Consiliul Superior al Magistraturii
| Comentarii |
|
Consiliul Superior al Magistraturii, organ autonom care garantează independenţa magistraturii. C.S.M. constituie un organ cu atribuţii importante în direcţia asigurării condiţiilor organizatorice şi de imparţialitate pentru o funcţionare ireproşabilă a instanţelor judecătoreşti, la adăpost de orice ingerinţe exterioare sau influenţe de natură politică ori administrativă, fiind astfel un adevărat „guvern al magistraturii". C.S.M. este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din nouă judecători, iar cea de-a doua din cinci procurori; b) doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plebei ministrul justiţiei, preşedintele înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele României poate să participe la lucrările C.S.M.; el prezidează lucrările C.S.M. la care participă; preşedintele C.S.M. este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii aleşi în C.S.M. Cooptarea a doi membri ai societăţii civile în cadrul C.S.M. reprezintă o soluţie progresistă, cu toate că aceştia au, în mod vădit, un rol mai puţin semnificativ, atât datorită numărului lor redus, cât şi faptului că ei participă numai la lucrările în plen. Legea determină şi modul de alcătuire a celor două secţii ale C.S.M. Secţia pentru judecători - în număr de nouă -este alcătuită din: a) doi judecători de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) patru judecători de la curţile de apel; c) doi judecători de la tribunale; d) un judecător de la judecătorii. Secţia pentru procurori - în număr de cinci - este alcătuită din: a) un procuror de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) un procuror de la Departamentul Naţional Antico-rupţie; c) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel; d) un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale; e) un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. Membrii C.S.M. se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României şi care au o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de magistrat. Legea determină şi modul de alegere a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile; pot fi aleşi acei reprezentanţi ai societăţii civile care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior; b) se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi morală; c) nu au calitatea de membru al unui partid politic. Propunerile de candidaturi pot fi formulate de organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesorale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile, care au ca obiect unic de activitate apărarea drepturilor omului, confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional. Candidaturile se depun la Biroul permanent al Senatului. Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului un curriculum vitae, declaraţia de avere şi o declaraţie pe proprie răspundere că nu au apartenenţă politică. Senatul alege doi reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit procedurii prevăzute în Regulamentul acestei Camere.
C.S.M. funcţionează ca organ cu activitate permanentă; hotărârile se adoptă în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora. C.S.M. este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre judecătorii şi procurorii celor două secţii. Preşedintele reprezintă C.S.M. în relaţiile interne şi internaţionale; coordonează activitatea acestuia şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii; prezidează lucrările C.S.M., cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României; semnează actele emise de Plen; sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii consiliului, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii. C.S.M. se întruneşte în plen şi în secţii ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor. Lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri. Preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secuii. Ministrul justiţiei, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al
Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului. Lucrările C.S.M. sunt publice; membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Hotărârile în plen şi în secţii se iau prin vot direct şi secret. Plenul C.S.M. îndeplineşte atribuţii importante în domeniul: carierei magistraţilor; al recrutării, evaluării, formării şi examenelor magistraţilor; al organizării şi funcţionării instanţelor şi al parchetelor. Astfel, în domeniul carierei magistraţilor: a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari; b) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Departamentului Naţional Anticorupţie, precum şi a adjuncţilor acestora; c) dispune promovarea magistraţilor în funcţiile de execuţie; d) dispune promovarea magistraţilor în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi al parchetelor, în urma consultării magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor respective; e) numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; f) eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari; g) aprobă transferul magistraţilor; h) numeşte, pe perioade determinate, în posturi vacante, magistraţii de carieră pensionari; i) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru magistraţi, în condiţiile legii. C.S.M. exercită atribuţii importante şi în cadrul secţiilor sale, printre cele mai importante fiind şi cele de ordin disciplinar.
Consiliul Superior al Magistraturii - reglementat în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, organism constituit din 15 membri aleşi pentru o durată de 4 ani de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună. Printre atribuţiile Consiliului se impune să fie menţionate următoarele: propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, validează examenele de capacitate ale magistraţilor, îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor etc. El îşi desfăşoară lucrările în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. Constituţia prevede componenţa Consiliului Superior al Magistraturii şi atribuţiile acestuia, precum şi faptul că el îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor.
