Sisteme de acoperire a despăgubirilor în asigurarea de bunuri
| Comentarii |
|
sisteme de acoperire a despăgubirilor în asigurarea de bunuri, metode de stabilire şi acordare a despăgubirilor în asigurarea de bunuri, în cazul producerii riscului asigurat. Cele mai uzitate sunt: 1. sistemul acoperirii proporţionale - intervine în cazul în care bunul este asigurat în cotă procentuală din valoarea sa sau pentru o sumă fixă, mai mică decât valoarea lui; la producerea riscului asigurat, despăgubirea nu va depăşi limita convenită: cota procentuală sau suma fixă. 2. sistemul primului risc — în cazul în care părţile convin ca asigurătorul să suporte dauna în întregime, în limitele sumei asigurate. 3. sistemul acoperirii limitate - în cazul în care în contractul de asigurare s-a stipulat o franşiză, caz în care asiguratul nu primeşte despăgubiri pentru suma determinată convenită. V. asigurare, asigurător, asigurare de bunuri, franşiză.
sisteme de acoperire a despăgubirilor, în practica stabilirii şi acordării despăgubirilor sunt utilizate, în principal, trei sisteme de acoperire.
Sistemul acoperirii proporţionale
Sistemul acoperirii proporţionale reprezintă situaţia în care bunul este asigurat în cotă procentuală, spre exemplu 80% din valoarea acestuia sau o sumă fixă inferioară valorii bunului, de pildă pentru suma de 500 lei, iar valoarea bunului este de două sau trei ori mai mare. Pentru această din urmă situaţie, la survenirea evenimentului asigurat. în cazul pieirii totale a bunului, despăgubirile nu vor depăşi cele două limite la care s-a făcut asigurarea, procentul sau cota fixă.
Pentru a înţelege mai bine mecanismul, luăm exemplul în care un bun în valoare de 1.000 lei a fost asigurat (suma asigurată) la 800 lei, deci în proporţie de 80%. Dacă bunul piere parţial (de exemplu, 50%), deci valoarea pagubei este de 500 lei, asigurătorul nu va plăti decât 400 lei, adică 80% din pagubă. Cu alte cuvinte, despăgubirea va fi egală cu paguba numai dacă suma asigurată este egală cu valoarea bunului din momentul producerii evenimentului.
Sistemul primului risc
Sistemul primului risc este sistemul în care asigurătorul suportă dauna în întregime, în limitele sumei asigurate; raportul dintre suma asigurată şi valoarea bunului nu prezintă importanţă. în acelaşi exemplu, un bun în valoare de 1.000 lei a fost asigurat la 500 lei (50% din valoare), iar paguba este de 400 lei; asigurătorul va plăti, nu 50% din pagubă, ci 400 lei, fiindcă prejudiciul nu depăşeşte suma asigurată. în schimb, dacă paguba ar fi de 700 lei, asigurătorul ar plăti numai 500 lei, adică limita sumei asigurate.
Aceleaşi reguli guvernează stabilirea despăgubirilor şi în cazul coasigurării. într-adevăr, legea dispune că în cazul existenţei mai multor asigurări încheiate pentru acelaşi bun, fiecare asigurător este obligat la plată, proporţional cu suma asigurată şi până la concurenţa acesteia, fără ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecinţă directă a riscului. Dacă avem mai multe asigurări asupra aceluiaşi bun dar cu asigurători diferiţi şi pentru
riscuri diferite, soluţia este aceea că vor răspunde doar asigurătorii sau asigurătorul ce a subscris riscul producător al pagubei.
Sistemul acoperirii limitate
Sistemul acoperirii limitate îşi are suportul în prevederile art. 2217 alin. (2) noul cod civil care permit asiguratului să rămână propriul său asigurător pentru o franşiză sau o sumă determinată care nu se despăgubeşte de către asigurător. Prin urmare, sistemul acoperirii limitate îşi găseşte aplicare pentru situaţiile în care în contractul de asigurare a fost stipulată o franşiză. Despăgubirea este limitată la valoarea fran-şizei care poate fi, aşa cum am precizat şi în cele de mai sus, simplă sau deductibilă.
