CSM admite cererea procurorului Costantin Şopalcă de apărare a reputaţiei profesionale

Comentarii

0

În şedinţa din 22 mai 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de către Serviciul de Inspecţie judiciară pentru procurori din cadrul Inspecţiei Judiciare cu privire la cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de domnul procuror Costantin Şopalcă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT- Biroul Teritorial Mehedinţi.

Prin cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Costantin Şopalcă, a solicitat apărarea reputaţiei profesionale în legătură cu plângerile penale şi sesizările formulate, de 3 persoane, împotriva sa şi cu susţinerile din cuprinsul 

articolului de presă cu titlul „Poliţişti cercetaţi pentru fraudă bancară”, publicat în cotidianul „Gazeta de Sud” din data de 07.12.2012.

Din verificările efectuate au rezultat următoarele aspecte:

1. În legătură cu plângerile şi sesizările formulate:

În dosarul privind pe inculpaţii ŞE, MG ş.a., urmărirea penală a fost efectuată de procurorul Şopalcă Constantin, dosarul fiind finalizat prin trimiterea în judecată a inculpaţilor prin rechizitoriul din 11.05.2011. Asistenţa juridică a fost asigurată în cursul urmăririi penale de către avocaţii BN-I, CSP şi VM. La data de 13.10.2011 MC-G, martor în dosar, l-a împuternicit pe avocatul BN-I, să formuleze în numele său, sesizări adresate CSM şi Parlamentului României; memorii adresate DIICOT – Structura Centrală, Biroul Teritorial Mehedinţi şi Serviciul Teritorial Craiova; plângeri adresate PCA Craiova împotriva poliţiştilor din cadrul S.C.C.O. Mehedinţi, pentru abuzurile la care a fost supus cu ocazia cercetărilor efectuate în dosar. La data de 17.10.2011 JBC, învinuit în dosar şi RI, parte vătămată în dosar, prin procuri speciale distincte, l-au împuternicit pe avocatul BN-I să formuleze şi în numele lor, aceleaşi categorii de sesizări.

Din verificările efectuate a rezultat că, la Serviciul de Inspecţie judiciară pentru procurori, au fost înregistrate mai multe sesizări privind modul de efectuare a urmăririi penale de către procurorul Şopalcă Constantin. Astfel, au fost identificate 4 lucrări care au ca obiect sesizări formulate împotriva procurorului Şopalcă Constantin şi vizau modul în care procurorul a administrat probele în dosarul indicat de petenţi. De asemenea, au fost identificate 3 lucrări referitoare la acelaşi procuror al căror obiect vizează alte 4 dosare.

Nefiind identificate indicii de săvârşire a unor abateri disciplinare, toate lucrările au fost finalizate iar rezultatul verificărilor a fost comunicat petenţilor.

La PCA Craiova au fost înregistrate două dosare penale având ca obiect plângeri formulate împotriva procurorului Şopalcă Constantin şi a unor lucrători de poliţie, în cadrul cărora s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de lucrătorii de poliţie şi s-a disjuns cauza şi s-a declinat competenţa privind cercetarea procurorului în favoarea PICCJ. Prin rezoluţia din 05.03.2012 a PICCJ s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de procurorul Şopalcă Costantin deoarece faptele reclamate nu există.

Referitor la formularea unor sesizări adresate CSM şi/sau a unor plângeri penale adresate unităţii de parchet competente, s-a constat că acestea nu pot constitui motiv pentru admiterea unei cereri de apărare a reputaţiei formulată de un magistrat, deoarece nu îndeplinesc condiţia publicităţii. Verificările prealabile efectuate în conformitate cu dispoziţiile art. 451 alin.3 din Legea nr.317/2004, ca urmare a sesizărilor formulate de petiţionari, precum şi actele premergătoare efectuate potrivit art.224 Cod procedură penală, în dosarele menţionate, nu au caracter public, soluţiile fiind comunicate doar persoanei care a sesizat şi celei verificate/cercetate.

Reputaţia este definită ca fiind părerea publică, favorabilă sau defavorabilă, despre cineva sau ceva ori felul în care este cunoscut sau apreciat. Pornind de la aceste considerente, s-a apreciat că se poate vorbi despre o atingere adusă reputaţiei profesionale a unui magistrat atunci când afirmaţiile: au caracter public sau sunt aduse la cunoştinţa publicului; sunt de natură să atragă neîncrederea cetăţenilor în capacitatea profesională şi corectitudinea magistratului şi sunt neîntemeiate.
În consecinţă, cererea de apărare a reputaţiei formulată de procurorul Şopalcă Constantin, motivată de faptul că mai multe persoane au formulat memorii sau plângeri penale adresate CSM respectiv PCA Craiova şi PICCJ, nu poate fi admisă, nefiind îndeplinită condiţia publicităţii sesizărilor şi verificărilor efectuate pe baza acestor sesizări.

2. Referitor la susţinerile din cadrul articolului de presă -„ Poliţişti cercetaţi pentru fraudă bancară”, publicat în cotidianul „ Gazeta de Sud”, la data de 07.12.2012 :

În cuprinsul articolului se afirmă că „ Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a început urmărirea penală pe numele a cinci poliţişti de frontieră de la IJPF Mehedinţi, dar şi pe numele unui procuror de la DIICOT, sub îndrumarea căruia cei cinci poliţişti de frontieră au acţionat”. Autorul a prezentat, cronologic, momentele surprinderii în flagrant a unei persoane care încerca să sustragă sume de bani de la un ATM, folosind carduri clonate, fapta ce a constituit obiectul dosarului aflat pe rolul DIICOT – BT Mehedinţi şi a fost finalizat prin întocmirea rechizitoriului din 03.12.2010. Potrivit declaraţiilor preluate de autorul articolului, lucrătorii de poliţie au exercitat violenţe fizice asupra făptuitorului şi au sustras 300 lei din ATM.
În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul DO a formulat plângere penală împotriva celor cinci lucrători de poliţie, plângere înregistrată la PCA Craiova, la data de 28.06.2011. Prin rezoluţia din data de 14.11.2011 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva poliţiştilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt şi purtare abuzivă. Plângerea penală a fost formulată numai împotriva celor cinci poliţişti, nu şi împotriva procurorului Şopalcă Constantin iar rezoluţia de începere a urmăririi penale, din 14.11.2011, se referă doar la poliţişti, fără nici o trimitere la procurorul Şopalcă Constantin.

Anterior publicării articolului, nu a fost solicitat punctul de vedere al Biroului Teritorial Mehedinţi.

Rezultă că, afirmaţia conform căreia s-a început urmărirea penală faţă de procuror nu corespunde adevărului, iar autorul articolului nu a procedat la o verificare a faptelor pe care intenţiona să la prezinte, realizând o dezinformare a opiniei publice, prin consemnarea unor fapte nereale.

Afirmaţiile din cuprinsul articolului de presă referitoare la procuror sunt de natură să aducă atingere atât reputaţiei profesionale a procurorului cât şi prestigiului justiţiei, în general.

Chiar dacă în cuprinsul articolului nu este menţionat numele procurorului, identificarea acestuia este facilă, datele prezentate fiind suficiente pentru identificarea sa. Articolul a fost publicat după sesizarea instanţei de judecată prin rechizitoriu, astfel că persoana procurorului este uşor identificabilă, cauza fiind judecată în şedinţă publică.

Una din componentele reputaţiei profesionale o reprezintă opinia pe care magistratul o creează în conştiinţa colectivă cu privire la modul în care îşi exercită profesia. Afirmaţia că, faţă de un procuror s-a început urmărirea penală pentru fapte comise în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, prin exercitarea abuzivă a acestor atribuţii, este de natură să determine formarea unei opinii categoric defavorabile magistratului, fapt care conduce la lipsa de credibilitate a acestuia şi, implicit, la ştirbirea reputaţiei sale profesionale.

Modul în care informaţia nereală a fost prezentată, fără o minimă verificare, alături de o altă informaţie veridică, menită să dea credibilitate celei nereale, a constituit premisele pentru a pune la îndoială imparţialitatea actului de justiţie şi pentru ştirbirea încrederii cetăţenilor în activitatea desfăşurată de procurori.

Reputaţia profesională a magistraţilor este strâns legată de imaginea justiţiei ca sistem şi serviciu public. În acest context, atunci când reputaţia profesională a unui magistrat este afectată, intervenţia CSM are drept scop prevenirea unei eventuale neîncrederi a cetăţenilor în corectitudinea şi eficienţa actului de justiţie.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, analizând rezultatul verificărilor, a reţinut că afirmaţiile din cuprinsul articolului de presă referitoare la procuror sunt de natură să aducă atingere atât reputaţiei profesionale a procurorului cât şi prestigiului justiţiei, în general şi sunt de natură să aducă atingere reputaţiei profesionale a şi au afectat imaginea publică a domnului procuror Costantin Şopalcă din cadrul PICCJ, DIICOT- BT Mehedinţi şi, considerând întemeiată cererea sa de apărare a reputaţiei profesionale, a procedat la admiterea acesteia.  

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: