Creditor chirografar
| Comentarii |
|
creditor chirografar, 1. creditorul a cărui creanţă nu este garantată prin garanţii personale sau reale, ci numai prin dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului; 2. (în sensul Legii nr. 85/2006 privind procedura insol-venţei) creditor al debitorului care nu are constituite garanţii faţă de patrimoniul debitorului şi care nu are privilegii însoţite de drepturi de retenţie, ale cărui creanţe sunt curente la data deschiderii procedurii, precum şi creanţe noi, aferente activităţilor curente în perioada de observaţie; 3. în raporturile de drept material fiscal, persoanele titulare ale unor drepturi de creanţă fiscală prevăzute de lege.
creditorii chirografari, sunt acei creditori care nu au o garanţie reală care să le asigure realizarea creanţei pe care o au împotriva debitorului (ipotecă, gaj, privilegiu), ci numai un drept de „gaj general” asupra bunurilor prezente şi viitoare ale debitorului lor, aceste bunuri servind drept garanţie comună a creditorilor [art. 2324 alin. (1) C.civ.].
Creditorii chirografari sunt consideraţi de majoritatea autorilor ca fiind avânzi-cauză ai debitorului lor, în sensul că ei suportă influenţa actelor juridice patrimoniale încheiate de debitor cu alte persoane, acte juridice prin care activul patrimonial (gajul general sau garanţia comună) se poate mări sau micşora. în principiu, aceste acte trebuie respectate de creditorul chirografar, deoarece el nu are dreptul să se amestece în treburile debitorului său.
în alte cuvinte, creditorilor chirografari le sunt opozabile actele juridice încheiate de debitorul lor cu terţe persoane; însă din aceste acte nu se nasc drepturi subiective şi obligaţii în beneficiul sau în sarcina creditorilor chirografari, aceştia nedevenind creditori sau debitori ca urmare a unor asemenea acte juridice. Tocmai de aceea, poziţia creditorilor chirografari în raport de actele juridice încheiate de debitorul lor cu terţe persoane nu vizează atât principiul relativităţii efectelor actului juridic (din perspectiva acestui principiu, creditorii chirografari urmează a fi incluşi în categoria terţilor), cât opozabilitatea faţă de terţi a drepturilor subiective civile şi, implicit, a obligaţiilor părţilor actului juridic.
Există totuşi o particularitate, în sensul că legea instituie anumite reguli specifice prin care creditorii chirografari pot să înlăture opozabilitatea faţă de ei a actelor juridice încheiate de debitor în frauda intereselor lor, fie prin acţiunea revocatorie (pauliană), reglementată de art. 1562 şi urm. C.civ., fie prin acţiunea în declararea simulaţiei, reglementată de art. 1289 şi urm. C.civ. Această posibilitate recunoscută de lege se explică prin aceea că, spre deosebire de situaţia terţilor desăvârşiţi, între creditorul chirografar şi debitorul său (parte în actul juridic respectiv) există anumite raporturi, concretizate în dreptul de gaj general.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Creditor chirografar
