Art. 146 Arestarea învinuitului în cursul urmăririi penale Arestarea preventivă MĂSURILE PREVENTIVE

Art. 146

Arestarea învinuitului în cursul urmăririi penale

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi există vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penală, când consideră că arestarea învinuitului este necesară în interesul urmăririi penale, numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului, întocmeşte propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a învinuitului.

Dosarul, împreună cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, întocmită de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, se prezintă preşedintelui ori judecătorului delegat de acesta de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea faptei prevăzute de legea penală ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

La prezentarea dosarului de către procuror, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta fixează ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivă, până la expirarea celor 24 de ore de reţinere, în cazul în care învinuitul este reţinut. Ziua şi ora se comunică atât apărătorului ales sau numit din oficiu, cât şi procurorului, acesta din urmă fiind obligat să asigure prezenţa în faţa judecătorului a învinuitului reţinut.

Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii.

Învinuitul este adus în faţa judecătorului şi va fi asistat de apărător.

Dispoziţiile art. 149¹ alin. 6 şi ale art. 150 se aplică în mod corespunzător.

Participarea procurorului este obligatorie.

După ascultarea învinuitului, judecătorul, de îndată, admite sau respinge propunerea de arestare preventivă, prin încheiere motivată.

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1, judecătorul dispune, prin încheiere motivată, arestarea preventivă a învinuitului pe o durată ce nu poate depăşi 10 zile.

Totodată, judecătorul, admiţând propunerea, emite, de urgenţă, mandatul de arestare a învinuitului. Mandatul cuprinde în mod corespunzător menţiunile arătate în art. 151 alin. 3 lit. a)-c), e) şi j), precum şi numele şi prenumele învinuitului şi durata pentru care este dispusă arestarea preventivă a acestuia.

Dispoziţiile art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

În caz de respingere a propunerii de arestare preventivă, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, judecătorul poate dispune măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau aceea de a nu părăsi ţara.

Împotriva încheierii se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.

Legea 356/2006 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;

OUG 109/2003 - privind modificarea Codului de procedură penală din 24 octombrie 2003, Monitorul Oficial 748/2003;

Legea 281/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;

Comentarii despre Art. 146 Arestarea învinuitului în cursul urmăririi penale Arestarea preventivă MĂSURILE PREVENTIVE

alina petrea 12.07.2012

Potrivit art. 136 C. proc. pen., măsurile preventive au ca scop asigurarea unei bune desfăşurări a procesului penal sau împiedicarea învinuitului ori inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală ori de la judecată. Pentru luarea măsurii arestării preventive este necesar - în conformitate cu prevederile art. 146 C. proc. pen., raportate la dispoziţiile art. 143 alin. 1 C. proc. pen. - să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul a comis o faptă prevăzută de legea penală. Sunt indicii temeinice - se arată în art 143 alin. 3 C. proc. pen., - atunci când, din datele existente în

Citește mai mult

cauză, rezultă presupunerea că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a săvârşit fapta.

în lipsa unor asemenea indicii, ordonanţa de arestare preventivă a inculpatului este nelegată şi, în mod legal, instanţa, sesizată cu plângerea îndreptată împotriva ei, a admis plângerea şi a revocat măsura preventivă.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 246/1996

Răspunde