Controlul şi răspunderea pentru calitatea construcţiei
| Comentarii |
|
controlul şi răspunderea pentru calitatea construcţiei, pentru executarea lucrării beneficiarul este obligat să permită antreprenorului folosirea căilor de acces, a instalaţiilor proprii de alimentare cu apă şi a altor utilităţi ce deservesc imobilul şi să obţină toate autorizaţiile cerute de lege (art. 1875 Noul Cod Civil).
În cursul executării contractului, beneficiarul are dreptul ca, fără a stânjeni activitatea normală a antreprenorului, să controleze stadiul de execuţie, calitatea şi aspectul lucrărilor efectuate şi ale materialelor întrebuinţate, precum şi orice alte aspecte referitoare la îndeplinirea de către antreprenor a obligaţiilor sale contractuale (art. 1876 alin. 1 Noul Cod Civil).
Constatările şi instrucţiunile clientului se comunică în scris antreprenorului (art. 1876 alin. 2 Noul Cod Civil).
La finalizarea acelei părţi din lucrare ce urmează a fi acoperită prin executarea ulterioară a altor lucrări sau prin montarea unor elemente de construcţii, antreprenorul şi beneficiarul sunt obligaţi să constate împreună existenţa părţii finalizate şi conformitatea acesteia cu dispoziţiile legale şi clauzele contractului.
Pentru realizarea procedurii de mai sus, antreprenorul îl convoacă pe beneficiar la locul executării lucrării înăuntrul unui termen rezonabil, a cărui întindere se stabileşte, potrivit uzanţelor existente, în raport cu natura lucrării şi locul situării acesteia.
în cazul în care beneficiarul nu se prezintă la termenul comunicat în scris sau pe altă cale convenită de către părţi, antreprenorul poate întocmi singur actul de constatare a lucrării ce urmează a fi acoperită (art. 1876 alin. 3 Noul Cod Civil).
Când pe parcursul executării contractului constată greşeli sau lipsuri în lucrările de proiectare, antreprenorul este obligat să comunice de îndată beneficiarului şi proiectantului constatările sale, împreună cu propunerile de remediere, în măsura în care acestea intră în domeniul pregătirii sale profesionale, precum şi să ceară beneficiarului să ia măsurile corespunzătoare (art. 1877 alin. 1 Noul Cod Civil).
Dacă beneficiarul nu comunică de îndată măsurile luate pentru înlăturarea greşelilor sau lipsurilor semnalate ori dacă măsurile luate nu sunt corespunzătoare, antreprenorul poate să suspende executarea lucrărilor, înştiinţându-i de îndată despre aceasta pe beneficiar şi proiectant (art. 1877 alin. 2 Noul Cod Civil).
La finalizarea construcţiei părţile vor proceda la recepţia provizorie a lucrării (şi ulterior la recepţia finală). De la data recepţiei provizorii efectuată la terminarea lucrării, riscurile trec asupra beneficiarului (art. 1878 alin. 2 Noul Cod Civil).
Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.
Cartea tehnică a construcţiei cuprinde documentaţia de execuţie şi documente privitoare la realizarea şi exploatarea acesteia. Ea se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului construcţiei, care are obligaţia să o păstreze şi să o completeze la zi; prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar şi utilizator.
Recepţia construcţiilor se face de către investitor (proprietar), în prezenţa proiectantului şi a executantului şi/sau a reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia (art. 17 din Legea nr. 10/1995).
în principiu, antreprenorul răspunde pentru viciile construcţiei realizate (alături de celelalte persoane responsabile).
Ca excepţie la regula de mai sus, arhitectul sau inginerul este exonerat de răspunderea pentru viciile lucrării numai dacă dovedeşte că acestea nu rezultă din deficienţe ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat şi, dacă este cazul, din vreo lipsă de diligentă în coordonarea sau supravegherea lucrărilor (art. 1879 alin. 2 Noul Cod Civil).
Tot astfel, şi antreprenorul va fi exonerat de răspundere, dacă dovedeşte că viciile rezultă din deficienţe ale expertizelor sau planurilor arhitectului ori ale inginerului ales de către beneficiar.
Subantreprenorul va fi exonerat de răspundere numai dacă dovedeşte că viciile rezultă din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului.
Antreprenorul, subantreprenorul şi arhitectul (sau inginerul) pot fi exoneraţi de răspundere dacă dovedesc că viciile rezultă din deciziile impuse de beneficiar în alegerea solului sau a materialelor ori în alegerea subantreprenorilor, a experţilor sau a metodelor de construire.
Exonerarea de răspundere a persoanelor de mai sus, nu operează atunci când viciile nu au fost notificate beneficiarului, deşi puteau fi constatate în cursul executării lucrării (art. 1879 alin. 4 Noul Cod Civil).
Potrivit art. 29 din Legea nr. 10/1995, proiectantul, specialistul verificator, executantul etc., „răspund pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval
de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toata durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă’ (s.n.).
Prescripţia dreptului la acţiune pentru vicii aparente începe să curgă de la data recepţiei finale sau, după caz, a împlinirii termenului acordat antreprenorului prin procesul-verbal de recepţie finală, pentru înlăturarea viciilor constatate (art. 1880 alin. 1 Noul Cod Civil).
Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile lucrării de proiectare începe să curgă odată cu prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile lucrărilor executate de antreprenor.
Ca excepţie, dacă viciile lucrărilor de proiectare au fost descoperite mai înainte (de viciile lucrărilor executate de antreprenor), prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii acestora (art. 1880 alin. 2 Noul Cod Civil).
Dispoziţii ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
Prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, s-a instituit sistemul calităţii în construcţii, menit să conducă la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător (art. 3 din lege).
Potrivit art. 5 din lege, „Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe esenţiale”: rezistenţă mecanică şi stabilitate; securitate la incendiu; igienă, sănătate şi mediu; siguranţă în exploatare; protecţie împotriva zgomotului; economie de energie şi izolare termică.
Răspunderea privind calitatea construcţiilor revine factorilor implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor, investitorii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte, fabricanţii şi furnizorii de produse pentru construcţii, executanţii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuţia, experţii tehnici, precum şi autorităţile publice şi asociaţiile profesionale de profil (art. 6 din lege).
a). Răspunderea investitorilor. Potrivit art. 21 din lege, investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente.
Principalele obligaţii ale investitorilor se referă la: obţinerea acordurilor, avizelor şi a autorizaţiei de construire; verificarea proiectelor prin specialişti de proiecte atestaţi; verificarea execuţiei lucrărilor de construcţii, prin diriginţi de specialitate; soluţionarea neconformităţilor, defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor; recepţia lucrărilor de construcţii, la terminarea lucrărilor şi la expirarea perioadei de garanţie; întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia către proprietar.
b). Răspunderea proiectanţilor. Potrivit art. 22 din lege, proiectanţii de construcţii au următoarele obligaţii principale: precizarea categoriei de importanţă a construcţiei; asigurarea nivelului de calitate corespunzător reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale; prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor sta-biliti de către investitor, soluţionarea neconformitătilor semnalate.
Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului şi priveşte participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei, recepţia lucrărilor executate etc.
c). Răspunderea antreprenorilor (executanţilor). Potrivit art. 23 din lege, executantul lucrărilor de construcţii are următoarele obligaţii principale: sesizarea neconformităţilor constatate în proiecte; execuţia lucrărilor numai pentru construcţii autorizate; asigurarea nivelului de calitate a lucrării; soluţionarea neconformităţilor şi defectelor apărute în fazele de execuţie; respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie; remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor apărute din vina sa (în perioada de execuţie sau în perioada de garanţie); readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială.
d). Răspunderea specialiştilor verificatori de proiecte, a responsabililor tehnici cu execuţia şi a experţilor tehnici atestaţi. Potrivit art. 24 din lege, specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul, în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.
Responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi răspund, conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, la lucrările de construcţii pentru care sunt angajaţi.
Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date.
e). Răspunderea proprietarilor construcţiilor. Potrivit art. 25 din lege, proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii principale: efectuare lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin, prevăzute în cartea tehnică a construcţiei; păstrarea şi completarea cărţii tehnice a construcţiei; efectuarea de lucrări de reconstruire, consolidare etc., numai pe bază de proiecte autorizate.
f). Răspunderea administratorilor şi a utilizatorilor construcţiilor. Potrivit art. 26 din lege, administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele obligaţii principale: folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor din cartea tehnică; efectuarea lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii; sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, în cazul unor accidente tehnice la construcţiile în exploatare.
g). Răspunderi în activitatea de cercetare. Potrivit art. 27 din lege, unităţile de cercetare în construcţii au drept obligaţii principale: efectuarea de cercetări şi experimente pentru fundamentarea reglementărilor în construcţii precum şi elaborarea, experimentarea de noi soluţii şi procedee în construcţii.
