Deliberare
| Comentarii |
|
deliberare, operaţie în cadrul căreia membrii completului de judecată stabilesc soluţia ce urmează să fie pronunţată cu privire la litigiul dintre părţi. D. are loc la sfârşitul dezbaterilor, realizându-se fie în şedinţă, fie în camera de consiliu; în ambele cazuri d. se desfăşoară în secret. în mod obişnuit, d. are loc în camera de consiliu. D. poate viza nu numai soluţia finală, ci şi unele măsuri care se iau de instanţă pe parcursul judecăţii (încuviinţarea probelor, rezolvarea excepţiilor etc). Cu prilejul d. judecătorii chibzuiesc asupra tuturor capetelor de cerere formulate prin acţiune, precum şi asupra apărărilor invocate de partea adversă. Instanţa de judecată urmează să stabilească mai întâi starea de fapt, astfel cum aceasta rezultă din probele administrate, după care va determina dispoziţiile legale aplicabile în cauză. Membrii completului de judecată au aceleaşi drepturi cu prilejul d.; preşedintele completului de judecată are însă sarcina de a conduce d.; în acest scop preşedintele va reţine opiniile membrilor completului de judecată, începând cu judecătorul cel mai nou în funcţie; preşedintele urmează să se pronunţe la urmă, pentru a nu influenţa, prin opinia sa, pe ceilalţi membri ai completului de judecată, în cazul completului format din doi judecători, dacă aceştia nu cad de acord asupra soluţiei, litigiul se va judeca din nou în complet de divergenţă, în aceeaşi zi sau în cel mult cinci zile; dacă cu prilejul d. membrii completului de judecată preconizează mai mult de două soluţii diferite, cei ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie. Dacă d. nu poate avea loc imediat după dezbaterea cauzei în fond, instanţa are posibilitatea de a amâna pronunţarea hotărârii cu cel mult şapte zile; în acest caz preşedintele completului de judecată va anunţa termenul stabilit pentru pronunţarea hotărârii. Termenul de şapte zile are un caracter relativ, privind o obligaţie a judecătorilor; nerespectarea lui nu se poate răsfrânge asupra valabilităţii hotărârii. După ce s-a întrunit majoritatea, se întocmeşte de îndată minuta, care se semnează, sub sancţiunea nulităţii, de judecători şi în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflaţi în minoritate [v. şi minuta]
deliberare - consfătuire a membrilor completului de judecată asupra problemelor supuse acestei operaţiuni, în care fiecare participant îşi exprimă punctul de vedere cu privire la toate aspectele dezbătute, precum şi la soluţia ce urmează a se adopta în rezolvarea cauzei, în baza art. 306,307 C. proc. pen., deliberarea are loc în secret, îndată după încheierea dezbaterilor (sau, în cazuri excepţionale, în cel mult 15 zile), cu participarea numai a membrilor completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea. Obiectul deliberării, conform art. 343 C. proc. pen., constă în toate chestiunile de fapt şi de drept: existenţa faptei şi vinovăţiei făptuitorului, stabilirea pedepsei, a măsurilor educative ori a măsurilor de siguranţă, computarea reţinerii şi arestării preventive. Se deliberează, de asemenea, şi asupra reparării pagubelor produse prin infracţiune, asupra măsurilor preventive şi asigurătorii, mijloacelor materiale de probă, cheltuielilor judiciare, precum şi asupra oricăror probleme privind justa soluţionare a cauzei.
DELIBERARE, discutarea în secret de către membrii completului de judecată, după închiderea dezbaterilor a măsurilor ce urmează a fi luate privitor la desfăşurarea cauzei sau la hotărârea finală.
