Opoziţia la căsătorie
| Comentarii |
|
opoziţia la căsătorie, este actul juridic unilateral prin care o persoană notifică ofiţerul de stare civilă despre existenţa unui impediment la căsătorie sau neîndeplinirea altei cerinţe legale pentru încheierea acesteia (art. 285 C. civ.).
Ca natură juridică, opoziţia la căsătorie este considerată un act potestativ negativ.
Opoziţia la căsătorie prezintă următoarele caracteristici:
a) poate fi făcută de orice persoană şi chiar din oficiu de către ofiţerul de stare civilă, când acesta constată personal că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru încheierea căsătoriei; ea poate fi făcută şi de procuror;
b) opoziţia se face în termenul de 10 zile dintre data înregistrării şi afişării declaraţiei de căsătoriei şi data încheierii căsătoriei;
c) opoziţia se face numai în scris şi trebuie să arate dovezile pe care se întemeiază;
d) dacă opoziţia este făcută de către ofiţerul de stare civilă, acesta va întocmi un proces-verbal motivat. în două exemplare - din care unul se va înmâna celor care voiau să se căsătorească în care va consemna cauzele care opresc încheierea căsătoriei.
Opoziţiile care nu îndeplinesc condiţiile legale nu sunt obligatorii pentru ofiţerul de stare civilă; ele constituie doar acte oficioase, de informare.
Primind opoziţia, ofiţerul de stare civilă va proceda după cum urmează:
a) dacă opoziţia este neîntemeiată, nu va ţine seama de aceasta şi va instrumenta încheierea căsătoriei;
b) dacă opoziţia necesită timp pentru verificare, va putea amâna data încheierii căsătoriei, după care va hotărî dacă va instrumenta sau nu încheierea căsătoriei;
c) dacă opoziţia este întemeiată, potrivit art. 286 C. civ. şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 119/1996, ofiţerul de stare civilă refuză să celebreze căsătoria dacă, pe baza verificărilor pe care este obligat să le efectueze, a opoziţiilor primite sau a informaţiilor pe care le deţine, în măsura în care acestea sunt notorii, constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, în cazul refuzului ofiţerului de stare civilă de a încheia căsătoria, persoana nemulţumită poate sesiza instanţa de tutelă în raza căreia domiciliază, care se va pronunţa asupra refuzului de ofiţerului de stare civilă de a instrumenta încheierea căsătoriei. Prin derogare de la Legea nr. 554/2004. care constituie dreptul comun în materia contenciosului administrativ, este instituită competenţa specială a instanţei de tutelă. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte termenul în care poate fi formulată acţiunea, considerăm că, în lipsa unei norme speciale derogatorii, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004
