Constituirea societăţii pe acţiuni
| Comentarii |
|
constituirea societăţii pe acţiuni, Actele constitutive ale societăţii pe acţiuni. Modalităţile de constituire a societăţii pe acţiuni. Formalităţile necesare constituirii societăţii pe acţiuni
La baza constituirii societăţii pe acţiuni stă actul constitutiv al acesteia.
întrucât legea prevede un plafon al capitalului social destul de ridicat, pentru formarea capitalului social sunt reglementate două modalităţi de constituire a societăţii: constituirea obişnuită şi constituirea prin subscripţie publică.
Actele constitutive ale societăţii pe acţiuni
Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 31/1990, societatea pe acţiuni se constituie prin contract de societate şi statut. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate şi sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. Actul constitutiv se semnează de către toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de către fondatori. Actul constitutiv al societăţii pe acţiuni va cuprinde elementele prevăzute de art. 8 din Legea nr. 31/1990.
Asociaţii societăţii pe acţiuni poartă numele de acţionari şi numărul acestora nu poate fi mai mic de 2 [art. 10 alin. (3) din Legea nr. 31/1990].
Firma societăţii pe acţiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natură a o deosebi de firma altor societăţi, şi va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime „societate pe acţiuni" sau scrisă prescurtat „S.A." (art. 35 din Legea nr. 26/1990).
Capitalul social al societăţii pe acţiuni este supus unor reguli speciale prevăzute de lege. Astfel, capitalul societăţii nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Apoi, capitalul social trebuie vărsat în procent de cel puţin 30% din cel subscris, diferenţa putând fi vărsată în termene diferite:
a) pentru acţiunile emise pentru un aport în numerar, în termen de 12 luni de la data înmatriculării societăţii;
b) pentru acţiunile emise pentru un aport în natură, în termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculării [art. 9 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].
în cazul constituirii societăţii prin subscripţie publică, fiecare acceptant trebuie să verse în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise; restul din capitalul social subscris va fi vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare. Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură vor trebuie acoperite integral la data subscrierii (art. 21).
Acţiunile sunt fracţiunile în care este împărţit capitalul societăţii. în actul constitutiv trebuie specificat dacă acţiunile sunt nominative sau la purtător. Potrivit legii, valoarea unei acţiuni nu poate fi mai mică de 0,10 lei (art. 93 din Legea nr. 31/1990).
Modalităţile de constituire a societăţii pe acţiuni
Aşa cum am arăt şi în cele de mai sus, legea consacră două modalităţi de formare a capitalului social, care sunt în acelaşi timp şi modalităţi de constituire a societăţii pe acţiuni. Legea nr. 31/1990, în art. 9, prevede că societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică.
Constituirea simultană a societăţii pe acţiuni
Constituirea simultană sau concomitentă a societăţii pe acţiuni este supusă regulilor generale de constituire a societăţilor comerciale. Prin urmare, societatea pe acţiuni se constituie prin întocmirea actului constitutiv în forma şi cu conţinutul prevăzut de lege şi prin parcurgerea formalităţilor privind înregistrarea şi autorizarea funcţionării societăţii. Constituirea societăţii este simultană sau concomitentă, deoarece formarea capitalului social are loc în acelaşi timp cu încheierea actelor constitutive ale societăţii.
Constituirea continuată sau prin subscripţie publică a societăţii pe acţiuni
Constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică implică următoarele operaţiuni: întocmirea şi lansarea prospectului de emisiune a acţiunilor; subscrierea acţiunilor; validarea prescripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii de către adunarea constitutivă a subscriitorilor. Operaţiunile specifice constituirii societăţii pe calea subscripţiei publice sunt realizate de fondatorii societăţii.
Prospectul de emisiune a acţiunilor
Prospectul de emisiune este înscrisul care cuprinde o ofertă adresată publicului de a subscrie acţiunile societăţii care se constituie. Prospectul de emisiune este întocmit de fondatorii societăţii care se constituie şi va cuprinde menţiunile prevăzute la art. 8, cu excepţia celor privind pe administratori şi directori, respectiv pe membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi pe cenzori sau, după caz, pe auditorul financiar, şi în care se va stabili data închiderii subscripţiei (art. 18 din Legea nr. 31/1990).
Organele de administrare şi de conducere, precum şi cele de control al gestiunii societăţii pe acţiuni vor fi desemnate de adunarea constitutivă după finalizarea subscripţiei.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. (4), prospectul de emisiune care nu cuprinde toate menţiunile este lovit de nulitate. Nulitatea nu poate fi invocată însă dacă subscriitorul a luat parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar.
Potrivit legii, prospectul de emisiune trebuie încheiat în forma autentică şi depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comerţului din judeţul în care se va stabili sediul societăţii. Oficiul registrului comerţului înaintează prospectul instanţei
de judecată, care, după ce constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, va autoriza utilizarea prospectului de emisiune [art. 18 alin. (3) din lege]. Prin urmare, prospectul de emisiune, mai înainte de a fi publicat, trebuie autorizat de către instanţele de judecată. Autorizarea de care face vorbire legea are scopul verificării legalităţii modului de formare a capitalului social pe calea subscripţiei publice.
Aşa cum s-a observat şi în literatura de specialitate, Legea nr. 31/1990 nu reglementează condiţiile de publicare a prospectului de emisiune în Monitorul Oficial, fiind suficientă publicarea lui în presă.
Subscrierea acţiunilor
Subscrierea este manifestarea de voinţă a unei persoane prin care se obligă să devină acţionar al societăţii, prin efectuarea unui aport la capitalul social al acesteia, în schimbul căruia va primi acţiuni de o valoare nominală egală.
Subscrierile de acţiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune [art. 19 alin. (1) din lege]. Potrivit legii, subscrierea va cuprinde: data subscrierii şi declaraţia expresă că subscriitorul cunoaşte şi acceptă prospectul de emisiune.
Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital social prevăzut în prospectul de emisiune a fost subscris. Pentru constituirea valabilă a societăţii, legea impune ca fiecare subscriitor să verse în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise, restul capitalului social putând fi vărsat în termen de 12 luni de la înmatricularea societăţii (art. 21). Acţiunile ce reprezintă aportul în natură vor trebuie acoperite integral în momentul subscrierii. Se impune precizarea că, în conformitate cu prescripţiile art. 16 alin. (3) din lege, aporturile în creanţe nu sunt admise în cazul subscripţiei publice.
Dacă există aporturi în natură, avantajele acordate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecătorului delegat numirea unuia sau mai multor experţi [art. 26 alin. (1) din Legea nr. 31/1990]. Raportul experţilor întocmit în condiţiile art. 38 şi 39 din lege va fi pus la dispoziţia subscriitorilor, la locul unde urmează să se întâlnească adunarea constitutivă.
Dacă valoarea aporturilor în natură, stabilită de experţi, este inferioară cu o cincime aceleia prevăzute de fondatori în prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anunţându-i pe fondatori, până la data fixată pentru adunarea constitutivă (art. 27 din Legea nr. 31/1990). Acţiunile revenind acceptanţilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori în termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscripţie publică.
Legea nr. 31/1990 dispune în art. 22 că, dacă subscrierile publice depăşesc capitalul social prevăzut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta, fondatorii sunt obligaţi să supună aprobării adunării constitutive majorarea sau, după caz, reducerea capitalului social la nivelul subscripţiei.
Validarea subscripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii pe acţiuni de către adunarea constitutivă
Rezultatele subscrierii acţiunilor trebuie verificate şi validate de către adunarea constitutivă a subscriitorilor (acceptanţilor). Adunarea constitutivă va discuta şi aproba şi actele constitutive ale viitoarei societăţi.
Adunarea constitutivă
a. Convocarea adunării constitutive
Potrivit art. 23 din Legea nr. 31/1990, fondatorii sunt obligaţi să întocmească o listă a celor care, acceptând subscripţia, au dreptul să participe la adunarea constitutivă, cu menţionarea numărului acţiunilor fiecăruia. Această listă va fi afişată la locul unde se va ţine adunarea, cu cel puţin 5 zile înainte de adunare.
Convocarea adunării constitutive se realizează de către fondatori în condiţiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 31/1990. Potrivit textului de lege menţionat, cel mai târziu în termen de 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutivă, printr-o înştiinţare publicată în Monitorul Oficial al României şi în două ziare cu largă răspândire. Convocarea trebuie făcută cu 15 zile înainte de data fixată pentru adunarea constitutivă. înştiinţarea va cuprinde locul şi data adunării, care nu poate depăşi două luni de la data închiderii subscrierii, şi precizarea problemelor care vor face obiectul discuţiilor.
b. Atribuţiile adunării constitutive
Potrivit legii (art. 28) adunarea constitutivă are următoarele atribuţii (obligaţii):
- verifică existenţa vărsămintelor;
- examinează şi validează raportul experţilor de evaluare a aporturilor în natură;
- aprobă participările la profit ale fondatorilor şi operaţiunile încheiate în contul societăţii;
- discută şi aprobă actul constitutiv al societăţii, membrii prezenţi reprezentând, în acest scop, şi pe absenţi, şi îi desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului şi îndeplinirea formalităţilor cerute pentru constituirea societăţii;
- numeşte primii membri ai consiliului de administraţie, respectiv ai consiliului de supraveghere şi primii cenzori sau, după caz, primul auditor financiar.
c. Desfăşurarea adunării constitutive
Regulile privind desfăşurarea adunării constitutive sunt consacrate de art. 24 şi 25 din Legea nr. 31/1990. Potrivit textelor de lege, adunarea constitutivă alege un preşedinte şi doi sau mai mulţi secretari. Participarea acceptanţilor se va constata prin liste de prezenţă, semnate de fiecare dintre ei şi vizate de preşedinte şi din unul din secretari. Oricare acceptant are dreptul să facă observaţii asupra listei afişate de fondatori, înainte de a se intra în ordinea de zi a adunării, care va decide asupra observaţiilor.
în adunarea constitutivă, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de acţiunile subscrise. Acceptantul poate fi reprezentat şi prin procură specială. Potrivit legii, nimeni nu poate reprezenta mai mult de cinci acceptanţi. Acceptanţii care au constituit aporturi în natură nu au drept de vot în deliberările referitoare la apor
turile lor, chiar dacă ei sunt şi subscriitori de acţiuni în numerar ori se prezintă ca mandatari ai altor acceptanţi. Adunarea constitutivă este legală dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din numărul acceptanţilor şi ia hotărâri cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.
Drepturile şi obligaţiile fondatorilor
Separat de drepturile cuvenite lor ca acţionari, fondatorii au dreptul de a fi remuneraţi pentru eforturile lor cu prilejul constituirii societăţii.
a. Drepturile fondatorilor
în acest sens, art. 32 din lege stipulează că adunarea constitutivă poate decide asupra cotei din profitul net ce se cuvine fondatorilor societăţii constituită prin subscripţie publică. Cota din profitul ce se cuvine fondatorilor nu poate depăşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii. în cazul majorării capitalului social, drepturile fondatorilor vor fi exercitate numai asupra profitului corespunzător capitalului social iniţial.
în caz de dizolvare anticipată a societăţii, fondatorii au dreptul să ceară daune de la societate dacă dizolvarea s-a făcut în frauda drepturilor lor (art. 33 din lege). Potrivit legii, dreptul la acţiunea în daune se prescrie prin trecerea a şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii adunării generale a acţionarilor care a decis dizolvarea anticipată.
b. Obligaţiile fondatorilor
Fondatorilor le revin toate obligaţiile legate de îndeplinirea operaţiunilor necesare constituirii societăţii pe acţiuni pe calea subscripţiei publice, adică întocmirea şi lansarea prospectului de emisiune, organizarea subscrierii acţiunilor, convocarea adunării constitutive, îndeplinirea formalităţilor privind constituirea societăţii etc.
Distinct de acestea, potrivit art. 30 din Legea nr. 31/1990, fondatorii vor lua asupra lor consecinţele actelor şi vor suporta cheltuielile necesare constituirii societăţii, iar dacă, din orice cauză, aceasta nu se va putea constitui, ei nu se pot îndrepta împotriva acceptanţilor.
De asemenea, fondatorii sunt obligaţi să predea consiliului de administraţie, respectiv directoratului, documentele şi corespondenţa referitoare la constituirea societăţii, în termen de 5 zile.
c. Răspunderea fondatorilor
Răspunderea fondatorilor pentru îndeplinirea operaţiunilor specifice constituirii societăţii pe calea subscripţiei publice este guvernată de regulile consacrate de art. 31 din Legea nr. 31/1990. Astfel, fondatorii şi primii membri ai consiliului de administraţie, respectiv ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere, sunt solidar răspunzători, din momentul constituirii societăţii, faţă de societate şi de terţi pentru:
- subscrierea integrală a capitalului social şi efectuarea vărsămintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv:
- existenţa aporturilor în natură:
- veridicitatea publicaţiilor făcute în vederea constituirii societăţii.
Potrivit textului de lege menţionat, fondatorii sunt răspunzători, de asemenea, de valabilitatea operaţiunilor încheiate în contul societăţii înainte de constituire şi luate de aceasta asupra sa.
Adunarea generală nu va putea da descărcare fondatorilor şi primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere, pentru răspunderea ce le revine în temeiul art. 31, art. 49 şi art. 53 timp de cinci ani [art. 31 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. Este vorba de prejudiciul cauzat prin neregularităţile constituirii societăţii şi de actele juridice încheiate în contul societăţii, afară de cazul în care societatea le-a luat asupra sam.
Formalităţile necesare constituirii societăţii pe acţiuni
Constituirea societăţii pe acţiuni este supusă aceloraşi formalităţi specifice oricărei societăţi comerciale, respectiv întocmirea actelor constitutive şi înregistrarea şi autorizarea funcţionării societăţii. Formalităţile menţionate sunt aceleaşi, atât în cazul constituirii simultane, cât şi în cazul constituirii prin subscripţie publică. Potrivit legii, formalităţile sunt îndeplinite de către asociaţi când constituirea este simultană, şi de persoanele desemnate de adunarea constitutivă, când constituirea este prin subscripţie publică.
în ambele cazuri, societatea pe acţiuni devine persoană juridică din ziua înregistrării sale în registrul comerţului (art. 41 din Legea nr. 31/1990).
