Instituţie de plată

instituţie de plată, persoană juridică autorizată să presteze servicii de plată pe teritoriul Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European.

Pentru a putea fi autorizată ca i. de p., O.U.G. nr. 113/2009 impune îndeplinirea unor cerinţe minime de acces la activitate, respectiv:

i) obţinerea unei autorizaţii din partea B.N.R., înainte de începerea activităţii. B.N.R. poate acorda autorizaţie doar unei persoane juridice române constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi doar dacă informaţiile şi documentele care însoţesc cererea respectă toate cerinţele prevăzute de lege. în vederea luării unei decizii privind cererea de autorizare, B.N.R. poate consulta Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi alte autorităţi cu competenţe relevante;

ii) sediul real al i. de p. autorizate de B.N.R. trebuie să se situeze pe teritoriul României;

iii) i. de p. dispune de un cadru formal de administrare a activităţii de prestare de servicii de plată riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente şi coerente, de proceduri eficiente de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă şi de mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative şi contabile riguroase;

iv) persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de prestare de servicii de plată au o bună reputaţie şi dispun de cunoştinţe şi experienţă adecvate naturii, extinderii şi complexităţii activităţii vizate;

v) calitatea acţionarilor sau asociaţilor care deţin participaţii calificate este adecvată;

vi) i. de p. trebuie să dispună la momentul autorizării de un nivel al capitalului iniţial ce nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei a: 20.000 euro, dacă prestează doar serviciile de plată constând în remiterea de bani; 50.000 euro, dacă prestează doar serviciile de plată constând în efectuarea operaţiunilor de plată în care consimţământul plătitorului pentru realizarea unei operaţiuni de plată este dat prin intermediul oricăror mijloace de telecomunicaţie, digitale sau informatice, şi plata este efectuată către operatorul sistemului sau reţelei informatice ori de telecomunicaţii care acţionează exclusiv ca intermediar între utilizatorul serviciilor de plată şi furnizorul bunurilor şi serviciilor; 125.000 euro, dacă prestează oricare dintre serviciile de plată următoare: servicii care permit depunerea de numerar într-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi; servicii care permit retrageri de numerar dintr-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi; efectuarea următoarelor operaţiuni de plată în cazul în care fondurile nu sunt acoperite printr-o linie de credit: debitări directe, inclusiv debitări directe singulare, operaţiuni de plată printr-un card de plată sau un dispozitiv similar, operaţiuni de transfer-credit, inclusiv operaţiuni cu ordine de plată programată; efectuarea următoarelor operaţiuni de plată în cazul în care fondurile sunt acoperite printr-o linie de credit deschisă pentru un utilizator al serviciilor de plată: debitări directe, inclusiv debitări directe singulare, operaţiuni de plată printr-un card de plată sau un dispozitiv similar, operaţiuni de transfer-credit, inclusiv ordine de plată programată; emiterea şi/sau acceptarea la plată a instrumentelor de plată. V. serviciu de plată; agent.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Instituţie de plată