Zile libere
| Comentarii |
|
zile libere, noţiune prin care este redat modul de calcul al termenelor procesuale din care sunt excluse atât ziua în care acestea încep să curgă, cât şi ziua în care ele se sfârşesc. Calculul termenelor procesuale pe z.l. este consecinţa imposibilităţii de a corela cu exactitate - minut şi oră - cele două momente: când termenele încep să curgă şi când ele urmează a se împlini. Astfel, nu se poate corela, spre exemplu, momentul curgerii termenului de 15 zile pentru declararea recursului, marcat de momentul comunicării hotărârii la ora 18,00 a unei anumite zile -când serviciul poştal este în funcţiune - cu momentul împlinirii acestui termen în ziua corespunzătoare, deoarece, la aceeaşi oră, instanţele nu mai funcţionează, ceea ce justifică excluderea zilei respective din calcul. Nici ziua când termenul începe să curgă -marcată de pronunţarea hotărârii, înregistrarea unei cereri etc. la o anumită oră - nu poate fi luată în calcul, deoarece ea nu reprezintă pentru parte „o zi civilă" - compusă din 24 de ore - ci numai o parte a acesteia. în faţa acestor dificultăţi, legiuitorul a dispus ca din calculul termenelor să fie excluse dies a quo şi dies ad quem. Calcularea pe z.l. se aplică tuturor termenelor procedurale stabilite pe zile, afară de cazul în care, prin derogare de la regula generală, ar fi stabilit un alt sistem legal de calcul [v. şi calculul termenelor procesuale].
zile libere, concept prin care este stabilit modul de calcul al termenelor procesuale din care sunt excluse atât ziua în care acestea încep să curgă, cât şi ziua în care ele se sfârşesc. Calculul termenelor procesuale pe zile libere este consecinţa imposibilităţii de a corela precis cele două momente: când termenele încep să curgă şi când ele urmează a se îndeplini.
zile libere, zile în care, în cadrul calculării termenelor procedurale, nici nu începe să curgă termenul şi nici nu se împlineşte. La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul menţionat în actul care a provocat curgerea termenului, afară de cazul cînd legea dispune altfel. La calcularea termenelor pe unităţi libere (ore sau zile), nu se socoteşte nici prima unitate de timp, de la care începe să curgă termenul şi nici unitatea în care se împlineşte (art. 186, C.p.p.). De exemplu, un termen procedural de 3 zile libere care începe luni se încheie vineri (in aceeaşi săptămină), zi în care actul procedural mai poate fi îndeplinit. În acest exemplu cele trei zile libere sînt marţi, miercuri şi joi.
Citește mai mult
corect rezultă din faptul că materia primă a actului constitutiv al statului este: Îndreptarul ortografic,ortoepic,morfologic și de punctuație precum și Dicționarul(enciclopedic)expli- cativ(etimologic)al limbii oficiale(omologat de Academia de științe a statului respectiv).CONSECINȚA este expri- mată în ORICE lege care acolo unde într-un textal al formulării sale dă un sens particular, restrîns,ori extins (in-diferent dacă arhaic ,ori neologic)unei expresii noționale emite un DICȚIONAR( de regulă " în sensul prezentei legi ..."). Acolo unde nu există o definiție juridică ( deci specifică, argotică ) pentru un termen, o sintagmă, o ex- presie lingvistică dintr-un text legislativ dacă judecătorul într-o considerație a sa nu recurge la reglementarea generală (dată mai sus) COMITE un act natemeinic ( pe de o parte) și un abuz, FĂCÂND lege ( ceea ce nu-i este în competență),nu CONFORMÂNDU-SE acesteia( pe de altă parte ). În jurisprudență sintagma ZILE LIBERE este folosită la ART.101.C.P.C.(v)la alin.1.ca fiind unitatea de măsură pentru termenele date"PE ZILE"(alineatele 2,3,4 explicitând particularitățile de execuție ale cazurilor termenelor date pe ORE,LUNI,ANI).Tot în aceasta se găsesc menționate TIPURILE de zile libere ( cca 7 plătite și neplătite, reglementate intern / R.O.I.,ori legiferate, sau adoptate sindical - pe ramură,pe țară etc.) în CODUL MUNCII. În această multitudine nu se găsește nici o definiție (o demarcație care să facă o elecție pertinentă asupra DREPTULUI enumerării ), astfel părților ca- re provin din unități diferite ( cu particularități ale R.O.I. asupra zilelor libere convenite,ex.într-o unitate s-a adoptat zi liberă "ziua petrolistului",în cea a părții adverse alta) judecătorul nu le poate aplica măsurători diferite asupra termenelor în care s-au înscris execuțiile drepturilor ce le revin. Așadar nu se pot lua în calcul decât decăt zile libere recognoscibile evident, neprobatoriu de către instanță ( cum nu sunt enumerabile învoirile, com- pensațiile pt. ore suplimentare,de noapte,de repaus săptămânal,pt.studiu,alăptare,concediu de orice fel),deci zi- lele de sărbătoare legală IN CARE NU SE LUCREAZĂ ( consemnate de Constituție,de Codul muncii ),căci există și sărbători legale în care se lucrează ( ex. Ziua Eroilor, Ziua Drapelului, Ziua Unirii Principatelor etc.) DAR "ziua liberă " nu se găsește în dicționar decăt la adjectivul LIBER(Ă), în aplicația asupra TIMPULUI : " timpul din afara obligațiilor profesionale ".Deci, plătite, ori neplătite nu reprezintă o caracteristică a distinctibilității zilelor enume- rabile ,ci faptul de a fi GENERAL recognoscibile ca NELUCRĂTOARE, INSĂ această caracteristică este restric- ționată de alin.5. al ART.101.C.P.C.(v),care introduce în aplicație( în numărătoare ) ziua de suspendare de pro- gram ( zi pe care o promulgă Guvernul) DOAR la sfârșit de termen aflat INTOTDEAUNA INTRE O SĂRBĂTOARE LEGALĂ ȘI O ZI DE SĂMBĂTĂ,ORI DUMINICĂ (motiv de eficiență economică pentru care de fapt este adoptată). Se pune problema dacă intervalul temporal socotit, calculat, măsurat al unui termen trebuie să ia în cosidera- ție( sau nu ) zilele de sâmbătă și duminică ( care sunt denominate de Codul muncii zile de repaus săptămânal). DEX-ul ( Dicționatul explicativ al limbii române )arată la week-end : " TIMPUL LIBER de la sfârșitul săptămânii ", iar Directiva Euratom (CEE) enunță definind antiteza zilelor nelucrătoare :" Sunt zile lucrătoare toate zilele de peste an mai puțin zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează, SÂMBETELE și DUMINICILE ". Ultima sus- ținere potrivnică celor de mai sus, deci a formulării CLARE,NEECHIVOCE șiLOGICE a definiției MĂSURĂRII terme- nelor ( de orice fel ,conf. V.C.P.C.deoarece N.C.P.C. recurge la alt sistem de măsurare eliminând din text sintag- ma în discuție )ar fi " Termenele SE ÎNȚELEG pe zile libere ", găsindu-se că pe lângă sensul de a fi clar,a fi inte- ligibil, a fi sugestibil, a fi evident, a fi operabil se găsește și reflexivul cu sensul de a se avea în relație acceptabi- lă,a putea comunica eficient, precum și reflexivul reciproc cu sensul de A CONVENI, A NEGOCIA, care, în speță ar presupune că "cineva" în cursul procesului ar fi îndrituit a face o astfel de tranzacție asupra termenelor ce ur- mează a se da pentru acțiune în etapele procesuale succesive, OR textul din C.C.( Codul civil) nu permite nici măcar judecătorului să formuleze cu de la sine putere termene proceselor ce nu le judecă acesta : " Prin lege, sau prin voința părților SE STABILESC termene pentru exercitarea unor drepturi..."(ceea ce denotă că părțile convin DOAR unde legea nu exprimă, altfel însemnând că ar avea voie să decidă împotriva acesteia ). INTREG expozeul prezentat în " Dicționarul juridic " este un logos în afara subiectului, plin de vanități ( căci aplicația pe care o oferă nu folosește niciunui cititor ) și, pentru a-și sublinia grandoarea, inventează în locul falsului cu care s-a COMIS socotirea în zile CALENDARISTICE a termenelor de către instanțe ( acolo unde astfel s-a procedat ) enormitatea zile CIVILE ( ce bineînțeles sunt în opoziție cu cele MILITARE care, știe toată lumea, se derulează în antisens cronologic până la lăsarea la vatră ).