Art. 312 Redactarea şi semnarea hotărârii DISPOZIŢII GENERALE
Comentarii |
|
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 312
Redactarea şi semnarea hotărârii
Sentinţa sau decizia se redactează de unul din judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier.
În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.
← Art. 311 Felul hotărârilor DISPOZIŢII GENERALE | Art. 313 Măsuri premergătoare Desfăşurarea judecării... → |
---|
întrucât, în aceste condiţii, în lipsa semnăturii unui judecător, nu există certitudinea că instanţa care a soluţionat apelul a fost compusă în modul prevăzut de lege - ceea ce echivalează cu constatarea nelegalităţii compunerii instanţei - se impune concluzia că decizia instanţei de apel este lovită de o nulitate absolută care, conform art. 197 alin. 2 şi 3 C. proc. pen., nu poate fi înlăturată în nici un mod.
In
Citește mai mult
consecinţă, se va admite recursul declarat de inculpat, se va casa decizia atacată şi se va trimite cauza la instanţa de apel pentru rejudecarea apelului.C. Apel. Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 299/1996
NOTĂ. Dacă minuta a fost semnată de toţi membrii completului de judecată şi dacă numărul acestora corespunde celui prevăzut de Legea pentru organizarea judecătorească, există certitudinea că instanţa a fost compusă în mod legal.
Minuta, care se redactează imediat după deliberare - şi nu hotărârea, care se redactează ulterior - este aceea care reflectă, cu exactitate, modul în care a fost compusă instanţa de judecată. Chiar dacă hotărârea este semnată de un număr mai mic sau mai mare de judecători, în raport cu numărul celor care au iscălit minuta, această împrejurare este lipsită de relevanţă în ceea ce priveşte modul de compunere a instanţei, căci numai minuta este expresia nemijlocită atât a ceea ce s-a hotărât, cât şi a numărului şi identităţii judecătorilor care au soluţionat cauza.
Nesemnarea sentinţei sau deciziei de către unul dintre judecători - atâta vreme cât toţi judecătorii au semnat minuta - nu poate fi deci, asimilată nelegalei compuneri a instanţei, caz de nulitate absolută a hotărârii (art. 197 alin. 2 C. proc. pen.) şi, totodată, caz de casare (art. 385^9 pct. 3 C. proc. pen.). Ea constituie, neîndoielnic, o încălcare a prevederilor art. 312 C. proc. pen., dar - ca orice altă nulitate relativă - nu poate atrage anularea hotărârii decât în condiţiile art 197 alin. 1 sau 4 C. proc. pen., adică numai atunci când a cauzat părţii care o invocă vătămare ce nu ar putea fi înlăturată în alt mod ori când anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.