Garanţie financiară
| Comentarii |
|
garanţie financiară, contract, cu sau fară transfer de proprietate, încheiat între furnizorul şi, respectiv, beneficiarul garanţiei financiare, în scopul garantării obligaţiilor financiare, care poate avea sau nu la bază un contract-cadru sau clauze şi condiţii generale (art. 1 şi 2 din O.G. nr. 9/2004). Contractul de g.f. cu transfer de proprietate este un contract de g.f., inclusiv contractul de report, în temeiul căruia furnizorul garanţiei transmite beneficiarului acesteia proprietatea deplină asupra g.f., în scopul garantării sau al asigurării în alt mod a executării obligaţiilor financiare garantate. Contractul de g.f. fără transfer de proprietate este acel contract de g.f., în temeiul căruia furnizorul garanţiei pune la dispoziţie g.f. în favoarea sau către un beneficiar al acesteia, furnizorul păstrând proprietatea deplină asupra g.f. la momentul constituirii acesteia.
Părţile în contractul de g.f. sunt: furnizorul şi, respectiv, beneficiarul g.f. Atât beneficiarul, cât şi furnizorul g.f. trebuie să aparţină oricăreia dintre următoarele categorii: a) o autoritate publică, cu excepţia entităţilor care beneficiază de garanţia statului şi care nu se află sub incidenţa celor enumerate la lit. b)-d), inclusiv: i) entităţile din sectorul public din România şi din statele membre care au atribuţii sau rol în gestionarea datoriei publice; şi ii) entităţile din sectorul public din România şi din statele membre autorizate să deţină conturi pentru clienţi; b) o bancă centrală, Banca Centrală Europeană, Banca Reglementelor Internaţionale, o bancă de dezvoltare multilaterală, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Europeană de Investiţii; c) o instituţie financiară supusă supravegherii prudenţiale, inclusiv: i) o instituţie de credit; ii) o societate de servicii de investiţii financiare sau o societate de brokeraj; iii) o instituţie financiară; iv) o societate comercială de asigurare, de asigu-rare-reasigurare şi de reasigurare; v) un organism de plasament colectiv în valori mobiliare; vi) o societate de administrare a investiţiilor; d) o contraparte centrală, un agent de decontare sau o casă de compensaţie şi o persoană juridică ori o altă entitate fără personalitate juridică, cu excepţia persoanelor fizice, care acţionează în numele ori pe seama uneia sau mai multor persoane care includ orice deţinător de obligaţiuni ori de alte titluri de împrumut (art. 3 din O.G. nr. 9/2004).
Obiectul contractului de g.f îl reprezintă g.f. Aceasta trebuie să fie pusă la dispoziţia beneficiarului şi punerea la dispoziţie trebuie să poate fi probată prin înscris. Nu pot face obiectul contractului de garanţie financiară acţiunile emise de furnizorul garanţiei, acţiunile deţinute de acesta la societăţi afiliate sau acţiunile deţinute de acesta la societăţi al căror scop exclusiv este de a avea în proprietate mijloace de producţie care sunt esenţiale pentru activitatea furnizorului garanţiei sau de a deţine bunuri imobile (art. 1 din O.G. nr. 9/2004).
Punerea la dispoziţie a g.f. se face prin remiterea, transferarea, deţinerea, înregistrarea sau orice altă modalitate prin care beneficiarul garanţiei ori persoana care acţionează pe seama acestuia obţine detenţia sau controlul asupra g.f. G.f. se consideră pusă la dispoziţie chiar dacă furnizorul acesteia beneficiază de dreptul de a înlocui g.f. sau de a retrage în favoarea sa surplusul de bani ori instrumentele financiare.
înscrisul probator trebuie să permită identificarea g.f. în acest scop este suficient să se dovedească faptul că instrumentele financiare transmisibile prin înscriere în cont, care fac obiectul g.f., sunt înregistrate în creditul contului relevant sau constituie un credit asupra acestui cont, iar sumele de bani care fac obiectul g.f. sunt înregistrate în creditul unui cont desemnat ori constituie un credit asupra acestui cont.
Se consideră că g.f. se află sub controlul beneficiarului acesteia, atunci când: i) garanţia reală mobiliară asupra valorilor mobiliare s-a înscris în registrul emitentului, în condiţiile legii; ii) garanţia reală mobiliară asupra titlurilor de stat s-a înscris în registrul titlurilor de stat; iii) garanţia reală mobiliară asupra certificatelor de depozit emise de B.N.R. s-a înscris în registrul emitentului, în condiţiile legii; iv) sumele de bani şi soldurile creditoare au fost blocate într-un cont deschis la o instituţie de credit sau de către aceasta (art. 4 din O.G. nr. 9/2004). încheierea, valabilitatea, executarea sau admiterea ca probă a contractului de g.f., precum şi punerea la dispoziţie a g.f. nu sunt condiţionate de îndeplinirea vreunei formalităţi. Nu reprezintă formalităţi următoarele: i) punerea la dispoziţie a g.f.; ii) probarea prin înscris a punerii la dispoziţie a g.f.; iii) probarea prin înscris sau altă formă echivalentă, din punct de vedere juridic, a contractului de g.f. Contractelor de g.f. şi g.f. nu le sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la formalităţile de constituire şi publicitate a garanţiilor reale mobiliare, la ordinea de preferinţă, precum şi la condiţiile de executare a garanţiilor reale mobiliare, stabilite de dispoziţiile titlului XV „Despre amanet” din Codul civil, ale Codului de procedură civilă şi ale titlului VI „Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare” din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 5 din O.G. nr. 9/2004). V. clauza de compensare cu exigibilitate imediată.
