Delimitari sectoriale ale clasificarii activitatilor
| Comentarii |
|
CAEN permite clasificarea tuturor activităţilor în categorii, dar impune o serie de limitări şi convenţii care ţin de natura bunurilor şi serviciilor, ca de exemplu combinaţii complexe de servicii ce rezultă din numeroase activităţi, cum este cazul turismului, ce poate fi constituit ca o secţiune derivată (transporturile, hotelurile, restaurantele, serviciile recreative, serviciile culturale sau sportive). Efectuarea unor astfel de agregări este posibilă pe baza componentelor elementare ale activităţilor.
Descrierea activităţilor pentru fiecare clasă nu poate defini complet clasele respective şi, de aceea, s-a simţit nevoia ca în cazul unor secţiuni, diviziuni şi chiar grupe, pentru a se evita repetările, să se ofere şi unele precizări cu caracter general, la nivel mai agregat. La recomandarea utilizatorilor, se consideră necesară completarea unor descrieri, după cum urmează:
1.Activităţile din agricultură s-au definit ca fiind legate de exploatarea resurselor naturale în scopul obţinerii unor bunuri/produse rezultate din cultura plantelor şi creşterea animalelor. Ele cuprind de asemenea şi serviciile care se integrează în operaţiunile normale ale activităţii agricole, cu excepţia activităţilor veterinare care sunt încadrate în Secţiunea P – Sănătate şi asistenţă socialăşi Diviziunea 85 – Sănătate şi asistenţă socială,întrucât activităţile veterinare sunt strâns legate şi de sănătatea umană.
Secţiunea A – Agricultură,exclude activităţile de prelucrare (transformare) a bunurilor obţinute din agricultură care se includ în Secţiunea E – Industria prelucrătoare,dar aici intervin şi unele convenţii, de exemplu producerea vinului în ferme proprii care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie (gospodăriile populaţiei) se încadrează în Secţiunea A – Agricultură.De asemenea, se exclud din Secţiunea A – Agricultură,activităţile de punere în valoare a pământului (lucrările de îmbunătăţiri funciare – lucrări de desecări, îndiguiri, corecţia torenţilor, amenajările pentru irigaţii etc.) care se includ în Secţiunea G – Construcţii.
2.Industria extractivă, atât în CITI rev. 3 cât şi în NACE rev. 1 şi CAEN este definită ca o secţiune a industriilor care au ca scop extracţia şi transformarea minereurilor din stare naturală în produse vandabile. Această secţiune este construită din două subsecţiuni (DA – Industria extractivă de produse energeticeşi DB – Industria extractivă de produse neenergetice)pentru a permite ca prin agregare să se creeze o secţiune derivată Energie“ în care se cuprind activităţile din Subsecţiunea DA – Industria extractivă de produse energetice,activităţile din Secţiunea F – Energie electrică şi termică, gaze şi apăşi Subsecţiunea EF – Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari.
3.Industria prelucrătoare(Secţiunea E) cuprinde în primul rând activităţile de fabricare ce implică o transformare materială semnificativă în cursul unor procese de producere a unor bunuri.
Industria prelucrătoare nu are la originea producţiei bunurile extrase din natură (spre deosebire de agricultură, pescuit sau industria extractivă), ci materii prime sau produse cu diverse grade de transformare provenite din activităţile sectorului primar sau din industriile prelucrătoare înseşi.
Activităţile de întreţinere, reparare şi instalare a maşinilor şi echipamentelor sunt încadrate, de regulă, în aceeaşi clasă cu cele specializate pentru producerea bunurilor respective, cu excepţia reparaţiilor navale şi de aeronave pentru care s-au creat clase distincte, precum şi cu excepţiile prevăzute la descrierea secţiunii E – Industria prelucrătoare.
4.Lucrările de construcţii sunt ansambluri complexe ce rezultă din activitatea unei multitudini de categorii de întreprinderi care au ca scop principal producerea de bunuri imobiliare.
Fabricarea materialelor de construcţii sau de elemente mai complexe destinate lucrărilor de construcţii este cuprinsă în industria prelucrătoare, ca de exemplu: fabricarea elementelor prefabricate din beton, fabricarea structurilor din lemn şi a tâmplăriilor, fabricarea construcţiilor şi structurilor metalice etc.
Montarea sau instalarea echipamentelor industriale executate de către întreprinderile care le produc se includ în industria prelucrătoare, iar cele montate şi instalate de către întreprinderile de construcţii se includ în Secţiunea G – Construcţii.
Montarea sau instalarea echipamentelor concepute pentru funcţionarea unei construcţii ca atare (obiecte sanitare, instalaţii electrice etc), precum şi montarea elementelor prefabricate din beton, structurilor metalice şi tâmplăriei se cuprinde în Secţiunea G – Construcţii.
În cazul unităţilor de construcţii care execută elemente prefabricate pe şantiere sau în ateliere, activităţile acestora se includ tot în Secţiunea G – Construcţii,cu condiţia ca mai mult de jumătate din cantităţile fizice realizate să fie montate în construcţii executate de unităţile de construcţii de care aparţin.
5.Comerţul(Secţiunea H) acoperă toate formele de comercializare, precum şi unele servicii (reparaţii de bunuri personale şi gospodăreşti şi a autovehiculelor). Obiectul comerţului îl constituie cumpărarea şi vânzarea de mărfuri.
Vânzarea propriei producţii nu se consideră activitate de comerţ, ci activitate auxiliară, deci nu se încadrează la comerţ. Unităţile specializate (cu gestiune separată) în vânzarea cu amănuntul a propriei producţii (magazinele de prezentare) se includ în activitatea de comerţ.
În unele cazuri, delimitarea dintre comerţ şi industrie ţine de efectuarea, de către unităţile de comerţ, a unor operaţii asupra produselor, cum sunt: sortare, fracţionare, lotizare, condiţionare, antrepozitare, livrare cu instalare. Aceste operaţii nu afectează natura produsului şi se consideră ca operaţiuni intermediare sub forma unor servicii efectuate de terţi, ca de exemplu: antrepozitarea sau condiţionarea, instalarea la clienţi a unor aparate, a mobilei etc.
Formele de comercializare ce nu privesc bunurile transportabile nu sunt incluse în Secţiunea H, ca de exemplu: afacerile imobiliare, tranzacţii asupra bunurilor imobiliare, agenţiile de voiaj, vânzarea de spaţii publicitare etc.
În Secţiunea H – Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,se mai includ şi repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice, precum şi activităţile de intermedieri comerciale în care se execută acţiuni comerciale în contul terţilor, întrucât operaţiunile de intermediere conduc la vânzarea de mărfuri (comisionari, intermediari etc).
Intermediarii comerţului cu ridicata sunt evidenţiaţi distinct în Grupa 511 – Activităţi de intermedieri în comerţul cu ridicatadin Diviziunea 51 – Comerţ cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor),în timp ce intermediarii comerţului cu amănuntul nu sunt evidenţiaţi separat în Diviziunea 52 – Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti.
Secţiunea H include unităţi cu diferite statute juridice, inclusiv cooperativele, punctele de colectare etc.
În această secţiune activităţile importatorilor şi exportatorilor, precum şi ale celor care intermediază tranzacţii de import – export în contul terţilor nu apar în această calitate, întrucât sunt incluse în comerţul cu ridicata. Dacă este necesară crearea unei secţiuni derivate Comerţ exterior“ aceasta se realizează pe baza declaraţiilor vamale sau a altor tipuri de evidenţă, precum şi prin detalierea datelor din clasele comerţului cu ridicata în cazul unor anchete statistice speciale organizate pentru activităţile de comerţ exterior.
Problema majoră în cadrul secţiunii H este delimitarea între comerţul cu ridicata (Diviziunea 51) şi comerţul cu amănuntul (Diviziunea 52).
Diviziunea 50 cuprinde comercializarea autovehiculelor şi a motocicletelor (cu ridicata şi cu amănuntul) noi sau de ocazie, intermedierile din acest domeniu, precum şi întreţinerea, repararea şi aprovizionarea autovehiculelor cu carburanţi şi piese de schimb.
Diviziunea 51 include comercializarea cu ridicata (inclusiv intermedierile către agenţii economici care fac comerţ cu amănuntul sau către întreprinderi). Distincţia între comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în unele cazuri, ţine seama şi de natura produsului vândut întrucât anumite produse nu se vând niciodată prin comerţul cu amănuntul şi, în consecinţă, nu poate fi vorba de un paralelism sistematic între diviziunile 51 şi 52.
Diviziunea 52 include comercializarea cu amănuntul, inclusiv prin intermediari, în principal către populaţie, fără însă a exclude posibilitatea de vânzare şi către întreprinderi. Comercializarea merge până la instalarea unor bunuri la clienţi.
Repararea bunurilor personale sau casnice, activitate asociată uneori cu comercializarea, se include de asemenea în Diviziunea 52.
În detaliu, diferenţele între comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul sunt redate în notele explicative de la diviziunile respective din descrierea activităţilor.
La nivelul denumirii unor clase cât şi în descrierea activităţilor apar noţiunile de comerţ specializat şi comerţ predominant, pentru care este necesar să se definească termenul specializat“ şi predominant“.
• Specializare
Vânzarea cu amănuntul a bunurilor materiale noi poate face obiectul unui comerţ în magazine nespecializate (cele din grupa 521, care reprezintă unităţi comerciale cu profil complex ca: magazin general alimentar, magazin universal, magazin mixt sătesc etc.) sau a unui comerţ specializat efectuat prin magazine specializate ce se încadrează în clasele grupelor 522, 523 şi 524 din CAEN.
Pentru a determina specializarea, se porneşte de la gama (clasele) produselor vândute ce se încadrează, conform CAEN în clasele grupelor 522, 523 şi 524. Vom avea deci 8 game relative pentru produsele alimentare ce se încadrează în clasele grupei 522 şi 11 game relative pentru produsele nealimentare ce se încadrează în clasele grupelor 523 şi 524.
Specializarea se determină după analizarea ponderilor din cifra de afaceri realizată de gama de produse aparţinând claselor din grupele 522, 523 şi 524.
– dacă unei clase CAEN (din cele 18 câte sunt în cele trei grupe CAEN) îi corespunde o pondere de cel puţin 50% din vânzările realizate de magazin, magazinul este specializat în această clasă CAEN;
– în cazul în care o clasă CAEN nu deţine o pondere de cel puţin 50%, dar cifra de afaceri se repartizează pe cel mult 4 clase CAEN din grupele 522, 523, 524, comerţul este specializat în clasa CAEN ale cărei vânzări deţin ponderea cea mai mare în cifra de afaceri;
– dacă produsele vândute se repartizează pe mai mult de 4 clase CAEN, comerţul este nespecializat şi se încadrează în grupa CAEN 521.
• Predominanţă
În cadrul comerţului nespecializat (grupa 521) se află locul de cercetare a predominanţei; există predominanţă alimentară în cazul când cifra de afaceri pentru produse alimentare, băuturi şi tutun reprezintă mai mult de 35% din vânzările totale. În caz contrar predominanţa este nealimentară.
În cazul comerţului cu amănuntul în afara magazinelor (grupa 526 din CAEN) se aplică aceleaşi reguli pentru determinarea specializării sau a predominanţei.
În afara criteriilor de mai sus, pentru clasificare, se mai poate lua în considerare şi suprafaţa comercială atunci când aceasta poate fi relevantă.
6.Hoteluri şi restaurante(Secţiunea I).
Serviciile de cazare se deosebesc esenţial de închirierile (locaţiile) de locuinţe prin durata scurtă de punere la dispoziţie a unui loc de cazare, cu excepţia unor cazări colective (cămine studenţeşti etc.) care în mod tradiţional sunt apropiate de serviciile hoteliere.
Separarea între restaurant şi magazin de băuturi sau între spectacole şi activităţi recreative uneori poate fi destul de dificilă. Ca procedeu general, un spectacol rămâne spectacol, chiar dacă este asociat consumului de băuturi sau mâncare, după cum un bar rămâne bar chiar dacă este asociat cu spectacol muzical, potrivit funcţiunii acestora. Separarea între restaurant şi magazin de băuturi şi produse alimentare se face ţinând seama de posibilitatea consumării pe loc.
7.Transport şi depozitare(Secţiunea J).
Transportul, ca serviciu în general, nu este definit decât dacă se exercită în contul terţilor, el poate rezulta dintr-o prestaţie colectivă sau individuală (taxi) ca şi prin închirierea cu operator (şofer) a unui mijloc de transport.
Activitatea de transport propriu-zis se înscrie într-un ansamblu mai vast de prestaţii (administraţia, depozitarea, gestiunea infrastructurii). Combinaţiile de servicii vizând transportul pot fi oferite prin agenţiile de voiaj (pentru persoane) sau prin organizatorii de transport (pentru mărfuri).
8.Poştă şi telecomunicaţii(Secţiunea K).
În activităţile poştale nu se includ serviciile financiare ale poştei care se cuprind în secţiunea L.
Prin telecomunicaţii se înţelege transmiterea de informaţii prin canale de telecomunicaţii/radiocomunicaţii, fără tratarea acestor informaţii. Tratarea informaţiei se include, după caz, în secţiunile respective, ca de exemplu: prelucrarea datelor se cuprinde în Diviziunea 72 – Informatică şi activităţi conexe.
9.Activităţi financiare, bancare şi de asigurări(Secţiunea L).
Această secţiune vizează serviciile financiare (bancare, intermedieri financiare etc), asigurările şi activităţile auxiliare financiare şi de asigurări, care conduc la cele 3 diviziuni (65, 66 şi 67).
10.Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor(Secţiunea M).
Diviziunea 70 (Tranzacţii imobiliare)este organizată pentru a reflecta activităţile imobiliare, cu excepţia construcţiilor şi activităţilor hoteliere. În această diviziune se includ activităţile de dezvoltare (promovare) imobiliară, cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare, închirierea şi subînchirierea de bunuri imobiliare, activitatea agenţiilor imobiliare, administrarea imobilelor.
Cea de-a doua Diviziune, 71, se referă la Închirierea maşinilor şi echipamentelor fără operator şi a bunurilor personale şi gospodăreşti.Locaţia cu operator se încadrează, după caz, în categoriile de clasificare ale căror activităţi sunt deservite de maşinile şi echipamentele respective.
La Diviziunea 72 – Informatică şi activităţi conexe,trebuie să se manifeste precauţie; de exemplu: a ţine contabilitatea proprie pe mijloace informatice rămâne tot activitate contabilă, însă întreţinerea şi păstrarea echipamentelor de calcul intră în această diviziune cu toate că regula generală prevede ataşarea lor la construcţiile de maşini.
Între telecomunicaţii şi informatică limita se stabileşte, în principal, dacă se efectuează un transfer sau o transformare de informaţii. Activităţile de documentare pe calculator desfăşurate de biblioteci şi arhive se includ în Clasa 9251 – Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelorşi nu în informatică.
La Diviziunea 73 – Cercetare-dezvoltare,criteriul principal pentru a distinge cercetarea şi dezvoltarea de o activitate conexă acesteia este prezenţa în cercetare şi dezvoltare a unui apreciabil element de noutate.
A cincea diviziune din această secţiune este Diviziunea 74 – Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor,care nu se bazează rigid pe un criteriu de clientelă, întrucât acestea se adresează atât agenţilor economici cât şi populaţiei, ca de exemplu activităţile juridice. Numărul mare de clase care apar în această diviziune este consecinţa dezvoltării activităţilor de servicii într-o economie modernă. Activităţile de servicii nu sunt în exclusivitate prestări de servicii. Industria prelucrătoare produce anumite servicii ca: instalarea, repararea sau chiar servicii cu caracter industrial cum sunt de exemplu acoperirile metalice ce participă la ciclul de fabricaţie a unui produs. Invers, anumite bunuri rezultă din activităţi de servicii, ca de exemplu fotografiile.
11.Administraţie publică(Secţiunea N) cuprinde o singură diviziune (Diviziunea 75) cu acelaşi titlu. Pentru clasificarea unităţilor de tip administrativ în Diviziunea 75, statutul juridic sau instituţional nu este determinant. Această diviziune descrie activităţile de administraţie publică care, prin natura lor, nu sunt exercitate pe piaţă.
12.Secţiunea O – Învăţământ,cuprinde de asemenea o singură diviziune (Diviziunea 80) cu aceeaşi denumire. Această diviziune cuprinde învăţământul în sensul larg al cuvântului, de toate nivelurile şi sub toate formele. În această diviziune nu sunt cuprinse cursurile de natură recreativă, ucenicia la locul de muncă, întrucât prestaţia ucenicilor este plătită, precum şi instrui rea personalului la locul de muncă, pentru utilizarea unor maşini şi echipamente, sau instruirea pentru protecţia muncii.
13.Secţiunea P – Sănătate şi asistenţă socială,include numai Diviziunea 85 care cuprinde toate activităţile referitoare la sănătatea umană (asistenţă spitalicească şi sanatorială, ambulatorie, activităţi de analize medicale etc), activităţile veterinare şi asistenţa socială cu sau fără cazare.
14.Secţiunea R – Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale,cuprinde patru diviziuni.
Diviziunea 90 – Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor; salubritate şi activităţi similare,cuprinde epurarea apelor uzate, inclusiv întreţinerea canalelor de scurgere (evacuarea apelor uzate, tratamentul şi evacuarea noroaielor, dejecţiilor apelor epurate, vidanjarea şi curăţarea haznalelor şi foselor septice; colectarea, transportul, depozitarea şi tratarea gunoaielor menajere şi a altor deşeuri nerecuperabile).
În această diviziune nu se include activitatea de recuperare a deşeurilor reciclabile, această activitate este inclusă în Diviziunea 37 – Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile.De asemenea, nu se include tratarea deşeurilor radioactive care este inclusă în Diviziunea 23 – Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari.
Diviziunea 91 – Activităţi asociative diverse,cuprinde activităţile asociative economice, patronale, profesionale, sindicale, religioase, politice şi alte activităţi asociative.
Diviziunea 92 – Activităţi recreative, culturale şi sportive,cuprinde activităţile cinematografice şi video (producţia, distribuţia şi proiecţia filmelor cinematografice şi video); activităţile de radio şi televiziune (producţia de programe radio şi televiziune); activităţile de spectacole; activităţile de gestionare a sălilor de spectacole; activităţile agenţiilor de presă; activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale; activităţile sportive; alte activităţi recreative (jocuri de noroc, parcuri de recreaţii şi plaje, târguri şi expoziţii cu caracter recreativ, pescuitul recreativ, biliard, jocuri electronice şi alte jocuri, instalaţii de transport cu scopuri recreative etc).
În această diviziune nu se includ: reproducerea filmelor şi benzilor video care se include în Diviziunea 22, locaţia (închirierea) sălilor de spectacole şi a amplasamentelor de proiecţie care se include în Diviziunea 70, difuzarea programelor de radio şi televiziune care se include în Diviziunea 64, închirierea materialelor sportive care se include în Diviziunea 71.
Diviziunea 93 – Alte activităţi de servicii,cuprinde activităţile de spălare, curăţare şi vopsire a textilelor şi blănurilor, activităţile de frizerie şi coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, activităţile de pompe funebre inclusiv întreţinerea mormintelor, serviciile de întreţinere corporală (băi publice, saune, băi de aburi, cabinete de slăbire şi masaj), activităţile astrologice şi de spiritism, activităţile agenţiilor matrimoniale, serviciile lustrageriilor, parcarea autoturismelor, hamalâcul etc.
În această diviziune nu se includ activităţile de reparaţii şi retuş ale hainelor şi ale altor textile efectuate independent de curăţarea lor şi care se încadrează în Diviziunea 52; fabricarea perucilor, meşelor etc. care se include în Diviziunea 36; serviciile religioase care se includ în Diviziunea 91.
15.Secţiunea S – Activităţi ale personalului angajat în gospodării personale,cuprinde o singură diviziune cu aceeaşi denumire şi include activităţile personalului angajat în gospodăriile personale.
În această diviziune nu se includ activităţile unităţilor independente, specializate în furnizarea de servicii, inclusiv persoanele care furnizează servicii în gospodăriile personale plătite cu ziua sau ora, sau care execută anumite reparaţii la comandă, care se încadrează în funcţie de activitatea acestora, precum şi personalul care acordă ajutor în cadrul acţiunilor sociale care se încadrează în Diviziunea 85.
16.Secţiunea T – Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale,cuprinde de asemenea o singură diviziune cu aceeaşi denumire şi cuprinde activităţile organizaţiilor şi organismelor străine cu statut diplomatic care-şi desfăşoară activitatea în România (ambasade şi consulate), precum şi ale organizaţiilor şi organismelor F.M.I., Băncii Mondiale, Comunităţii Europene, O.N.U. etc.
În această diviziune nu se includ activităţile de administrare şi gestiune a ambasadelor şi consulatelor române în străinătate sau pe lângă secretariatele organizaţiilor internaţionale care se includ în Diviziunea 75 – Administraţie publică.
| ← Clasificarea unitatilor dupa activitate | Prezentare generala → |
|---|
