Executarea arestării preventive în centrele de reţinere şi arestare preventivă

executarea arestării preventive în centrele de reţinere şi arestare preventivă, în ceea ce-i priveşte pe condamnaţi, mai răspândită este modalitatea regimului penitenciar închis; de asemenea, în ceea ce-i priveşte pe arestaţii preventiv, avându-se în vedere necesitatea izolării acestora faţă de martori, experţi etc., care ar putea influenţa mersul procesului, regimul penitenciar stabilit de lege este acelaşi ca şi pentru prima categorie, şi anume cel închis.

Totuşi, la locul de deţinere se impune o separare între condamnaţi definitiv şi arestaţii preventiv, iar această separare constă în necesitatea ca arestaţii preventiv să nu intre în contact cu condamnaţii, pentru că aceştia din urmă, cu toate măsurile ce se iau, îi pot influenţa pe primii. Influenţarea poate fi în dublu sens: atât cu privire la chestiuni legate de urmărirea penală ori judecată, cât şi cu privire la comportamentul arestaţilor preventiv în general.

Aceleaşi considerente stau şi la baza separării arestaţilor preventiv de alţi arestaţi preventiv. Dacă nu s-ar respecta această regulă, s-ar produce urmări defavorabile atât pentru buna desfăşurare a urmăririi penale sau a judecăţii, cât şi asupra conduitei arestaţilor. De asemenea, s-a instituit şi regula separării arestaţilor preventiv din aceeaşi cauză, în scopul evitării denaturării adevărului şi a încheierii unor înţelegeri care pot constitui piedici în munca organelor judiciare de aflare a adevărului.

Organizarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă

Executarea arestării preventive în cursul urmăririi penale se face în centrele de reţinere şi arestare preventivă. Acestea se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi se înfiinţează prin ordin al ministrului afacerilor interne, iar măsurile necesare pentru siguranţa lor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Stabilirea penitenciarelor, a centrelor de arestare preventivă, a centrelor educative şi a centrelor de detenţie în a căror circumscripţie funcţionează centrele de reţinere şi arestare preventivă se face prin ordin comun al ministrului afacerilor interne şi al ministrului justiţiei.

Registrele privind persoanele arestate preventiv

Administraţia fiecărui centru de reţinere şi arestare preventivă întocmeşte următoarele registre privind persoanele arestate preventiv:

a) registrul de evidenţă a primirii şi punerii în libertate a persoanelor arestate preventiv, în care se consemnează anul, luna, ziua şi ora la care persoana arestată a fost primită în centru, precum şi anul, luna, ziua şi ora la care aceasta a fost pusă în libertate;

b) registrul de evidenţă privind utilizarea mijloacelor de imobilizare. în care se consemnează anul, luna, ziua şi ora utilizării mijloacelor de imobilizare, anul, luna, ziua şi ora autorizării utilizării lor de către directorul penitenciarului, tipul mijlocului de imobilizare folosit, anul, luna, ziua şi ora încetării utilizării mijlocului de imobilizare;

c) alte registre de evidenţiere a activităţilor desfăşurate cu persoanele arestate preventiv, pe care trebuie să le întocmească administraţia centrului de reţinere şi arestare preventivă, stabilite prin regulamentul aprobat prin ordinul ministrului de interne.

Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă

Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă a persoanelor faţă de care s-au dispus arestarea preventivă se face pe baza mandatului de arestare preventivă, după stabilirea identităţii acestora.

Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă a persoanelor condamnate, arestate preventiv, în curs de judecată sau faţă de care au fost luate măsuri educative, transferate din penitenciar, centru de arestare preventivă sau centru de detenţie, se face în baza mandatului de executare a pedepsei sau a măsurii privative de libertate ori a hotărârii de internare rămase definitivă, însoţite de dosarul individual care cuprinde: dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială, dosarul disciplinar, dosarul de cereri a cărui competenţă de soluţionare revine penitenciarului, precum şi cu fişa medicală, după stabilirea identităţii acestora. Arestatul preventiv este înscris în registrul special al arestaţilor preventivi, cu toate datele personale ale acestuia precum şi data primirii la locul de deţinere. Cu aceeaşi ocazie i se aduc la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile sale. măsurile disciplinare ce i se pot aplica şi măsurile obligatorii de igienă sanitară.

Pe toată perioada arestării preventive, se exercită o pază şi o supraveghere permanentă asupra acestor persoane, pentru a preîntâmpina orice tentativă de evadare. Este posibil ca arestatul preventiv să beneficieze de păstrarea hainelor personale, după ce s-a efectuat percheziţia corporală prealabilă.

După îndeplinirea tuturor formalităţilor administrative, arestatul preventiv urmează să respecte programul zilnic, disciplina şi ordinea interioară, să execute dispoziţiile date de personalul penitenciarului, să se supună percheziţiilor, să respecte regulile de igienă şi prescripţiile medicului locului de deţinere, să se comporte cu grijă faţă de bunurile proprietatea penitenciarului.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Executarea arestării preventive în centrele de reţinere şi arestare preventivă