Constituire ca parte civilă
Comentarii |
|
constituire ca parte civilă - act procedural care se poate face în tot cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare, prin el realizându-se punerea în mişcare a acţiunii civile în cadrul procesului penal (art. 15-17 C. proc. pen.). Acţiunea civilă având caracter patrimonial şi fiind transmisibilă, se pot constitui ca părţi civile în procesul penal şi moştenitorii victimei. Constituirea ca parte civilă se face printr-o cerere orală sau scrisă, la organele de urmărire penală sau la prima instanţă de judecată. în cazul entităţilor juridice prevăzute de art. 145 C. pen., constituirea ca parte civilă se face numai prin declaraţia reprezentantului unităţii, nu şi din oficiu, aşa cum se făcea înainte de declararea ca neconstituţionale a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 80/1999. v. şi acţiune civilă în procesul penal.
constituire ca parte civilă, act procedural prin care se realizează punerea în mişcarea acţiunii civile în procesul penal. (c. ca p.c. se face printr-o declaraţie orală sau scrisă la organele de urmărire penală sau la prima instanţă de judecată, pină la citirea actului de sesizare. Persoana vătămată se poate constitui parte civilă in contra învinuitului sau inculpatului şi a persoanei responsabile civilmente. Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune nu înlătură dreptul acelei persoane de a participa în calitate de parte vătămată in aceeaşi cauză (art. 15, C.p.p.). V. şi acţiune civilă; parte civilă.
CONSTITUIREA CA PARTE CIVILĂ, act procesual prin care persoana vătămată îşi manifestă voinţa de a participa în procesul penal în calitate de parte civilă. în temeiul legii persoana vătămată se poate constitui parte civilă contra învinuitului sau inculpatului şi a persoanei responsabile civilmente. Se poate constitui parte civilă numai persoana care a suferit nemijlocit vătămări prin infracţiune, personal sau prin reprezentanţi legali. Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în scris prin însăşi cererea prin carc aceasta se plânge de săvârşirea infracţiunii sau prin cerere separată, cât şi oral sau prin orice altă formă (ex. declaraţie) din care să rezulte intenţia sa că doreşte să fie despăgubită. Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată, până la citirea actului de sesizare. Teoria şi practica judiciară au statuat că după acest moment constituirea ca parte civilă poate avea loc numai dacă inculpatul nu se opune şi această constituire să nu pericliteze buna desfăşurare a judecăţii. Cererea de constituire ca parte civilă va cuprinde date cu privire la partea vătămată în procesul penal, date cu privire la învinuit sau inculpat, temeiul legal de constituire ca parte civilă, cuantumul despăgubirilor dovedite prin acte, probele de care înţelege să se servească, data depunerii şi semnătura. Odată constituită partea civilă, acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale (prezintă unele avantaje) sau realizată pe cale separată de către instanţa civilă, cu dezavantajele ce decurg din această situaţie. Deşi legea nu arată în mod expres, partea civilă poate renunţa la exercitarea acţiunii civile suportând consecinţele ce decurg din aceasta (de ex.: suportarea cheltuielilor judiciare pricinuite).