ARTICOLUL 8 Pluralismul şi partidele politice

I. Pluralismul. Pe temeiul solidarităţii sociale, pluralismul este de esenţa democraţiei constituţionale şi, în cadrul său, cel politic este decisiv. Desigur că nu se poate reduce pluralismul numai la cel politic pentru că ar trebui să-1 considerăm doar pluripartidism şi, potrivit unei concepţii vehiculate mai ales în străinătate, cu caracter îndeosebi doctrinar, ar fi antidemocratic. De aceea, pluralismul condiţionează întreaga noastră viaţă statală şi socială, mai exact, dezvoltarea sa prin realizarea obiectivelor stabilite prin programul de guvernare aprobat.

II. Rolul partidelor politice.

Citește mai mult

Partidele sunt subiecte de drept public.

Este o caracteristică ce rezultă din funcţia lor de intermediari dintre societate şi stat, prin originea pregătirii funcţionarilor şi cadrelor de conducere necesare, precum şi susţinerea lor spre a fi aleşi, atât în Parlament, cât şi ca Preşedinte al României, în Guvern sau în alte autorităţi.

în acelaşi timp, partidele se deosebesc de grupurile de presiune. Acestea nu au reprezentaţivitate politică, ci constituie o grupare urmărind anumite interese specifice, cum sunt organizaţiile neguvernamentale, sindicatele şi altele.

Privite în ansamblul lor, partidele, autorităţile publice şi grupurile de presiune alcătuiesc clasa politică, care are un rol esenţial, atât în dezvoltarea ţării, cât şi a societăţii în ansamblul său. Este un rol de neînlocuit de care depinde, în final, dezvoltarea întregii societăţi.

în acest cadru, partidele politice, ca intermediari între stat şi societate, trebuie să contribuie la definirea, prin convingere, a voinţei politice a cetăţenilor şi la exprimarea ei prin vot. Totodată, acţiunea partidelor politice trebuie să respecte principiul suveranităţii naţionale, integrităţii teritoriale a ţării, ordinea de drept, ca o consecinţă a statului de drept, şi principiile democraţiei, în sensul autentic al termenului.

III. Democraţia constituţională presupune ca întreaga dezvoltare 6 economico-socială a ţării să se realizeze cu respectarea ordinii constituţionale, atât la nivel central, cât şi local. De aceea, democraţia constituţională presupune poziţia suprapusă a Constituţiei în cadrul sistemului juridic, supremaţia normei constituţionale şi respectul ei de către toate autorităţile publice şi cetăţeni. Este un principiu de bază pentru dezvoltarea întregii societăţi.