glonţ, parte componentă a cartuşului. La armele cu ghinturi, g. poate fi cămăşuit, semicămăşuit sau plin. G. cămăşuit se compune dintr-un miez, de obicei de plumb şi un înveliş mono sau bimetalic, avînd menirea de protecţie contra coroziunii şi de reducere a gradului de frecare a glonţului pe ţeavă. G. semicămăşuit are numai vîrful necămăşuit. G. plin, fără înveliş, se confecţionează din plumb şi se foloseşte, de regulă, pentru armele de calibru redus şi cele de vînătoare. G. se compune
din: vîrf sau parte ogivală, corpul cilindric de conducere şi partea pos-terioară care are forma unui trunchi de con. G. pentru armele de vînătoare — denumite Breneke — se confecţionează din plumb şi pot fi: cilindrice, cu corp greu şi coadă uşoară, de tip turbină şi de tip combinat. G. folosite la armele cu ghinturi devine în timpul tragerii obiect primar, care primeşte şi poartă urmele trasate pe corpul său de către pli-nurile ţevii. Aceste urme sînt, de regulă sub formă de striaţii şi prin comparare permit identificarea armei cu care s-a comis infracţiunea.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Glonţ
