CSM admite cererea judecătorului Vanessa Georgina Cojocaru de apărare a reputaţiei profesionale

Comentarii

0

COMUNICAT Privind admiterea cererii de apărare a reputaţiei profesionale a doamnei judecător Vanessa Georgina Cojocaru, din cadrul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

În şedinţa din data de 22 mai 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători al Inspecţiei Judiciare referitoare la cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna judecător Vanessa Georgina Cojocaru, din cadrul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

Prin cererea formulată, doamna judecător a solicitat apărarea reputaţiei profesionale în raport cu un articol denigrator la adresa, sa apărut în săptămânalul regional „Jurnalul de Vineri” în data de 03.02.2012, în care un justiţiabil şi-a exprimat nemulţumirea fată de soluţia obţinută într-un dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, recurgând la un limbaj suburban.

Având în vedere faptul că un magistrat trebuie să se bucure de o bună reputaţie, pentru ca atât colegii cât şi opinia publică să îl perceapă ca pe o persoană demnă de încredere, ce acţionează cu corectitudine, doamna judecător a considerat că afirmaţiile făcute în cuprinsul articolului din „Jurnalul de Vineri” 03.02.2012 au fost de natură să-i creeze o imagine defavorabilă, să-i afecteze credibilitatea şi siguranţa în exercitarea profesiei, precum şi autoritatea în exprimarea opiniilor, cu precădere a celor profesionale.

Verificările efectuate de Serviciul de inspecţie pentru judecători al Inspecţiei Judiciare au relevat următoarele: în numărul 457 din săptămâna 3-9 februarie 2012 a ziarului „Jurnalul de Vineri” – săptămânal regional Maramureş, Sălaj, Satu-Mare a apărut la rubrica „Pamfletarde”, sub semnătura redactorului şef, articolul intitulat „Sulă pentru cojocul dnei judecător Vanes S.A.”, în care sunt prezentate pasaje din considerentele unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de doamna judecător Vanessa Georgina Cojocaru, se exprimă păreri negative cu privire la pregătirea profesională a doamnei judecător, precum şi o serie de remarci ireverenţioase la adresa magistratului, folosindu-se adesea expresii injurioase şi cu caracter obscen. În articolul menţionat se încearcă a se acredita ideea că doamna judecător Cojocaru Vanessa Georgina ar fi soluţionat cauza într-o manieră nelegală, ca urmare a săvârşirii unei fapte de corupţie. 

Pasajele citate din hotărârea judecătorească au fost preluate din considerentele sentinţei civile nr. … pronunţată în dosarul nr. 2474/307/… al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul A. A. V. în contradictoriu cu pârâta A. M.. Cauza menţionată a fost soluţionată de doamna judecător Vanessa Georgina Cojocaru. Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat recurs, ce a fost înregistrat la data de 1.02.2012 pe rolul Tribunalului Maramureş şi se află în prezent în curs de soluţionare, având fixat următorul termen de judecată la data de 23.05.2012. 

Dispoziţiile art. 30 din Constituţia României, republicată statuează că „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”, reglementând, totodată, limitele exercitării libertăţii de exprimare. În acest sens, la alin. 6 şi 7 al aceluiaşi articol se prevede că „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”. Potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. 4 din Constituţia României „ Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”.
Potrivit art. 5 din Rezoluţia nr. 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la etica jurnalistică, „exprimarea opiniilor poate consta în reflecţii sau comentarii asupra unor idei generale sau în observaţii având legătură cu evenimente concrete. Deşi opiniile sunt inevitabil subiective şi, prin urmare nu pot şi nu trebuie supuse criteriului adevărului, ele trebuie totuşi exprimate într-o manieră onestă şi etică”. De asemenea, potrivit art. 21 din aceeaşi rezoluţie, „ziaristica nu trebuie să denatureze informaţia adevărată, imparţială şi opiniile oneste, nici să le exploateze în scopuri proprii, în încercarea de a crea sau modela opinia publică, deoarece legitimitatea sa se bazează pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetăţenilor la informaţie, ca parte a respectului pentru valorile democratice”. 

În conformitate cu prevederile art.10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr.30/1994 „exercitarea dreptului la libertatea de exprimare poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti”. Exercitarea libertăţii de exprimare implică obligaţii şi responsabilităţi, garanţiile oferite jurnaliştilor de art. 10 sunt fiind supuse condiţiei ca aceştia să acţioneze cu bună-credinţă, astfel încât să furnizeze informaţii exacte şi credibile, cu respectarea deontologiei jurnalistice (Radio France si altii c. Frantei; Colombani si altii c. Franţei ; Bladet Tromsø si Stensaas c. Norvegiei, Cumpana si Mazare c. României; Stangu si Scutelnicu c. României). Deşi, în principiu, este permis a se critica modul în care magistraţii îşi îndeplinesc atribuţiile, aceste critici nu trebuie să depăşească limitele acceptabile în virtutea art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fiind necesar a se proteja reputaţia şi drepturile magistraţilor faţă de afirmaţii care au caracterul unor insulte personale, făcute în cursul unor proceduri judiciare (Mahler împotriva Germaniei ).

Verificările au relevat faptul că, pe lângă acuzaţiile de corupţie fără o bază factuală, articolul menţionat abundă în expresii jignitoare. Este incontestabil, astfel, faptul că modalitatea de exprimare depăşeşte cadrul unei conduite conforme principiilor consacrate de Constituţia României şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Libertatea de exprimare nu poate fi înţeleasă ca libertate de face remarci cu caracter ireverenţios şi care nu au suport probator, de natură a afecta reputaţia altor persoane. 

Reputaţia profesională reprezintă părerea publică referitoare la modul în care magistratul îşi exercită profesia şi este o consecinţă a integrităţii morale şi profesionale de care trebuie să dea dovadă fiecare judecător şi procuror. Reputaţia profesională conferă magistratului credibilitate şi autoritate, constituind o valoare esenţială în exercitarea funcţiei. Prin articolul de presă menţionat sunt puse sub semnul întrebării atât competenţa profesională a doamnei judecător, cât şi integritatea sa, sugerându-se că soluţia pronunţată ar fi rezultatul unui act de corupţie. 

Analizând raportul de verificare al Secţiei de inspecţiei pentru judecători, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut faptul că, prin aprecierile ireverenţioase şi injurioase la adresa doamnei judecător Vanessa Georgina Cojocaru, prin acuzaţiile de corupţie fără nici un suport faptic, afirmaţiile din articol şi impactul lor public articolul menţionat sunt de natură să lezeze grav reputaţia profesională a judecătorului. Pe cale de consecinţă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna judecător Vanessa Georgina Cojocaru, din cadrul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei. 

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: