Recompensele acordate deţinuţilor din penitenciarele române
| Comentarii |
|
recompensele acordate deţinuţilor din penitenciarele române, recompensa sau răsplata (gratificaţia) reprezintă de fapt compensaţia sau stimulentele care dirijează conduita deţinutului pentru ca viaţa în penitenciar să fie mai uşor de suportat cu rigorile şi privaţiunile sale. Acest sistem de recompensare a persoanei care a respectat o anumită conduită impusă sau un anumit ansamblu de reguli specifice unui domeniu delimitat există şi în viaţă liberă şi constituie un element comun între cele două lumi: lumea liberă, din afara penitenciarului şi, respectiv, lumea penitenciară.
Potrivit art. 98 din Legea nr. 254/2013. persoanelor condamnate care au o bună conduită şi au dovedit stăruinţă în muncă sau în cadrul activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale li se pot acorda următoarele recompense:
a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior;
b) suplimentarea numărului convorbirilor on-line;
c) suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite;
d) suplimentarea dreptului la vizită intimă, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69. cu excepţia alin. (1) lit. d);
e) permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
f) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile. dar nu mai mult de 25 de zile pe an;
g) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
Având în vedere dispoziţiile legale ale art. 98 din Legea nr. 254/2013, putem conchide că recompensele constituie un stimulent pentru reeducarea omului în general
şi a condamnatului în special, iar pentru a le obţine, trebuie ca acel condamnat să dea dovadă de bună comportare şi să realizeze fapte de merit. Sunt asimilate unei fapte de bună comportare disciplina în toate zilele, respectarea programului de lucru, a dispoziţiilor conducerii, respectarea regulilor de igienă, de bună conduită şi participarea la programele de calificare, cultural-educative etc. Faptele de foarte bună comportare sunt influenţe pozitive asupra celorlalţi condamnaţi.
Prin fapte de merit sau de curaj trebuie să înţelegem acele fapte prin care condamnaţii au salvat sau şi-au pus viaţa în pericol pentru a salva bunuri şi viaţa altora, au elaborat lucrări ştiinţifice, au avut contribuţii la reeducarea celorlalţi sau au prevenit acţiuni ostile, cum ar fi evadările. Persoanele condamnate trebuie să dovedească interes în muncă şi în cadrul activităţilor de educaţie şi de intervenţie psiho-socială, să sprijine şi să îngrijească persoane private de libertate cu dizabilităţi, să contribuie la revenirea sau înlăturarea unor situaţii de risc, precum şi la realizarea unor invenţii, inovaţii şi lucrări ştiinţifice ce sunt recunoscute de autorităţile competente.
Aceste stimulente spre educaţie, reeducare şi schimbare a conduitei deţinutului trebuie acordate cu maximă atenţie, după o analiză concretă a situaţiei fiecărui deţinut, pentru că altfel ele ar putea deveni un bumerang în munca de educaţie din penitenciar. Ele constituie de fapt nişte instrumente puse la îndemâna personalului din penitenciar în munca de influenţare pozitivă a condamnaţilor, fiind reglementate în mod gradual. Aceste recompense constituie punţi de legătură cu viaţa liberă, de apropiere de libertate, dacă ne gândim la recompensele privind permisiunea de ieşire din penitenciar.
Pentru ca deţinuţii să primească recompense, este necesar ca în mod constant să manifeste o atitudine corectă faţă de regulile de ordine interioară, care se concretizează în respectarea disciplinei în cadrul programului zilnic stabilit, respectarea dispoziţiilor cadrelor şi îndeplinirea sarcinilor date de către acestea, respectarea regulilor de igienă şi menţinerea curăţeniei în toate locurile şi în mod permanent. îndeplinirea normelor de muncă sau a sarcinilor gospodăreşti în folosul penitenciarului, participarea activă la activităţile socio-culturale. de instruire sau calificare, folosirea permanentă a unui limbaj cuviincios şi condescendent în relaţiile cu personalul şi ceilalţi condamnaţi.
Desigur, este de apreciat şi activitatea deţinutului care prin faptele lui influenţează conduita şi a altor deţinuţi în sens pozitiv.
în cele ce urmează analizăm fiecare recompensă în parte.
Ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior
Această recompensă este aplicată dacă a trecut o perioadă de timp stabilită prin regulamentul de aplicare a legii, deţinutul nu a mai săvârşit alte abateri şi a avut o conduită regulamentară.
Trecerea timpului fără a fi săvârşită o altă abatere dezvăluie faptul că persoana condamnată doreşte să se conformeze regulilor şi chiar să aibă o conduită de apreciat la nivelul vieţii de penitenciar, astfel că primeşte recompense, el demonstrând faptul că bunăvoinţa conducerii penitenciarului a avut ecou in conştiinţa condamnatului.
Suplimentarea numărului convorbirilor on-line
Instalarea în penitenciare a unei aparaturi de comunicare on-line, prin internet, asigură exercitarea acestui drept, sub supraveghere, cu păstrarea confidenţialităţii comunicării. Cheltuielile ocazionate de aceste comunicări sunt suportate de către condamnat. Doar în acest mod se respectă şi dreptul la corespondenţă şi la intimitate al persoanei private de libertate, dar, în acelaşi timp, se preîntâmpină ca acea persoană să coordoneze anumite acţiuni ce intră în sfera ilicitului penal.
Suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite
Aceste două drepturi, de a primi mai multe pachete cu alimente şi haine sau de a primi mai multe vizite, sunt dintre cele mai importante drepturi ale persoanei private de libertate şi ele sunt acordate indiferent dacă penitenciarul se află situat în apropierea localităţii de reşedinţă sau de domiciliu a condamnatului, deoarece exercitarea lor intră în capacitatea de exploatare de către rudele şi aparţinătorii persoanei condamnate. Cele două drepturi se acordă independent unul de celălalt, pachetele putând fi trimise sub formă de colet poştal, urmând a fi distribuit condamnatului prin sectorul vizite. în situaţia în care persoana privată de libertate nu este vizitată de rude sau aparţinători sau aceştia nu sunt în măsură să trimită astfel de pachete din lipsa mijloacelor băneşti, recompensa rămâne doar să fie înregistrată în dosarul personal, fără a beneficia efectiv de ea. Potrivit legii şi regulamentului anterior, această recompensă putea fi valorificată timp de 2 luni de la acordarea ei. Desigur, recompensa va avea ecou doar la momentul discutării situaţiei condamnatului pentru liberarea condiţionată.
Vizita se poate primi fără dispozitiv de separare de familie, această facilitate nefiind o recompensă pentru condamnat, dar ea exprimă faptul că se apreciază că persoana privată de libertate nu mai prezintă o periculozitate sporită, că are o conduită bună şi nu a fost sancţionată disciplinar. Această modalitate de contact cu aparţinătorii poate constitui un stimulent pentru condamnat pentru a persevera în conduita pozitivă.
Suplimentarea dreptului la vizită intimă
Pot beneficia de vizită intimă persoanele condamnate care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) nu sunt în curs de judecată în calitate de inculpat:
c) există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau. după caz. o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi;
d) nu au beneficiat. în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieşire din penitenciar:
e) nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancţiunea a fost ridicată:
f) participă activ la programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ori la muncă.
Persoana condamnată căsătorită poate beneficia de vizită intimă numai cu soţul sau soţia. în cazul în care nu este vorba de persoane căsătorite, partenerii trebuie să fi avut o relaţie similară relaţiilor stabilite între soţi anterior datei primirii în penitenciar. Dovada existenţei relaţiei de parteneriat se face prin declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notar.
Pentru acordarea recompensei constând în suplimentarea dreptului la vizită intimă, nu este necesară îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. d), în sensul că nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieşire din penitenciar.
Permisiunea de ieşire din penitenciar
Ca recompensă pot fi acordate următoarele:
- permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
- permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;
- permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
Acordarea recompensei de ieşire din penitenciar de la 1 la 15 zile se face de către comisia prevăzută la art. 98 alin. (2) din lege, la propunerea personalului care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, cu avizul şefului secţiei unde sunt deţinute.
Acordarea celorlalte două recompense se face de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la art. 98 alin. (2) din lege.
Situaţiile care sunt reglementate de lege pentru a acorda permisiunea de ieşire din penitenciar sunt următoarele:
a) prezentarea persoanei condamnate în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea în libertate;
b) susţinerea unui examen de către persoana condamnată;
c) menţinerea relaţiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică.
Permisiunea de ieşire din penitenciar pe durata unei zile. pentru cazurile prevăzute la lit. a)-d). se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim închis.
Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile. pentru cazurile prevăzute la lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim semideschis.
Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, pentru cazurile prevăzute la lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim deschis.
Permisiunea de ieşire din penitenciar, pentru cazul prevăzut la lit. e), poate fi acordată, pe o durată de cel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, cu excepţia celor care execută pedeapsa privativă de libertate în regim de maximă siguranţă, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 98 alin. (1) din lege.
Solicitarea pentru ieşirea din penitenciar va fi însoţită de precizarea, de către deţinut, a locului unde urmează să se deplaseze, a itinerarului urmat, precum şi a mijloacelor financiare de care dispune pe durata permisiunii de ieşire din penitenciar.
Având în vedere situaţia excepţională în cazul decesului unei rude apropiate, legea prevede că este posibil a se acorda cel mult 5 zile permisiunea de ieşire din penitenciar, indiferent de regimul de executare (mai puţin cel de maximă siguranţă), dacă a avut
O bună conduită, stăruinţă în muncă sau în cadrul activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii profesionale şi şcolare.
La ieşirea din penitenciar, în cazul permisiei mai mari de 24 de ore, condamnatului i se aduc la cunoştinţă: data şi ora înapoierii, regulile pe care trebuie să le respecte şi consecinţele nerespectării acestora, obligativitatea prezentării la autorităţile publice locale sau la organele de poliţie din localitatea în care se deplasează.
Cheltuielile ocazionate de ieşirea din penitenciar sunt suportate de către persoana privată de libertate.
Recompensa este aplicată de obicei condamnaţilor care execută pedeapsa privativă de libertate în regim semideschis sau deschis, dar nu este exceptată şi celor care execută în regim închis. Recompensa este puternic stimulativă, atât pentru cei care au primit-o, dar şi pentru ceilalţi condamnaţi, care speră în primirea ei. Permisiile se acordă deţinuţilor care sunt bine cunoscuţi de administraţia penitenciarului şi care prezintă încredere că nu vor comite diferite abateri pe timpul acordat. Aceste permisiuni constituie în acelaşi timp şi teste de comportare în procesul de resocializare.
Numărul acestor recompense nu este limitat şi, implicit, numărul condamnaţilor care le pot primi. Singura limitare este în ceea ce priveşte zilele acordate unui condamnat în cursul unui an calendaristic. Totuşi, nu putem spune că există o lejeritate în acordarea unor astfel de recompense. Ele se acordă condamnaţilor care sunt cunoscuţi de către administraţia penitenciarului ca fiind de încredere.
Aceste recompense se acordă şi la sărbătorile legale; cu ocazia marilor sărbători naţionale ori religioase, se pot înainta comisiilor competente propuneri cu nume ale unor deţinuţi spre a fi recompensaţi. Permisiile de ieşire din penitenciar pot fi acordate şi pentru alte motive care nu ţin de conduita exemplară a deţinutului, ci de diferite nevoi umanitare sau de reintegrare.
Activitatea de acordare a acestor permisii trebuie să fie rodul unei analize concrete a fiecărei situaţii în parte, analiză făcută cu onestitate, profesionalism şi umanism de către comisia penitenciarului, evitând ca această atribuţie să fie exercitată doar de către directorul penitenciarului. Analiza colectivă a tuturor membrilor comisiei asigură un rezultat caracterizat de o atitudine obiectivă, neutră şi echilibrată. înlăturând orice manifestare de prudenţă exagerată sau conservatorism.
Activitatea acordării permisiunilor de ieşire din penitenciar asigură o nouă abordare a muncii de reeducare şi reinserţie socială a condamnaţilor, este o expresie novatoare în legea de executare a pedepselor, expresie a caracterului umanitar al regimului de executare a pedepselor privative de libertate, renunţându-se la punerea în prim-plan a mijloacelor de constrângere a condamnaţilor, în favoarea promovării ideii ca deţinutul să rămână un timp cât mai scurt în penitenciar, cu scopul de a i se asigura o resocializare reală şi rapidă.
Referitor la punerea în executare a acestei recompense, înainte de ieşirea din penitenciar, condamnatului i se aduc la cunoştinţă următoarele:
- data şi ora de înapoiere în penitenciar;
- regulile ce trebuie respectate pe timpul absenţei din penitenciar şi consecinţele nerespectării acestor reguli;
- obligaţia de a se prezenta la autorităţile publice locale sau la organele de poliţie din localitatea în care se deplasează, pentru confirmarea prezenţei în acea localitate, atât la sosire, cât şi la plecare. în cazul unei permisiuni de ieşire din penitenciar mai mari de 24 de ore.
Activitatea de mai sus este consemnată într-un angajament pe care îl va semna condamnatul că a primit acest instructaj. în situaţia în care deţinutul recompensat este o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă ori cu dizabilităţi, care pentru deplasare necesită însoţitor, administraţia locului de deţinere se va îngriji din timp să informeze reprezentanţii legali, soţul sau soţia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv, care vor semna la rândul lor angajamentul alături de condamnat.
La ieşirea din penitenciar, persoanei private de libertate i se va înmâna un bilet de voie. in care se stabilesc traseul de urmat, localitatea de destinaţie, data şi ora plecării, precum şi data şi ora sosirii. Biletul de permisie va fi vizat la sosire şi la plecare de către organele de poliţie. Deşi nu este controlat, pe toată durata permisiei, condamnatul este obligat să îşi anunţe intenţia de a pleca din locul de destinaţie.
La reîntoarcerea în penitenciar, i se va face vizita medicală, după care intră în programul şi disciplina din penitenciar potrivit regimului de executarea a pedepsei în care este încadrat. Timpul învoirii se socoteşte ca timp executat din pedeapsă.
în situaţia în care condamnatul nu se prezintă la data şi ora stabilită în învoire, se întocmeşte un proces-verbal constatator, semnat de directorul penitenciarului, care se trimite organului de poliţie pentru a se proceda la rearestarea celui absent. Timpul cât a absentat nemotivat din penitenciar nu se socoteşte ca timp executat şi nu se deduce din pedeapsă.
Această permisiune îndeplineşte un dublu rol: pe de o parte, este un test de conduită în societate a condamnatului, iar, pe de altă parte, oferă posibilitatea pentru el de a rezolva probleme înaintea eliberării, cum ar fi angajarea în muncă, reluarea legăturilor cu familia sau comunitatea, găsirea unei locuinţe etc.
Procedura acordării recompenselor
Pentru acordarea acestor recompense, este nevoie de întocmirea unui material documentat,care să stea la baza aprecierii pozitive a activităţii deţinutului în penitenciar. De aceea, lunar, se întocmesc rapoarte de recompensare de către personalul care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, cu avizul şefului secţiei unde sunt deţinute, rapoarte care sunt înaintate spre analiză autorităţii competente pentru acordarea fiecărei recompense în parte.
Astfel, recompensele enunţate mai sus intră în competenţa a două organe diferite. Recompensele prevăzute la lit. a)-e) ale art. 98 (ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior; suplimentarea numărului convorbirilor on-line; suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite; suplimentarea dreptului la vizită intimă; permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi. dar nu mai mult de 15 zile pe an) pot fi acordate, la propunerea personalului care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, cu avizul şefului secţiei unde sunt deţinute, de o comisie formată din director, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim
penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numită în acest sens de directorul penitenciarului.
Recompensele prevăzute la lit. f) şi g) ale art. 98 (permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile. dar nu mai mult de 25 de zile pe an; permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile. dar nu mai mult de 30 de zile pe an) pot fi acordate de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la nivelul penitenciarului a cărei componenţă a fost indicată mai sus.
Recompensele acordate se consemnează în documentele de evidenţă şi se ataşează la dosarul condamnatului.
Totalul zilelor acordate anual persoanelor condamnate pentru permisiunea de ieşire din penitenciar nu poate depăşi 30 de zile, în situaţia schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate dispune. în situaţii temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisia condusă de directorul penitenciarului.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Recompensele acordate deţinuţilor din penitenciarele române
