Schimbarea încadrării juridice a faptei
| Comentarii |
|
schimbarea încadrării juridice a faptei - operaţiune prin care procurorul, în timpul urmăririi penale, sau instanţa de judecată modifică încadrarea juridică iniţială a unei fapte într-o altă dispoziţie a legii. Schimbarea încadrării juridice poate constata în trecerea de la un tip de infracţiune la alt tip (de ex., infracţiunea de omor în loc de infracţiunea de vătămări cauzatoare de moarte) ori în trecerea de la o variantă a infracţiunii la o altă variantă (de ex., furt calificat în loc de furt simplu) sau în trecerea de la o modalitate normativă la alta (de ex. de la o variantă normativă a furtului calificat la alta), ori în trecerea de la o formă a infracţiunii la altă formă (de ex., infracţiune consumată în loc de tentativă).
schimbarea încadrării juridice a faptei, activitate procesuală prin care procurorul, în cursul urmăririi penale, sau instanţa de judecată, în timpul judecării cauzei, constatînd că încadrarea juridică dată faptei, odată cu punerea în mişcare a acţiunii penale sau prin actul de sesizare, nu este corectă, modifică încadrarea juridică a faptei. Ca urmare a s.î.j., fapta poate constitui un alt tip de infracţiune (de ex., infracţiune de omor în loc de infracţiune de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte), ori o altă variantă a aceleiaşi infracţiuni (de ex., furt calificat in loc de furt simplu), sau o altă formă a infracţiunii (de ex., tentativă în loc de infracţiune consumată) etc. Dacă noua încadrare juridică implică existenţa plingerii prealabile pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, organul de cercetare penală cheamă persoana vătămată şi în raport cu poziţia acesteia — de a face sau nu plîngere — dispune : fie continuarea cercetării, dacă nu e necesară efectuarea procedurii de împăciuire, fie trimiterea cauzei la comisia de judecată, cînd procedura de împăciuire este prevăzută de lege, fie trimiterea actelor încheiate procurorului, pentru ca acesta să dispună încetarea urmăririi penale. Cînd instanţa de judecată, sesizată prin rechizitor cu judecarea unei infracţiuni pentru care nu este necesară plîngere prealabilă, schimbă încadrarea juridică într-o infracţiune pentru care este necesară plîngerea prealabilă, cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plîngere; în caz afirmativ instanţa dispune continuarea procesului penal, chiar dacă faţă de noua încadrare juridică ar fi trebuit efectuată procedura de împăciuire de către comisia de judecată; dacă partea vătămată declară că nu face plîngere, instanţa încetează procesul penal (art. 286, C.p.p.). Dacă instanţa sesizată prin plîngere prealabilă constată, înainte de terminarea cercetării judecătoreşti, că fapta urmează a primi o altă încadrare, pentru care trebuia sesizată prin rechizitor, instanţa, cu respectarea dispoziţiilor legale privind schimbarea încadrării sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Prin aceasta, procesul penal contribuie la apărarea ordinii, la întărirea legalităţii, prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor şi a regulilor de convieţuire socială (art. 1, C.p.p.).
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Schimbarea încadrării juridice a faptei
