Art. 188 Calcularea termenelor în cazul măsurilor preventive TERMENELE

Atâta timp cât instanţa de apel a admis apelul declarat de inculpat numai pentru greşita computare a arestării preventive - motiv pentru care a fost admis şi apelul făcut de parchet -, omiţând să se pronunţe asupra motivelor de apel prin care inculpatul viza individualizarea pedepsei sub aspectul duratei şi al modului de executare, decizia pe care acesta a atacat-o cu recurs este viciată de cazul de casare prevăzut în art. 385^9 pct. 10 C. proc. pen. şi urmează a fi casată cu trimitere spre rejudecare la instanţa de apel care, procedând în modul mai sus-arătat, nu a rezolvat fondul cauzei.

C.

Citește mai mult

Apel Bucureşti, s. Ipen., dec. nr. 79/1998

Notă: Noţiunea de nerezolvare a fondului cauzei, în sensul art. 385^15 pct. 2 lit. c C. proc. pen., nu poate fi asimilată cu nepronunţarea asupra unuia sau mai multor motive de apel. Prin prevederea acestui text, care impune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată atunci când nu s-a rezolvat fondul cauzei, se asigură trecerea procesului prin două grade de jurisdicţie în fond în cauzele în care se poate face apel şi un grad de jurisdicţie în fond când nu există drept de recurs. Or, neluareaîn considerare a unuia sau mai multor motive de apel nu echivalează cu privarea părţii de un grad de jurisdicţie, ci are doar semnificaţia unei greşeli de judecată -susceptibilă de remediere de către instanţa de recurs - survenită pe parcursul soluţionării căii de atac anterioare.

Nerezolvarea fondului cauzei are un înţeles mult mai restrâns şi se referă la situaţia în care "instanţa, deşi sesizată cu judecarea unei acţiuni penale şi a unei acţiuni civile, fie a omis să le soluţioneze, fie le-a lăsat nesoluţionate" (Gr. Theodoru, Drept procesual penal, Editura Cugetarea, Iaşi, 1998, p. 429). Asupra noţiunii de nerezolvare a fondului cauzei, v., mai pe larg, nota la C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 236/1998 (infra nr. 329). Cu totul alta este situaţia în cazul în care - acţiunea penală şi acţiunea civilă fiind rezolvate prin hotărârea primei instanţe -, instanţa de apel, menţinând acea hotărâre, a omis să examineze şi să se pronunţe asupra unuia sau mai multor motive de apel; în această situaţie pretinsa "nerezolvare a fondului" este redusă Ia nepronunţarea asupra unei critici aduse modului în care a fost rezolvată în fond cauza de către prima instanţă, ceea ce nu poate echivala - ca în cazul nerezolvării propriu-zise a fondului - cu eludarea unui grad de jurisdicţie. De aceea, în asemenea situaţie instanţa de recurs trebuia să examineze dacă motivul sau motivele de apel omise aveau un caracter esenţial pentru recurent şi, în caz afirmativ, să caseze decizia atacată în baza art. 385^ pct. 10 C. proc. pen., urmând ca, prin aplicarea art. 385^15 pct. 2 lit. a C. proc. pen., să rejudece ea însăşi fondul.