toxic (urmă de t.), substanţă străină care pătrunsă în organism provoacă alterări funcţionale sau lezionale, determinînd o stare patologică denumită intoxicaţie. În expertiza criminalistică urmele de toxic sînt considerate substanţele toxice ca atare, soluţiile sau amestecurile acestora cu alte materiale, inclusiv alimente, prezente la locul săvîrşirii infracţiunii, indiferent de forma sub care se găsesc. Pot fi de origine minerală, vegetală, animală sau de sinteză, organice sau anorganice, gaze, lichide sau solide, cu sau fără culoare şi miros, vizibile sau invizibile, ca atare prezenţa lor fiind evidenţiată prin efectele produse de ele asupra victimei sau a obiectelor de la locul săvîrşirii infracţiunii. Descoperirea acestora se face prin observare directă, după miros sau aspect (culoare, stare de agregare), efectele produse asupra victimei sau obiectelor de la faţa locului. Se pot folosi şi mijloace optice (lupă, microscop de buzunar, lampa de u.v., detector de radiaţii etc.). În cazul toxicelor gazoase sau sub formă de vapori se folosesc hîrtii sau tuburi indicatoare, specifice fiecăruia dintre aceste toxice. Expertiza toxicologică judiciară se efectuează în laboratoare specializate, folosind metode de analiză chimice şi fizico-chimice (cromatografice, reacţii de culoare, precipitare, spectrometrie de absorbţie, de emisie, R.M.N., de masă etc.) prin care se poate stabili existenţa unui toxic, denumirea lui, concentraţia, asemănarea sau deosebirea din punct de vedere al compoziţiei calitative sau cantitative cu cea a unei substanţe model de comparaţie; prin metode biologice şi biochimice se stabileşte toxicitatea urmei respective, gradul de periculozitate al ei. Se mai poate stabili provenienţa dintr-un anumit material sau substanţă, dacă aceasta a putut suferi transformări în organismul victimei, ocupaţia sau materialele existente constant la locul de muncă al făptuitorului sau victimei, dar prejudiciile create prin infracţiunea respectivă puteau fi cauzate de toxic, efectul acestora asupra victimei sau obiectelor cu care au venit în contact. Pentru evitarea pericolului de intoxicare a celui care participă la cercetarea la locul faptei, în caz că s-au descoperit urme de toxice se va apela la un specialist. De regulă, manipularea, recoltarea, ambalarea, transportarea acestor urme se va face cu grijă deosebită, evitîndu-se contactul direct (tactil sau prin miros), fiind interzis gustatul. Ambalarea urmelor de t. se face în vase de sticlă sau material plastic rezistent la acţiunea acizilor sau bazelor. Transportul se va face de regulă prin delegaţi. Producerea, deţinerea şi comercializarea unor toxice (stupefiante şi unele cu toxicitate deosebită) sînt reglementate prin lege.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Toxic
