Societatea în nume colectiv
| Comentarii |
|
societatea în nume colectiv, Definiție şi caracterele societăţii în nume colectiv. Constituirea societăţii în nume colectiv. Funcţionarea societăţii în nume colectiv. Dizolvarea şi lichidarea societăţii în nume colectiv
Definiție şi caracterele societăţii în nume colectiv
Potrivit art. 3 din Legea nr. 31/1990, societatea în nume colectiv este acea formă de societate ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor.
în temeiul reglementărilor legale, societatea în nume colectiv a fost definită ca fiind „societatea constituită prin asocierea, pe baza deplinei încrederi a două sau mai multor persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfăşura o activitate comercială, în scopul împărţirii profitului rezultat şi în care asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii”.
Pe baza definiţiei au fost evidenţiate şi caracterele societăţii în nume colectiv ca fiind următoarele:
- asocierea se bazează pe deplina încredere a asociaţilor;
- capitalul social este divizat în părţi de interes, care nu sunt reprezentate prin titluri;
- obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor.
Constituirea societăţii în nume colectiv
Societatea în nume colectiv ia fiinţă prin întocmirea actului constitutiv al acesteia, care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. 7 din Legea nr. 31/1990.
Asociaţii unei societăţi în nume colectiv pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, cu precizarea că aceştia răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.
Firma societăţii în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, cu menţiunea „societate în nume colectiv, scrisă în întregime (art. 32 din Legea nr. 26/1990). Potrivit aceleiaşi legi, dacă numele unei persoane străine de societate figurează, cu consimţământul său, în firma societăţii în nume colectiv, aceasta devine răspunzătoare nelimitat şi solidar de toate obligaţiile societăţii.
Capitalul social nu este reglementat într-un anumit cuantum de lege. în lipsa reglementărilor exprese privind limita minimă a capitalului social al societăţii în nume colectiv, asociaţii sunt liberi să stabilească întinderea capitalului social şi a aporturilor fiecărui asociat. Capitalul social se divide în fracţiuni denumite părţi de interes.
Formalităţile necesare constituirii societăţii în nume colectiv sunt cele specifice oricărei forme juridice de societate şi constau în: întocmirea actului constitutiv şi înregistrarea şi autorizarea funcţionării societăţii.
Funcţionarea societăţii în nume colectiv
Deliberările şi deciziile asociaţilor
Legea nr. 31/1990 nu reglementează adunarea generală a asociaţilor societăţii în nume colectiv. Se înţelege totuşi că asociaţii se întrunesc pentru a lua împreună deciziile privind principalele probleme ale societăţii în nume colectiv.
Sub aspectul modului de adoptare a deciziilor de către asociaţii societăţii în nume colectiv, legea consacră principiul majorităţii şi, în mod excepţional, regula unanimităţii. Deciziile se iau cu votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social în următoarele cazuri: alegerea administratorilor societăţii, cu stabilirea puterilor acestora; revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, cu excepţia cazului când au fost numiţi prin contractul de societate (art. 77); rezolvarea divergenţelor dintre administratori [art. 76 alin. (1)]; aprobarea situaţiei financiare a societăţii (art. 86); răspunderea administratorilor (art. 86)m. Decizia se ia cu votul tuturor asociaţilor în cazul modificării actului consitutiv şi al revocării administratorilor care au fost numiţi prin contractul de societate.
Administrarea societăţii în nume colectiv
Legea nr. 31/1990 nu organizează administratorii într-un organ colectiv, ci stipulează că societatea este administrată de unul sau mai mulţi administratori, care pot fi asociaţi sau neasociaţi. Administratorii pot fi numai persoane fizice şi sunt numiţi prin actul consitutiv sau aleşi de către asociaţi (art. 7 şi art. 77 din Legea nr. 31/1990).
în actul constitutiv trebuie să se prevadă modul de lucru al administratorilor, respectiv dacă aceştia lucrează împreună sau individual. în doctrină s-a decis că, în cazul în care contractul nu precizează modul de exercitare a mandatului de către administratori, trebuie admis că pe baza principiilor generale fiecare dintre ei poate lucra individual.
Controlul gestiunii societăţii
Pentru societatea în mume colectiv, Legea nr. 31/1990 nu reglementează obligaţia desemnării unor persoane însărcinate cu controlul asupra gestiunii administratorilor. în atare condiţii, fiecare dintre asociaţii care nu îndeplineşte şi calitatea de administrator al societăţi va exercita dreptul de control asupra gestiunii societăţii.
Dizolvarea şi lichidarea societăţii în nume colectiv
Cauzele generale de dizolvare a societăţilor comerciale reglementate de art. 227 şi art. 237 din Legea nr. 31/1990 sunt deopotrivă aplicabile şi societăţii în nume colectiv.
Pe lângă aceste cauze generale de dizolvare, potrivit art. 229 din Legea nr. 31/ 1990, societatea în nume colectiv se dizolvă dacă datorită falimentului, incapacităţii, excluderii, retragerii sau decesului vreunuia dintre asociaţi, dacă, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur. Cu toate acestea, societatea nu se dizolvă când există clauză în actul constitutiv de continuare cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic [art. 229 alin. (2) din lege].
Lichidarea societăţii în nume colectiv se face potrivit regulilor generale prevăzute de Legea nr. 31/1990 şi în conformitate cu prevederile contractului de societate, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea societăţii [art. 252 alin. (4) din Legea nr. 32/1990].
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Societatea în nume colectiv
