Termen
| Comentarii |
|
termen - intervalul de timp înăuntrul căruia sau până la care trebuie îndeplinite anumite activităţi sau acte în cadrul procesului penal. După sursă sunt ~ legale - fixate de lege şi ~ judiciare - fixate de organele judiciare (data la care urmează a se prezenta un martor). După raţiunea lor sunt: ~procedurale - impuse de interese pur procedurale, fiind necesare pentru sistematizarea activităţilor procesuale şi ~ substanţiale -privesc drepturi şi interese legitime care sunt în general extrapro-cesuale, dar pe care legea procesual penală le limitează în anumite situaţii. După conţinutul lor, termenele se împart în: ~fixe - cu o durată invariabilă; ~ maxime - cu o durată limitată prin maximul ei; ~ minime - cu o durată limitată prin minimum. în raport cu caracterul lor, termenele sunt: ~ peremptorii - care permit îndeplinirea unui act numai înăuntrul duratei lor, adică numai înainte de împlinirea termenului; ~ dilatorii - care permit îndeplinirea actului numai după împlinirea termenului; ~ orănduitori - termene înăuntrul cărora se recomandă să fie efectuat actul procesual sau procedural determinat. în raport cu efectele lor, termenele sunt: ~ cominatorii (absolute) - care atrag, în caz de nerespectare, anularea actului sau decăderea din exerciţiul dreptului şi ~ de recomandare (relative) - care în caz de nerespectare nu atrag consecinţe în privinţa actului îndeplinit. După modul de calcul, termenele sunt: ~ de succesiune - a căror calculare se face în sensul normal al scurgerii timpului; ~ de regresiune - a căror calculare se face în sensul invers al scurgerii timpului; ~ de încercare - termen în care se verifică conduita aceluia care a beneficiat de suspendarea condiţionată a executării pedepsei, libertate supravegheată, graţiere condiţionată.
termen, interval stabilit de lege înăuntrul căruia trebuie îndeplinită o cerinţă a legii, poate fi exercitat un drept sau trebuie ori nu trebuie efectuat un act ori un fapt juridic. După finalitatea urmărită, t. pot fi: t. procedurale, de sistematizare şi disciplinare a activităţilor procesuale, t. înăuntrul cărora sau pînă la care se pot îndeplini ori trebuie îndeplinite anumite acte, activităţi ori măsuri în cadrul procesului penal (de ex. t. pentru declararea recursului); t. substanţiale, t. prevăzute în reglementarea unor instituţii de drept penal (de ex., prescripţia) ori pentru apărarea unor drepturi sau interese a căror nerespectare atrage restringerea exerciţiului acestora (de ex., t. privind măsurile preventive). În raport cu organul care le stabileşte, t. pot fi: t. legale, t. prevăzute de lege (de ex., t. pentru introducerea plîngerii prealabile); t .judiciar, t. stabilit de organul în faţa căruia se află cauza (de ex., t. de judecată a unei pricini, fixat de preşedintele instanţei). În raport cu unitatea de timp avută în vedere la stabilirea lor, t. pot fi pe ore, pe zile, pe luni şi pe ani. În raport cu efectele lor, t. se împart în: t. dilaloriu, care nu permite îndeplinirea sau efectuarea actului decît după expirarea duratei t. (de ex., punerea în executare a unei hotărîri nu poate avea loc înainte de data răminerii definitive a hotărîrii), sancţiunea pentru neobservarea t. d. fiind nulitatea; t. peremptoriu, t. înăuntrul căruia trebuie îndeplinit ori efectuat actul (de ex., t. pentru declararea unei căi de atac), sancţiunea pentru nerespectarea t.p. fiind decăderea din exerciţiul unui drept procesual sau anularea actului; prin t. de recomandare se înţelege t. a cărui nerespectare nu atrage consecinţe în privinţa actului Îndeplinit, dar poate avea urmări asupra persoanei care nu l-a respectat. Astfel, nerespectarea t. de 20 de zile de la pronunţare in care trebuie redactată hotărîrea nu are nici o consecinţă asupra valabilităţii acesteia, dar poate atrage o sancţiune disciplinară judecătorului care nu a redactat hotărirea în acest interval. În raport cu modul de calculare, t. pot fi: t. de succesiune a cărui calculare se face în sensul normal al scurgerii timpului (de ex., t. de recurs se calculează de la pronunţarea sau comunicarea hotărîrii) ; t. de regresiune, a cărui calculare se face în sensul invers al scurgerii timpului (de ex., citaţia se înmînează cu cel puţin 3 zile înainte de t. de judecată). La calcularea t. procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul menţionat în actul care a provocat curgerea t., în afară de cazul cînd legea dispune altfel; la calcularea t. pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul (dies a quo) şi nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte (dies ad quem); t. socotite pe luni sau ani expiră, după caz, la sfîrşitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfîrşitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an, iar dacă ziua cade într-o lună ce nu are zi corespunzătoare, t. expiră în ultima zi a acelei luni; cînd ultima zi a unui t. cade într-o zi nelucrătoare, t. expiră la sfîrşitul primei zile lucrătoare care urmează (art. 186, C.p.p.). În calcularea termenelor privind luarea, menţinerea ori revocarea măsurilor preventive, ora sau ziua de la care începe şi la care sflrşeşte t. intră în durata acestuia (art. 188, C.p.p.).
