tantum devolutum quantum iudicatum, restrângere a caracterului în principiu deplin al devoluţiunii care operează în apel. Potrivit regulii instituite de acest adagiu, se transmite instanţei superioare doar ceea ce s-a judecat în prima instanţă. în mod concret, în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi. Nu sunt considerate cereri noi excepţiile de procedură şi alte asemenea mijloace de apărare. Se vor putea însă cere în apel dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe. De asemenea, se va putea solicita compensaţia legală (nu şi cea judiciară).
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Tantum devolutum quantum iudicatum
