art. 3
(1) Cererea introdusă potrivit art. 2 va cuprinde:
a) numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul creditorului;
b) numele şi domiciliul debitorului persoană fizică, iar în cazul debitorului persoană juridică, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, numărul certificatului de înmatriculare în registrul comerţului sau în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar;
c) sumele prevăzute la art. 1 alin. (2), temeiul de fapt şi de drept al obligaţiilor de plată, perioada la care se referă acestea, termenul la care trebuia făcută plata şi orice element necesar pentru determinarea datoriei.
(2) La cerere se anexează contractul sau orice alt înscris doveditor al sumelor datorate.
(3) Cererea şi actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă.

Art. 4
(1) Abrogat.
(2) În toate cazurile, pentru soluţionarea cererii, judecătorul dispune citarea părţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi pentru a stărui în efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea părţilor asupra modalităţilor de plată.
(3) La citaţia pentru debitor se vor anexa în copie cererea creditorului şi actele depuse de acesta în susţinerea cererii.
(4) În citaţie se va face menţiunea că până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfăţişare debitorul poate să depună întâmpinare, precum şi actele ce pot contribui la soluţionarea cererii.

OG 5/2011 privind somaţia de plată actualizată prin:
Ordonanţă de urgenţă nr. 142/2002 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată din 24 octombrie 2002, Monitorul Oficial 804/2002 ;
Lege nr. 295/2002 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată din 15 mai 2002, Monitorul Oficial 380/2002 ;

Art. 5
În cazul în care creditorul primeşte plata datoriei ori declară că este mulţumit cu înţelegerea asupra plăţii, judecătorul va lua act despre aceasta şi va proceda [a închiderea dosarului, pronunţând o încheiere irevocabilă, Încheierea privind înţelegerea părţilor asupra plăţii constituie titlu executoriu.

Art. 6
(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în condiţiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.
(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretenţiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanţa care va conţine somaţia de plată către debitor, precum şi termenul de plată.
(3) Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile şi nici nu va depăşi 30 de zile. Judecătorul va putea stabili alt termen potrivit înţelegerii părţilor.
(4) Ordonanţa se va înmâna părţii prezente sau se va comunica fiecărei părţi de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

OG 5/2011 privind somaţia de plată actualizată prin:
Ordonanţă de urgenţă nr. 142/2002 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată din 24 octombrie 2002, Monitorul Oficial 804/2002 ;
Rectificare Monitorul Oficial 492/2001 din 23 august 2001, Monitorul Oficial 492/2001 ;

Art. 6 ¹
În cazul creanţelor reprezentând obligaţii de plată a cotelor din cheltuielile comune faţă de asociaţiile de proprietari sau locatari, precum şi a cheltuielilor de întreţinere ce revin persoanelor fizice corespunzător suprafeţelor locative pe care le folosesc ca locuinţe, judecătorul, la cererea debitorului, va putea, prin derogare de la dispoziţiile art. 6 alin. (3), să dispună stabilirea unui termen de plată ori eşalonarea plăţii, ţinând seama de motivele temeinice invocate de debitor în ceea ce priveşte posibilităţile efective de plată.

Art. 7
Ordonanţa prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum şi în cazul în care prin ordonanţă cererea sa a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun.

Art. 8
(1) Împotriva ordonanţei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.
(2) Cererea în anulare se soluţionează de către instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.
(3) Abrogat.
(4) Dacă instanţa învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, pronunţând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător.
(5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă.

OG 5/2011 privind somaţia de plată actualizată prin:
Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 25 iunie 2003, Monitorul Oficial 460/2003 ;
Lege nr. 295/2002 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată din 15 mai 2002, Monitorul Oficial 380/2002 ;

Art. 9
(1) Ordonanţa de admitere în tot sau în parte a cererii creditorului, împotriva căreia nu a fost introdusă cerere în anulare potrivit art. 8, este irevocabilă.
(2) La cererea creditorului ordonanţa prevăzută la alin. (1) sau, după caz, ordonanţa împotriva căreia a fost introdusă cererea în anulare prevăzută la art. 8, care însă a fost respinsă prin hotărâre rămasă irevocabilă prin nerecurare ori prin respingerera recursului, va fi învestită cu formulă executorie, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. Astfel învestită, ordonanţa constituie titlu executoriu, care se eliberează creditorului. Totodată titlul, în copie, se comunică şi debitorului.

Art. 10
(1) Cel interesat poate face contestaţie la executare, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
(2) Prin contestaţia la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu excepţia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului.

Art. 11
Abrogat.
OG 5/2011 privind somaţia de plată actualizată prin:
Lege nr. 295/2002 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată din 15 mai 2002, Monitorul Oficial 380/2002 ;

Art. 11¹
(1) Ordonanţa privind somaţia de plată nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părţi.
(2) Prevederile art. 338 din codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător.

Art. 12
Prezenta ordonanţă va intra în vigoare la data de 15 august 2001.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul justiţiei,
Rodica Mihaela Stănoiu

← OUG 119 din 2007 actualizata Ordonanta de plata		OG 28 1999 actualizata si republicata →

Comentarii despre OG 5 2001 actualizata privind somatia de plata

LegeAZ 29.01.2012

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.507 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată

Acsinte Gaspar – preşedinte
Aspazia Cojocaru – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ştefan Minea – judecător
Iulia Antoanella Motoc – judecător
Ion Predescu – judecător
Puskás Valentin Zoltán – judecător
Tudorel Toader – judecător
Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află

Citește mai mult

soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în Dosarul nr. 28.606/212/2010 al Judecătoriei Constanţa şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.760D/2010.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 28.606/212/2010, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată.

Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Judecătoria Constanţa într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale din perspectiva următoarelor argumente:

Somaţia de plată, reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, are caracter special şi presupune o procedură simplificată şi accelerată în materia executării creanţelor, derogatorie de la dreptul comun, prin intermediul căreia se urmăreşte recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanţelor certe, lichide şi exigibile. Astfel cum Curtea Constituţională a statuat în practica sa, limitarea mijloacelor de probă doar la înscrisuri, completate cu explicaţii şi lămuriri date de părţi, a fost determinată tocmai de caracterul special al procedurii, iar, întrucât ordonanţa privind somaţia de plată ce urmează a fi emisă de judecător se va referi doar la obligaţii de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însuşite de părţi, este justificată cerinţa ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri.

Ordonanţa de plată reprezintă o hotărâre judecătorească ce are caracter special şi care nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului raporturilor juridice dintre părţi, iar potrivit art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, cel interesat poate face contestaţie la executare, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. Prin contestaţia la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu excepţia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului.

În consecinţă, atunci când nu s-a formulat cerere în anulare, debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, iar dacă aceste apărări sunt întemeiate, titlul executoriu reprezentat de ordonanţa de plată va fi desfiinţat.

În situaţia în care titlul executoriu – ordonanţa de plată – hotărârea judecătorească – a fost emis de o instanţă superioară în grad celei care judecă contestaţia la executare, este posibil ca instanţa ierarhic inferioară să desfiinţeze hotărârea judecătorească a instanţei ierarhic superioare.

Prin urmare, dispoziţiile legale criticate acordă posibilitatea exercitării unei căi de atac neprevăzute de lege, respectiv dau posibilitatea desfiinţării unei hotărâri judecătoreşti a instanţei ierarhic superioare de către instanţa ierarhic inferioară.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, care au următorul conţinut: „Prin contestaţia la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu excepţia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului.“

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, prin Decizia nr. 361 din 12 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 19 martie 2003. Curtea a reţinut cu acel prilej că teza întâi a art. 10 alin. (2) permite debitorului invocarea, prin contestaţia la executare, şi a unor apărări de fond împotriva titlului executoriu, iar teza a doua a aceluiaşi alineat exceptează de la exerciţiul acestui drept debitorul care a formulat o cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului. Conform prevederilor art. 8 din aceeaşi ordonanţă, împotriva ordonanţei cu somaţia de plată, emisă de judecător, debitorul poate formula cerere în anulare la instanţa competentă pentru judecarea cauzei în primă instanţă, care va putea anula ordonanţa, situaţie în care, la cererea creditorului, se va proceda la judecarea în fond a cauzei, în condiţiile dreptului comun. Debitorul nemulţumit de ordonanţa cu somaţia de plată poate formula o cerere în anulare la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă. El poate, de asemenea, formula contestaţie la executare împotriva titlului executoriu, în cadrul căreia are dreptul să invoce şi apărări de fond, dacă nu şi-a exercitat dreptul de a formula cerere în anulare împotriva ordonanţei cu somaţia de plată. Excepţia prevăzută în art. 10 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 este justificată, întrucât aceasta are în vedere situaţia în care, în lipsa cererii în anulare, debitorul nu a putut invoca apărările de fond.

Printr-o jurisprudenţă constantă (Decizia nr. 1.092 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, Decizia nr. 139 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, sau Decizia nr. 219 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 2 iunie 2005), Curtea a statuat că dispoziţiile actului normativ criticat nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare şi nici dispoziţiile constituţionale referitoare la exercitarea căilor de atac. De asemenea, Curtea a statuat că procedura somaţiei de plată, reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, este o procedură specială în materia executării creanţelor. Legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată conform atribuţiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, cu condiţia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispoziţii constituţionale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în Dosarul nr. 28.606/212/2010 al Judecătoriei Constanţa.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent-şef,

Mihaela Senia Costinescu

Răspunde