Hotărâre

hotărâre - 1. act procesual cu o importanţă deosebită care emană de la instanţa de judecată şi cuprinde concluzia completului de judecată privitoare la raportul conflictual de drept penal care formează obiectul judecăţii. De asemenea, prin hotărâre se poate face referire şi la modul de soluţionare a unor aspecte adiacente cauzei deduse judecăţii, cu privire la care instanţa este obligată să se pronunţe. 2. înscris care constată soluţia adoptată de instanţă în rezolvarea unei pricini. Hotărârea prin care pricina este soluţionată de prima instanţă sau prin care aceasta se dezînvesteşte fară a soluţiona cauza se numeşte sentinţă. Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra apelului sau recursului, precum şi hotărârea

pronunţată de instanţa de recurs în judecarea cauzei după casare, se numeşte decizie. Toate celelalte hotărâri pe care instanţele le dau în cursul judecăţii se numesc încheieri. ~ penală străină - hotărâre pronunţată de o instanţă judecătorească din străinătate. Hotărârile penale străine definitive pot fi recunoscute în România, v. şi recunoaşterea hotărârilor penale străine.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Hotărâre