Art. 163 Măsurile asigurătorii Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii ALTE MĂSURI PROCESUALE
| Comentarii |
|
ALTE MĂSURI PROCESUALE
Secţiunea II
Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii
Art. 163
Măsurile asigurătorii
Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.
Nu pot fi sechestrate bunuri care aparţin unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, precum şi cele exceptate de lege.
Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua la cererea părţii civile sau din oficiu.
Luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie:
a) Abrogată.
b) în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
Codul de procedură penală actualizat prin:Legea 356/2006 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;
Legea 281/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;
| ← Art. 162 Luarea măsurilor de siguranţă Luarea măsurilor de... | Art. 164 Organele care aduc la îndeplinire măsurile... → |
|---|
inculpatului sau părţii responsabile civilmente.
Sechestrul asigurător în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune nu poate fi dispus asupra unui bun care nu aparţine nici inculpatului şi nici persoanei responsabile civilmente - adică uneia dintre persoanele care pot fi trase la răspundere civilă, ci unui terţ (C.A. Timişoara, s. pen., decizia nr. 378 din 14 mai 2003)