Încetarea termenului executării arestării preventive
| Comentarii |
|
încetarea termenului executării arestării preventive, arestarea preventivă poate să se dispună în faza de urmărire penală, în procedura de cameră preliminară sau în faza de judecată. Legat de aceste faze. se întâlnesc şi situaţiile de încetare a arestării preventive.
În ceea ce priveşte încetarea arestării preventive în faza de urmărire penală, trebuie arătat că sunt frecvente aceste situaţii. Punerea în libertate a arestatului preventiv se poate dispune de judecător în două situaţii, şi anume:
- în cazul clasării;
- în cazul renunţării la urmărirea penală.
De asemenea arestarea preventivă încetează şi dacă s-a împlinit termenul iar reprezentanţii procuraturii nu au solicitat prelungirea arestării preventive judecătorului competent.
Potrivit art. 16 alin. (1) C. proc. pen., acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) fapta nu există:
b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
i) există autoritate de lucru judecat;
j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
In cazurile prevăzute mai sus la lit. e) şi j), acţiunea penală poate fi pusă în mişcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege.
în cursul urmăririi penale, acţiunea penală se stinge prin clasare sau prin renunţare la urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de lege. în cursul judecăţii, acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal.
în faza de judecată", organul competent să dispună încetarea arestării preventive este instanţa de judecată, în cazurile în care pronunţă o hotărâre de achitare, de încetare a procesului penal, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei sau de suspendare a executării pedepsei, chiar nedefinitivă. Achitarea, potrivit art. 396 alin. (5) C. proc. pen., se pronunţă pentru situaţiile enumerate la art. 16 alin. (1) lit. a)-d). Potrivit art. 396 alin. (6) C. proc. pen., încetarea procesului penal este dispusă de instanţa de judecată în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j). Conform art. 396 alin. (3) şi (4) C. proc. pen., renunţarea la aplicarea pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 80-82 C. pen, iar amânarea aplicării pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. în condiţiile art. 83-90 C. pen. în aceste situaţii, odată cu pronunţarea soluţiilor de către instanţa de judecată, trebuie să se dispună punerea în libertate de îndată a arestaţilor preventiv.
Cu ocazia punerii în libertate a arestaţilor preventiv, aceştia vor fi scoşi din registrul de evidenţă al arestaţilor preventiv. Aceeaşi măsură de scoatere din evidenţă se va dispune şi în ipoteza în care arestatul preventiv va fi condamnat la închisoare de către instanţă şi va fi înregistrat în registrul de evidenţă al condamnaţilor, cu toate datele personale, precum şi cu datele privind pedeapsa aplicată.
