CSM admite cererile unor magistraţi de apărare a reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererile de apărare a reputaţiei profesionale formulate de mai mulţi magistraţi (judecători şi un procuror D.N.A), cu privire la acuzaţii pe care presa le-a făcut la adresa acestora.

Cererea formulată de Dolcu Dumitru-Lucian, procuror D. N. A. - Serviciul Teritorial Timişoara

În şedinţa din 7 mai 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de către Secţia pentru procurori a Inspecţiei Judiciare cu privire la cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de domnul Dolcu Dumitru-Lucian, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara.

Prin cererea adresată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, domnul procuror Dolcu Dumitru-Lucian, a solicitat apărarea reputaţiei profesionale ca urmare a publicării la data de 25.10.2011, în ediţia scrisă şi electronică a cotidianului „Adevărul” a articolului cu titlul „Procuror DNA, prins cu mafia la telefon”.

Din verificările efectuate de către Inspecţia Judiciară – Serviciul de inspecţie pentru procurori, au rezultat următoarele:

La data de 24.10.2011, în ediţia electronică a ziarului „Adevărul” şi, la 25.10.2011, în ediţia scrisă a aceluiaşi ziar a fost publicat articolul intitulat „Procuror DNA, prins cu mafia la telefon”. În conţinutul articolului autorul a redat pasaje din notele de redare a unor convorbiri telefonice aflate la dosarul cauzei, menţionând că au fost purtate de procurorul Dolcu şi învinuitul LSA. În acelaşi timp autorul a arătat că procurorul Lucian Dolcu a refuzat să ofere reporterilor „Adevărul” detalii despre dosar, declarând, însă, că ”este o eroare, întrucât nu purtase nicio discuţie cu niciunul dintre inculpaţi”.

În legătură cu acest articol procurorul Dolcu Dumitru-Lucian a arătat faptul că nu a discutat cu învinuitul LSA, iar convorbirile interceptate şi înregistrate au fost purtate cu P.V.L.Ş., căruia i se spune ”L.” şi care nu are nicio calitate procesuală în dosarul penal în care este cercetat L.S.A. Totodată, procurorul consideră că autorul articolului a interpretat tendenţios şi denigrator notele de redare în care s-a menţionat, din eroare, că ar fi discutat cu învinuitul L.S.A.. 

Pe data de 19.01.2011, o echipă mixtă, formată din agent de poliţie şi subofiţer de jandarmi, au oprit în trafic autoturismul marca Mercedes GL 320, la volanul căruia se afla L.S.A., ocazie cu care, în autoturism au fost găsite 2000 pachete de ţigări timbrate necorespunzător, despre care conducătorul a precizat că sunt ale sale, le cumpărase în aceeaşi zi şi urma să le folosească în scop personal. Având în vedere aceste împrejurări, în aceeaşi zi, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul I.P.J. Arad – Serviciul Investigaţii Fraude s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiţii L.S.A., IRLS şi RS sunt implicaţi în săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2961 alin.(1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, ambele modificate prin O.U.G. nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, dosarul fiind înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad.

Prin rezoluţia din 19.01.2011, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de L.S.A., IRLS şi RS pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 296 ind. 1 alin.(1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi art. 270 alin.3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, ambele modificate prin O.U.G. nr. 54/2010, măsura fiind confirmată prin rezoluţia procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.

În aceeaşi zi, procurorul din cadrul PJ Arad a dispus, prin ordonanţă, cu titlu provizoriu, autorizarea pe 48 ore, a interceptării şi înregistrării pe suport magnetic a convorbirilor din timpul discuţiilor purtate prin intermediul mai multor posturi telefonice, printre care şi două numere de telefon mobil, despre care existau indicii că erau utilizate de către învinuitul LSA.

Prin rezoluţia din 20.01.2011, având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de activităţi procesuale care urmau a fi efectuate, precum şi faptul că existau indicii de săvârşire a infracţiunii de spălarea banilor, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad a dispus preluarea cauzei la nivelul acestei unităţi de parchet.

La data de data de 21.01.2011, procurorul din cadrul PT Arad a solicitat instanţei de judecată confirmarea ordonanţei procurorului din 19.01.2011, precum şi autorizarea pe mai departe a interceptării şi înregistrării convorbirilor din timpul discuţiilor purtate prin intermediul mai multor posturi telefonice, printre care şi cele utilizate LSA. Totodată, procurorul a solicitat şi interceptarea şi înregistrarea audio-video atât în mediu ambiental cât şi la punctul de lucru al SC G. D. SRL Arad, atât a întâlnirilor şi discuţiilor purtate de acesta cu orice alte persoane cu care s-ar putea întâlni, cât şi a întâlnirilor şi discuţiilor purtate de către ceilalţi asociaţi în cadrul societăţii sus menţionate, administrate de învinuit, respectiv a numiţilor PVLS, DDP şi IM, începând cu data de 21.01.2011. Pe data de 21.01.2011, Tribunalul Arad a admis propunerea procurorului. În legătură cu discuţiile invocate în articolul publicat în ziarul „Adevărul” ca fiind purtate între procurorul Dolcu Dumitru Lucian şi învinuitul LSA, s-a stabilit că acestea au avut la bază notele de redare întocmite în zilele de 20 şi 21 .01.2011. În aceste note s-a menţionat că de la unul din posturile telefonice apelează şi răspunde învinuitul LSA.

Referitor la modalitatea în care jurnaliştii au avut acces la notele de redare aflate la dosarul de urmărire penală s-a constatat că acestea au fost publicate după data sesizării instanţei de judecată, data de 29.09. De asemenea, s-a stabilit că la dosarul cauzei aflate pe rolul Tribunalului Arad există două cereri de studiu a dosarului formulate de către autorul articolului publicat în „Adevărul” şi D.B de la PRESSALERT.ro. Totodată, a rezultat că Tribunalul Arad nu a eliberat, către jurnalişti, nici un fel de copii de pe înscrisurile aflate la dosar şi că s-a acordat o atenţie sporită pentru ca acestea să nu fie fotografiate cu telefoane mobile sau cu alte aparate foto.

Din studiul dosarului de la Curtea de Apel Timişoara, a rezultat că toate notele de redare se aflau la dosarul de urmărire penală. S-a stabilit că acestea s-au aflat tot timpul la dosarul de urmărire penală, în condiţiile în care procurorul care efectua urmărirea penală a întocmit, pe data de 21.01.2011, P-V intitulat ”proces-verbal de redare în formă scrisă a imaginilor şi convorbirilor purtate în mediu ambiental”. În acest P-V nu se găsesc redate convorbirile mai sus menţionate. Niciuna dintre convorbirile despre care se face menţiune, în notele de redare, că ar fi fost purtate între ”LSA” şi ”Lucian Dolcu” nu au fost menţionate în P-V întocmit de procuror, pentru că au fost apreciate ca nefiind relevante în cauză. Relevantă este în acest sens menţiunea de la sfârşitul P-V potrivit căreia: ”… se anexează suportul optic conţinând ... şi alte convorbiri şi note care nu prezintă interes deosebit cauzei”. În P-V sunt redate convorbiri telefonice purtate de la alt număr de telefon de către învinuitul LSA cu alte persoane, niciuna, însă, cu procurorul Dolcu Dumitru-Lucian.

În referatul întocmit de procuror, la data de 17.01.2011, s-a solicitat Tribunalului Arad reînnoirea Autorizaţiei din 21.01 şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor din timpul discuţiilor purtate în mediu ambiental prin intermediul a 2 două posturi telefonice utilizate de PVLŞ. În urma verificărilor directe, efectuate la PT Arad, s-au constatat diferenţe ale vocilor persoanelor care au utilizat constant cele două posturi telefonice.

Începând cu data de 21.01.2011, organele judiciare au avut suficiente elemente pentru a stabili că, de la unul din posturile telefonice, iniţiază şi primeşte apeluri exclusiv PVLŞ iar nu LSA. Menţionăm că, notele de redare au rămas la dosarul de urmărire penală, cu menţiunea că, discuţiile au fost purtate între învinuitul LSA şi procurorul Dolcu Dumitru-Lucian. Faţă de notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate, la dosarul cauzei au fost depuse de către organele judiciare fişele - extras de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date cuprinzând datele personale de identificare ale procurorului Dolcu Dumitru-Lucian şi ale soţiei acestuia DDP.

Dacă se găseşte o oarecare justificare a prezenţei acestor fişe la dosarul cauzei în ceea ce priveşte persoanele cercetate ori care au legătură cu acestea (DDP pentru că era unul dintre asociaţii SC unde deţinea părţi sociale şi învinuitul LSA) ori a fişei-extras de la O.N.R.C. privind SC G.D. S.R.L. Arad, nu acelaşi lucru se poate spune despre fişa procurorului Dolcu Dumitru-Lucian, care nu avea nicio calitate procesuală.

Inspecţia Judicară s-a sesizat din oficiu, urmând a se efectua verificări cu privire aspecte legate de activitatea procurorilor, ce ar putea constitui indicii privind săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de articolul 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 republicată şi modificată prin O.U.G. nr. 59/2009, respectiv „exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedură cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune”.

Inspectorii judiciari au apreciat că se impune o evaluare a raportului dintre două drepturi consacrate constituţional, respectiv dreptul la libera exprimare şi dreptul la propria imagine, fiind cunoscut faptul că interesul informării publicului interferează cu obligaţia jurnalistului de a nu aduce atingere imaginii, reputaţiei şi drepturilor altor persoane. Potrivit art. 30 alin.(1) din Constituţia României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile.

Articolul 10 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului consacră libertatea de exprimare, arătând că orice persoană are dreptul la liberă exprimare şi că acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

Dreptul la propria imagine este un drept fundamental, complementar al dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, astfel cum este reglementat în articolul 26 din Constituţia României. Potrivit ar. 30 alin.(6) din Constituţie libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

În vederea garantării acestui drept, Adunarea Parlamentară a CE a adoptat în anul 1993 Rezoluţia nr. 1003 cu privire la etica ziaristică. Potrivit art. 3, principiul de bază al oricărei evaluări etice a ziaristicii este că trebuie făcută o distincţie clară între ştiri şi păreri, evitându-se orice confuzie între acestea. Ştirile sunt informaţii, adică fapte şi date, în timp ce opiniile exprimă gânduri, idei, convingeri sau judecăţi de valoare ale mijloacelor de informare în masă, editorilor sau ziariştilor.
Pornind de la rolul esenţial pe care îl joacă presa într-o societate democratică, Curtea de la Strasbourg a reamintit că presa nu trebuie să depăşească anumite limite, privind în special protecţia reputaţiei şi a drepturilor altora, cu toate că acesteia îi revine sarcina de a comunica, cu respectarea obligaţiilor şi responsabilităţilor sale, informaţii şi idei despre toate problemele de interes general, inclusiv cele care se referă la funcţionarea puterii judecătoreşti. Presa reprezintă unul dintre mijloacele de care dispun responsabilii politici şi opinia publică pentru a se asigura că judecătorii se achită de înaltele lor responsabilităţi conform scopului constitutiv al misiunii care le este încredinţată. Acţiunea instanţelor, care sunt garante ale justiţiei şi care au o misiune fundamentală într-un stat de drept, are nevoie de încrederea publicului. Astfel, este necesară protejarea acesteia împotriva atacurilor lipsite de temei, mai ales atunci când obligaţia de reţinere interzice magistraţilor să acţioneze .
Inspectorii judiciari au apreciat că, elementele de conţinut al discuţiilor redate în notele în care s-a menţionat că procurorul Dolcu Dumitru-Lucian vorbea cu învinuitul LSA, ar fi putut reprezenta o ştire, fiind consacrat faptul că presa are sarcina de a comunica informaţii legate de cauzele aflate pe rolul instanţelor, deoarece administrarea justiţiei serveşte colectivităţii în ansamblul ei şi necesită cooperarea unui public bine informat . Cu toate acestea, modul tendenţios de prezentare a ideilor, precum şi aprecierile personale şi judecăţile de valoare ale jurnalistului, unele chiar fără susţinere în dosarul cauzei, au afectat imaginea publică a procurorului.

Reputaţia profesională este o consecinţă a integrităţii profesionale şi morale de care trebuie să dea dovadă fiecare procuror şi se află în strânsă legătură cu independenţa, imparţialitatea şi integritatea pe care trebuie să le manifeste fiecare procuror în exercitarea profesiei.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, analizând rezultatul verificărilor, a reţinut că titlul şi afirmaţiile din cuprinsul articolului sunt de natură să aducă atingere reputaţiei profesionale şi au afectat imaginea publică a domnului procuror Dolcu Dumitru-Lucian. Considerând întemeiată cererea de apărare a reputaţiei profesionale, a procedat la admiterea ei. 

Cererea judecătorilor Ana Covrig, Livia Mango şi Virgil Viorel Andreieş din cadrul Curţii de Apel Cluj

În şedinţa din data de 7 mai 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Serviciul pentru judecători al Inspecţiei Judiciare referitoare la cererea de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale formulată de judecători Ana Covrig, Livia Mango şi Virgil Viorel Andreieş, din cadrul Curţii de Apel Cluj.

Prin cererea formulată, domnii judecători au solicitat apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale în raport cu informaţiile apărute în unele articole de presă publicate în ziarele locale „Ziua de Cluj" „Ştiri de Cluj" din data de 17 ianuarie 2012, „Evenimentul Zilei" din data de 18 ianuarie 2012, respectiv „Gazeta_de Cluj" din 23 ianuarie 2012, apreciind că aceste articole sunt de natură să le afecteze imaginea şi reputaţia profesională.

Verificările efectuate de Serviciul pentru judecători al Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au relevat următoarele: în calitate de judecători ai Secţiei penale, de minori şi de familie din cadrul Curţii de Apel Cluj, cei trei judecători semnatari ai cererii de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale au fost învestiţi cu soluţionarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean şi de inculpatul T. Gh. împotriva sentinţei penale nr. 122 din 13.10.2011 a Judecătoriei Beclean. În ceea ce priveşte compunerea completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei înregistrate sub nr. 2292/185/2010, s-a constatat că participarea domnului judecător Viorel Virgil Andreieş a fost conformă cu prevederile art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, fiind inclus în completul de judecată prin planificarea de permanenţă (aprobată prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 76/2011), datorită faptului că judecătorul titular, M. Ş., s-a aflat în concediu de odihnă în perioada 09 ianuarie 2012 -16 ianuarie 2012.

Prin decizia penală nr. 62/R/2012, pronunţată la 16 ianuarie 2012 de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală de minori şi de familie, a admis recursurile declarate împotriva sentinţei penale nr. 122 din 13.10.2011 a Judecătoriei Beclean, pe care au casat-o în latura penală. Rejudecând cauza, s-a dispus condamnarea inculpatului şi au fost contopite pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea. Totodată, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 8 luni, impunându-i-se inculpatului T. Gh., pe durata termenului de încercare, măsuri de supraveghere. Celelalte dispoziţii ale sentinţei au fost menţinute. Argumentele de fapt şi de drept, precum şi interpretarea dispoziţiilor legale incidente în cauză, reţinute prin considerentele deciziei penale nr. 62/R/2012 pronunţată la 16 ianuarie 2012 de Curtea de Apel Cluj Secţia penală de minori şi de familie, nu pot face obiect al analizei sau verificărilor Inspecţiei Judiciare.

În urma verificărilor nu s-au conturat indicii privind săvârşirea de către judecătorii cauzei a vreunei abateri disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, sau a normelor de deontologie profesională.

Verificările au relevat faptul că, prin articolele de presă publicate în ziarele mai sus menţionate, s-a criticat virulent o hotărâre definitivă, pronunţată de completul constituit de semnatarii cererii de apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale. S-a indus impresia unei presupuse lipse de imparţialitate ca urmare a influenţelor exercitate de către oameni politici. De asemenea, în articolele respective se fac afirmaţii cu conotaţii deosebit de grave, inclusiv de natură penală, ce induc în conştiinţa opiniei publice o percepţie negativă cu privire la activitatea, probitatea şi reputaţia profesională a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei în calea de atac a recursului. S-a acreditat ideea unei hotărâri greşite, în dezacord cu practica secţiei penale. Maniera de prezentare în articolele de presă, invocarea unui dosar în care un alt inculpat a fost condamnat la o pedeapsă mai aspră, pentru o formă agravată a infracţiunii, pentru care limitele de pedeapsă sunt mult mai mari, iar practica secţiei penale este în sensul individualizării unei alte modalităţi de executare a pedepsei, constituie elemente de natură a afecta autoritatea puterii judecătoreşti. Prin prezentarea în această manieră a faptelor, se creează o imagine publică negativă asupra judecătorilor menţionaţi, ceea ce le afectează autoritatea acestora în exercitarea funcţiei de judecător.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului garantează atât dreptul presei de a informa publicul, cât şi dreptul publicului de a fi informat într-un mod corect şi adecvat. Exercitarea dreptului la libera exprimare de către jurnalişti presupune în egală măsură obligaţii şi responsabilităţi. În acest sens, jurnaliştii sunt datori să acţioneze cu bună–credinţă pentru furnizarea de informaţii în concordanţă cu etica jurnalistică. Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în afacerea „Braford contra Danemarcei” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”, iar în cauza „Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”. Conform art. 5 şi 6 din Rezoluţia nr. 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la etica jurnalistică, exprimarea opiniilor jurnaliştilor poate implica comentarii asupra unor evenimente reale, care, deşi nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine, trebuie exprimate în mod sincer şi etic.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, analizând rezultatele verificărilor efectuate de Serviciul pentru judecători al Inspecţiei Judiciare, a reţinut că, având în vedere gravitatea şi impactul public negativ al afirmaţiilor din articolele menţionate, solicitarea judecătorilor Ana Covrig, Livia Mango şi Virgil Viorel Andreieş de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale este justificată şi a procedat la admiterea cererii.

Cererea doamnei judecător Ileana Ruxandra Dănăilă, preşedintele Secţiei a IX-a Civilă din cadrul Curţii de Apel Bucureşti

În şedinţa din data de 7 mai 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de către Serviciul pentru judecători al Inspecţiei Judiciare cu privire la cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna judecător Ileana Ruxandra Dănăilă, preşedintele Secţiei a IX-a Civilă din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

Doamna judecător Ileana Ruxandra Dănăilă a solicitat apărarea reputaţiei profesionale faţă de acuzaţiile publice, repetate, la adresa sa, ale doamnei judecător Mihaela Lămîiţa Ciocea, privitoare la încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează activitatea judecătorului şi a preşedintelui de secţie.

Din verificările efectuate de către Serviciul pentru judecători al Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au rezultat următoarele: doamna judecător Ileana Ruxandra Dănăilă asigură conducerea Secţiei a IX a Civilă şi pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuală, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale din luna decembrie 2009 şi prin Hotărârea nr. 4/21.01.2010 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător a fost delegată pentru 6 luni în funcţia de preşedinte al secţiei, măsura fiind prelungită succesiv, iar prin Hotărârea nr. 211/31.03.2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturi a fost numită în această funcţie. 

Împrejurarea la care face referire doamna judecător Mihaela Lămâiţa Ciocea în emisiunea postului de televiziune „Antena 3” (încălcarea principiului continuităţii prin înlocuirea domniei sale dintr-un complet) a reprezentat obiectul unei sesizări ce-i aparţine, înregistrată la Inspecţia Judiciară sub nr. 2548/IJ/2056/SIJ/2011 şi soluţionată la data de 16.12.2011, constatându-se că nu a fost încălcat principiul continuităţii. În cuprinsul lucrării citate, s-a arătat că modificarea a fost justificată de schimbarea competenţei secţiei, de constituirea completelor de judecată C9, C10 şi C11, precum şi de începerea activităţii doamnelor judecător C. B. T. şi O. D., după cum a reieşit din conţinutul propunerii înaintate Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti de către conducerea secţiei. Propunerea sus-menţionată a fost aprobată prin hotărârea Colegiului de Conducere din data de 20.10.2011, fiind îndeplinite astfel prevederile art. 22 alin. 2 lit. d şi art. 26 alin. 1 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. În contextul arătat, nu se poate susţine că luarea măsurilor manageriale de modificare, în raport cu motivele expuse în propunere, a componenţei completelor de judecată constituie o imixtiune în activitatea altui judecător sau o încălcare a principiului continuităţii completului de judecată. Şi aceasta, deoarece luarea măsurilor manageriale necesare bunei funcţionări a instanţei nu este de natură a pune în discuţie existenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.

Referitor la acuzaţia potrivit căreia preşedinta de secţie, doamna judecător Ileana Ruxandra Dănăilă, ar fi solicitat doamnei judecător C. B. T. să formuleze cerere de abţinere de la judecata unei cauze, verificările au dovedit că această afirmaţie a doamnei judecător Ciocea a avut şi are un caracter pur speculativ şi tendenţios, nefundamentat pe vreo împrejurare obiectivă sau prin alte conduite ale doamnei judecător Dănăilă, de natură să susţină această stare de fapt.

Referitor la aspectul potrivit căruia preşedintele secţiei – doamna judecător Ileana Ruxandra Dănăilă – ar fi instigat colegii judecători, dar şi pe celelalte persoane din colectiv, la un comportament neadecvat faţă de doamna judecător Mihaela Lămîiţa Ciocea cu scopul de a o îndepărta din secţie, din verificările efectuate a reieşit faptul că, într-adevăr, în cadrul secţiei au existat, uneori, discuţii în contradictoriu, acestea fiind generate de modul diferit de înţelegere a priorităţilor în rezolvarea lucrărilor specifice sau a atribuţiilor de serviciu, anterioare sau ulterioare dezbaterilor. Şi acest aspect a fost, de asemenea, analizat în lucrarea înregistrată la Inspecţia Judiciară sub nr. 2548/IJ/2056/SIJ/2011, problema fiind deja tranşată sub aspectul răspunderii disciplinare.

Referitor la comentariile postate pe platforma „magistratro”, chiar dacă această platformă permite acces limitat unor anumite grupuri de profesionişti, iar comentariile postate au un caracter privat, după cum se anunţă în deschiderea platformei, asemenea „discuţii”, chiar şi în faţa propriilor colegi, pot să ştirbească reputaţia profesională a celui la care se face referire. Prin prezentarea nereală şi tendenţioasă a informaţiilor, precum şi prin comentariile negative şi răuvoitoare legate de exercitarea funcţiei de magistrat, în general, şi a aceleia de manager de secţie, în special, interviul televizat, ca şi celelalte comentarii, acordate sau postate de doamna judecător Mihaela Lămîiţa Ciocea induc opiniei publice ideea că preşedintele de secţie, în persoana doamnei judecător Ileana Ruxandra Dănăilă, şi-ar fi îndeplinit neprofesionist atribuţiile de judecător şi pe cele de manager al secţiei, afirmaţiile fiind de natură să determine compromiterea, discreditarea şi alterarea probităţii şi integrităţii sale morale şi profesionale, fapt ce reprezintă o gravă atingere reputaţiei sale profesionale. Prin poziţia exprimată în cadrul interviului acordat, dar şi prin mesajele postate pe platformele unde au acces, aproape exclusiv, magistraţii, doamna judecător Mihaela Lămâiţa Ciocea a acreditat ideea că doamna judecător Ileana Ruxandra Dănăilă ar fi avut un interes în cauza ce forma obiectul dosarului nr. 26867/3/2006. Astfel, gravitatea afirmaţiilor sunt de natură să lezeze reputaţia profesională a doamnei judecător.

Plenul Consiliului a reţinut că acuzaţiile formulate în cadrul interviului acordat postului de televiziune de către doamna judecător Mihaela Lămîiţa Ciocea, aduc atingere bunei reputaţii în sens larg, ca o condiţie care stă la baza exercitării funcţiei. Or, din moment ce, prin afirmaţiile analizate, s-a adus atingere bunei reputaţii în ansamblul ei, este evident că toate acestea au adus atingere şi reputaţiei profesionale, ca parte constituentă a bunei reputaţii, ceea ce constituie un alt argument în constatarea temeiniciei cererii adresate CSM de către doamna judecător Ileana Ruxandra Dănăilă.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, analizând rezultatele verificărilor, a reţinut că gravitatea afirmaţiilor din cadrul interviului acordat de doamna judecător Mihaela Ciocea, precum şi impactul public al acestora sunt de natură să aducă atingere reputaţiei profesionale a doamnei judecător Ileana Ruxandra Dănăilă, preşedintele Secţiei a IX a Civilă din cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi, considerând întemeiată cererea sa de apărare a reputaţiei profesionale a procedat la admiterea acesteia.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: