Măsuri preventive
| Comentarii |
|
măsuri preventive - măsuri care se pot lua în cauzele privitoare la infracţiuni pedepsite cu închisoarea, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei. Măsurile preventive sunt: reţinerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, arestarea preventivă. Determinarea măsurii preventive ce urmează a fi luate se face ţinân-du-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura. Reţinerea poate fi luată de organul de cercetare penală. Celelalte măsuri preventive se pot lua numai de procuror sau de instanţa de judecată. Măsura preventivă se înlocuieşte cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea acesteia. Măsurile preventive se revocă din oficiu sau la cerere, când nu mai există temeiuri pentru menţinerea lor. Măsurile preventive încetează de drept la expirarea termenului prevăzut de lege sau stabilit de organele judiciare şi, în caz de scoatere de sub urmărire, încetare a urmăririi penale sau de încetare a procesului penal ori de achitare (art. 136-140 C. proc. pen.).
măsurile preventive, instituţii de drept procesual penal cu caracter de constrângere, prin care suspectul sau inculpatul este împiedicat să întreprindă anumite activităţi care s-ar răsfrânge negativ asupra desfăşurării procesului penal sau asupra atingerii scopului acestuia.
Scopul acestor măsuri este de a asigura buna desfăşurare a procesului penal, de a împiedica sustragerea suspectului sau a inculpatului de la urmărirea penală ori de la judecată sau de a preveni săvârşirea unei alte infracţiuni (art. 202 C. proc. pen.).
Cea mai severă dintre măsurile preventive stipulate în lege este arestarea preventivă. Din cauza gravităţii sale şi a implicaţiilor privind starea de libertate a persoanei, ea poate fi luată doar de către judecător sau de către instanţă.
in sistemul judiciar penal român, organele judiciare au posibilitatea de a priva de libertate o persoană, în mod diferit în funcţie de faza în care se găseşte cauza. Astfel, în cursul urmăririi penale, competenţa de a dispune arestarea preventivă revine judecătorului de drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră preliminară revine judecătorului de cameră preliminară, iar în cursul judecăţii instanţei de judecată [art. 203 alin. (3) C. proc. pen.].
în ceea ce priveşte măsura arestării preventive, prelungirea duratei ei poate interveni numai în faza de urmărire penală. în procedura de cameră preliminară şi în faza de judecată, fie că a fost luată în cursul urmăririi penale, fie că a fost luată în cursul procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, ea poate fi doar menţinută. Deşi reglementate în mod diferit, ambele instituţii se circumscriu condiţiilor impuse de ju-nsprudenţa Curţii de la Strasbourg în aplicarea art. 5 parag. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, în sensul că presupun un control de natură judecătorească în urma căruia sunt examinate circumstanţele care militează pentru şi contra menţinerii arestării preventive, cu obligaţia de a se pronunţa potrivit criteriilor juridice asupra existenţei unor motive temeinice care să justifice menţinerea arestării şi, în absenţa lor, de a dispune punerea în libertate.
Arestarea preventivă este măsura preventivă privativă de libertate prin care organul judiciar competent dispune deţinerea inculpatului pe durata şi în condiţiile prevăzute de lege, în locuri special prevăzute, în interesul urmăririi penale sau al judecăţii.
Prin noţiunea de inculpat se înţelege persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală („Persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală devine parte în procesul penal şi se numeşte inculpat" - art. 82 C. proc. pen.).
Măsura arestării preventive în cursul urmăririi penale se execută numai în centrele de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. în cursul judecăţii, măsura se execută în secţii speciale ale penitenciarelor sau în centre de arestare preventivă ce funcţionează pe lângă acestea, care se organizează şi funcţionează în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Primirea şi cazarea persoanelor arestate se realizează, de regulă, individual, în condiţiile dispoziţiilor regulamentului şi a legii, iar arestaţii preventiv aflaţi în curs de judecată sau urmărire penală vor fi ţinuţi separat de persoanele condamnate definitiv cercetate într-o altă cauză.
