favorizarea infractorului - infracţiune prevăzută de art. 264 C. pen. care constă în fapta unei persoane, care, fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, ajută pe un infractor să îngreuieze sau să zădărnicească urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori să-şi asigure folosul sau produsul infracţiunii. Se deosebeşte de complicitate prin aceea că în cazul acesteia ajutorul este dat pe baza unei înţelegeri prealabile sau concomitente cu săvârşirea infracţiunii. Se deosebeşte şi faţă de tăinuire prin inexistenţa scopului realizării pentru sine sau pentru altul a unui folos material, în acest caz ajutorul fiind unul dezinteresat. Favorizarea infractorului este totdeauna subsecventă infracţiunii săvârşite de infractorul favorizat.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Favorizarea infractorului
