Prezentarea materialului de urmărire penală
Comentarii |
|
prezentarea materialului de urmărire penală - act procesual care se înfăptuieşte după punerea în mişcare a acţiunii penale şi efectuarea tuturor actelor de urmărire necesare. Constă în chemarea inculpatului în faţa organului de urmărire penală care îi asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de piesele dosarului şi de încadrarea juridică a faptei săvârşite. Inculpatul poate formula cu această ocazie cereri noi sau poate face declaraţii suplimentare (art. 250 C. proc. pen.).
prezentarea materialului de urmărire penală, definiţie: Prezentarea materialului de urmărire penală constituie acea activitate desfăşurată de organele de urmărire penală, la sfârşitul urmăririi penale, prin care probele administrate sunt aduse la cunoştinţa învinuitului sau inculpatului, în vederea cunoaşterii de către acesta a întregului material probator şi pentru a i se da posibilitatea de a combate probele în acuzare prin noi cereri sau declaraţii suplimentare.
Prezentarea materialului de urmărire penală se efectuează de către procuror (in cazul în care acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare pe parcursul urmăririi penale sau în cazul în care infracţiunea respectivă este de competenţa exclusivă a procurorului, indiferent dacă acţiunea penală a fost sau nu pusă în mişcare) sau de organul de cercetare penală (când infracţiunea este de competenţa acestuia, iar acţiunea penală a fost pusă în mişcare).
Prezentarea materialului de urmărire penală implică îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) cercetarea penală să fie terminată;
b)să existe suficient material probator în cauză, care să facă posibilă trimiterea inculpatului în judecată;
c) învinuitul sau inculpatul să fie prezent pentru a putea lua contact cu organul de urmărire penală (învinuitul sau inculpatul va fi adus, în cazul în care se află în arest preventiv, ori va fi chemat, în cazul în care este cercetat în stare de libertate).
în ipoteza în care învinuitul sau inculpatul se prezintă, este prins ori adus până la momentul înaintării dosarului la procuror, organul de cercetare penală procedează la prezentarea materialului de urmărire penală. Dacă învinuitul sau inculpatul se prezintă, este prins ori adus după înaintarea dosarului la procuror, acesta procedează la prezentarea materialului de urmărire penală.
Prezentarea materialului de urmărire penală are în vedere îndeplinirea de către organul de urmărire penală a următoarelor obligaţii: informarea învinuitului sau inculpatului că are dreptul de a lua cunoştinţă de materialul de urmărire penală, indicarea încadrării juridice a faptei, asigurarea posibilităţii de a lua de îndată cunoştinţă de material (învinuitul sau inculpatul va studia dosarul filă cu filă), în mod nelimitat sub aspect temporal.
învinuitului sau inculpatului i se vor citi lucrările din dosar, dacă nu poate să citească. învinuitului sau inculpatului care nu cunoaşte limba română i se va traduce materialul de urmărire penală de către un interpret.
învinuitul sau inculpatul este întrebat dacă are de formulat cereri noi sau dacă vrea să facă declaraţii suplimentare.
Se va întocmi un proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, în care vor fi consemnate declaraţiile, cererile şi răspunsurile inculpatului.
în cazul încălcării de către organele de urmărire penală a dispoziţiilor legale privind prezentarea materialului de urmărire penală poate interveni sancţiunea nulităţii relative a actului de sesizare în condiţiile art. 197 alin. (1) şi (4) C. proc. pen.
Prezentarea materialului de urmărire penală nu este efectuată cu respectarea condiţiilor prevăzute în art. 250 şi urm. C. proc. pen., dacă procedura a fost întreruptă prin introducerea unei cereri de recuzare a procurorului competent să o efectueze.
Omisiunea de a se consemna în procesul-verbal una dintre infracţiunile care au constituit obiectul inculpării nu atrage nulitatea dacă inculpatul a fost cercetat şi pentru această infracţiune şi s-au efectuat probe în apărare, la cererea sa.
în ipoteza unor cereri noi formulate de învinuit sau inculpat, organul de urmărire penală, prin ordonanţă, va admite cererile şi va dispune completarea urmăririi penale ori va respinge cererile de noi probe.
Potrivit modificărilor din Legea nr. 202/2010, art. 254 C. proc. pen. prevede la alin. (1) că procurorul poate dispune trimiterea în judecată a inculpatului fără prezentarea materialului de urmărire penală în următoarele situaţii:
a) inculpatul sau apărătorul său a lipsit în mod nejustificat la chemarea organului de urmărire penală;
b) inculpatul sau apărătorul lui refuză în mod nejustificat să ia cunoştinţă de materialul de urmărire penală;
c) inculpatul este dispărut.
Organul de urmărire penală este obligat să procedeze la o nouă prezentare a materialului atât în cazul în care a efectuat noi acte de cercetare penală, cât şi în cazul în care constată că trebuie schimbată încadrarea juridică a faptei.
Nerespectarea obligaţiei organului de urmărire penală de a proceda din nou la prezentarea materialului de urmărire penală, dacă a efectuat noi acte de cercetare penală, atrage nulitatea relativă, iar nu pe cea absolută şi, ca atare, trebuie invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului1'!.