Rechiziţie
| Comentarii |
|
rechiziţie - măsură excepţională prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile, care nu se află în nici una dintre situaţiile de excepţie, în condiţiile legislaţiei care activează în acest domeniu. Bunurile rechiziţionate vor fi puse la dispoziţia forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, precum şi în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii. Bunurile consumptibile şi cele perisabile pot fi rechiziţionate definitiv, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege. Refuzul de a îndeplini aceste obligaţii constituie infracţiune.
rechiziţia unor bunuri, Definiţie şi bunurile la care se aplică. Caractere juridice.
Definiţie şi bunurile la care se aplică.
Rechiziţia reprezintă o măsură excepţională, prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile forţelor destinate apărării naţionale sau autorităţilor publice în situaţii speciale, şi anume: declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, instituirea stării de urgenţă sau de asediu, concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare, prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii. Sediul materiei este dat de dispoziţiile Legii nr. 132 din 15 iulie 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. Pot fi rechiziţionate: mijloace de transport de orice fel, instalaţii portuare sau de aerodromuri, sisteme de comunicaţii şi de telecomunicaţii, surse de alimentare energetice, tehnică de calcul, materiale tipografice şi audiovizuale, materiale de construcţii, clădiri, terenuri, utilaje, animale, furaje, materiale veterinare etc. (art. 5 din Legea nr. 132/1997).
De asemenea, legea prevede şi posibilitatea rechiziţionării de bunuri con-sumptibile şi perisabile, care va fi însă definitivă, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege [art. 2 alin. (2)]. Odată cu bunurile rechiziţionate urmează a se preda şi echipamentele aferente, fără de care ele nu pot fi utilizate [art. 5 alin. (4)].
Proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de imobile supuse rechiziţionării sunt obligaţi să le pună la dispoziţia beneficiarilor cu utilităţile existente la data rechiziţionării [art. 7 alin. (2)].
Caractere juridice.
Mai întâi, este de observat că rechiziţia priveşte, ca principiu, bunuri neconsumptibile prevăzute de lege, indiferent dacă acestea se află în proprietate publică sau în proprietate privată: de asemenea, ea se poate aplica şi celor care sunt simpli deţinători, cu orice titlu, ai bunurilor supuse rechiziţionării.
în al doilea rând, rechiziţia este, tot ca principiu, o măsură temporară, care va înceta la încetarea situaţiei excepţionale ce a impus-o, când bunurile rechiziţionate urmează a fi restituite celui de la care au fost preluate. De aceea, la data predării bunurilor rechiziţionate către beneficiarul rechiziţiei urmează a se consemna, pe lângă datele de identificare, starea şi valoarea bunurilor la data când aceasta se efectuează (art. 15 din Legea nr. 132/1997). Totuşi, când operează asupra unor bunuri consumptibile sau perisabile, ea va fi definitivă.
în al treilea rând, rechiziţia este o măsură obligatorie, dispusă de organele publice în situaţiile menţionate.
în sfârşit, rechiziţia presupune acordarea de despăgubiri atât în ipoteza rechiziţiei temporare, pentru degradările sau devalorizările suferite de bunurile rechiziţionate pe perioada folosirii lor în scopul pentru care ea a operat, cât şi în situaţia rechiziţiei definitive, pentru valoarea bunurilor consumptibile sau perisabile astfel preluate [art. 19 şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 132/1997].
Legea prevede o procedură specială privitoare la stabilirea şi plata acestor despăgubiri, iar în caz de litigiu între părţi, după parcurgerea unei etape administrative prealabile, hotărârea organului administrativ special instituit - Comisia centrală de rechiziţii - poate fi atacată în justiţie.
Aşadar, rechiziţia reprezintă o limitare legală a exerciţiului dreptului de proprietate, fie prin afectarea temporară a atributului folosinţei bunului, fie prin însăşi încetarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile consumptibile sau perisabile, dar, în ambele situaţii, cu plata de despăgubiri, în condiţiile legii.
recensământul bunurilor supuse rechiziţiei - inventarierea bunurilor susceptibile de a fi rechiziţionate. Nedeclararea la recensământ a acestor bunuri constituie o modalitate de săvârşire a infracţiunii de sustragere de la rechiziţii militare, v. şi sustragerea de la rechiziţii militare.
