stipulant, parte contractantă într-o stipulaţie pentru altul, care se obligă faţă de cocontractantul său, numit promitent în considerarea prestaţiei pe care acesta, la rândul său, se obligă să o săvârşească în favoarea unei terţe persoane numită beneficiar. Stipulantul poate să fie un debitor al beneficiarului, urmărind să realizeze astfel, indirect, o plată, o cesiune de datorie sau o delegaţie imperfectă; el poate să nu aibă însă nici un raport juridic preexistent cu beneficiarul, urmărind să realizeze în folosul acestuia o donaţie (caz în care stipulaţia pentru altul va trebui să îndeplinească toate condiţiile donaţiei cu excepţia celor de formă).
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Stipulant
