Forum întrebări juridice - Drept civil |
|
|
30-05-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| Pentru vanzarea terenului - minorul de 16 ani are nevoie de incuviintarea mamei sale. | |
|
|
|
30-05-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| CODUL CIVIL CAPITOLUL I Capacitatea civilă a persoanei fizice SECŢIUNEA a 2-a Capacitatea de exerciţiu Art. 41 Capacitatea de exerciţiu restrânsă (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă. (2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului. ---(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.--- | |
|
|
|
31-05-2020 |
 | Mihai Vizitator |
| Va mulțumesc frumos pentru răspuns. Voi trimite banii prin mandat poștal pe numele copilului. | |
|
|
|
31-05-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| Asa trebuie sa procedati. Precizari: -Daca minorul de 16 ani ar primi incuviintare din partea mamei sale pentru incheierea unui act juridic, si acesta nu ar putea incheia acel act juridic dintr-o anumita cauza, nu poate in aceasta situatie imputernici pe mama sa prin procura notariala sa incheie actul respectiv, astfel ca actul juridic poate fi incheiat de mama acestuia in numele lui, in calitate de reprezentant legal. -Pe cale de consecinta si in situatia in care minorul de 16 ani nu obtine incuviinarea legala din partea mamei sale pentru incheierea unui act juridic, actul respectiv va fi incheiat de mama sa in numele lui, in calitate de reprezentant legal. -Unele acte pot fi incheiate de mama minorului de 16 ani in numele acestuia, in calitate de reprezentant legal, cum ar fi depunerea unei actiuni in instanta, dar exista si acte juridice ce nu pot fi incheiate de aceasta in numele minorului de 16 ani, in calitate de reprezentant legal al acestuia. -De exemplu, daca minorul de 16 ani nu obtine incuviinarea legala din partea mamei sale pentru a vinde un teren bunul lui, nici aceasta nu il poate vinde in numele minorului in calitate de reprezentant legal, ci doar poate sa administreze terenul bun al minorului, in baza principiilor: independentei patrimoniale dintre bunurile minorului si bunurile parintilor sai si cel al dreptului de administrare al parintilor asupra bunurilor minorului lor – art.500 si art.501 Cod civil. Art. 500 – Cod civil Independenţa patrimonială Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului şi nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moştenire şi la întreţinere. Art. 501 – Cod civil Administrarea bunurilor copilului (1) Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum şi de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviinţa aceste acte, după caz. (2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile singur, în condiţiile legii, însă numai cu încuviinţarea părinţilor şi, după caz, a instanţei de tutelă. | |
|
|
|
31-05-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| Deci, mama minorului de 16 ani poate formula o actiune in instanta in numele minorului, in calitate de reprezentant legal si de ocrotitor legal, in situatiile in care: -fie aceasta incuviinteaza minorului sa depuna singur actiunea in instanta, in numele sau, dar acesta nu poate face acest lucru, fiind impiedicat dintr-o anumita imprejurare, cauza, -fie aceasta nu incuviinteaza minorului sa depuna singur actiunea in instanta, in numele sau, -deoarece, in aceste situatii minorul de 16 ani, nefiind major, nu poate imputernici pe mama sa prin procura notariala sa depuna actiunea in instanta in numele lui, -ramanand doar posibilitatea depunerii actiunii in numele minorului in calitate de reprezentant legal si de ocrotitor legal al acestuia, -mama minorului avand calitate procesuala activa in proces, adica poate fi reclamant in proces. Dvs trebuie sa depuneti banii pe numele minorului, din urmatoarele motive: -in proces, mama minorului a avut calitate procesuala activa, cea de reclamant, nu in nume propriu, ci in numele minorului, ca reprezentant legal si ocrotitor legal al acestuia, -dupa finalizarea procesului calitatea procesuala activa a mamei, cea de reclamant inceteaza, astfel ca banii reprezentand pensia de intretinere trebuie depusi in numele beneficiarului intretinerii, adica in numele minorului, -minorul fiind creditorul obligatiei de intretinere evaluate in bani, si nu mama acestuia, iar dvs fiind debitorul acestei obligatii de intretinere, -iar mama minorului trebuie sa ii incuviinteze acestuia numai incheierea unor acte de dispozitie de mare valoare: ex.vanzarea unui teren al minorului, actele de conservare, de administrare a bunurilor personale si actele de dispozitie de mica valoare putand fi incheiate de minor singur in nume personal. Art. 80 - Cod procedura civila Formele reprezentării (1) Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară. (2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin reprezentant legal. (3) Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei. (...) Art. 513 - Cod civil Caracterul legal al obligaţiei de întreţinere Obligaţia de întreţinere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condiţiile cerute de lege. Art. 514 - Cod civil Caracterul personal al obligaţiei de întreţinere (1) Obligaţia de întreţinere are caracter personal. (2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligaţiei de întreţinere, dacă prin lege nu se prevede altfel. (3) Dreptul la întreţinere nu poate fi cedat şi nu poate fi urmărit decât în condiţiile prevăzute de lege. Art. 515 - Cod civil Inadmisibilitatea renunţării la întreţinere Nimeni nu poate renunţa pentru viitor la dreptul său la întreţinere. Art. 500 – Cod civil Independenţa patrimonială Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului şi nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moştenire şi la întreţinere. Art. 501 – Cod civil Administrarea bunurilor copilului (1) Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum şi de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviinţa aceste acte, după caz. (2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile singur, în condiţiile legii, însă numai cu încuviinţarea părinţilor şi, după caz, a instanţei de tutelă. Art. 41 - Cod civil Capacitatea de exerciţiu restrânsă (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă. (2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului. (3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor. | |
|
|
|
31-05-2020 |
 | Mihai Vizitator |
| Va mulțumesc tare mult pentru toate răspunsurile foarte bine explicate! Numai bine! | |
|
|
|
31-05-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| Banii reprezentand pensia de intretinere sunt bunuri mobile ale minorului ce fac parte din patrimoniul sau - art.500 Cod civil. Patrimoniul minorului cu varsta peste 14 ani, ce include bunurile imobile si bunurile mobile ale acestuia, banii sai, este administrat: -in primul rand de minor: prin incheierea actelor de conservare, de administrare si de dispozitie de mica valoare singur in nume personal, -si in al doilea rand de parintele sau prin incuviintarea actelor de dispozitie de mare valoare ale minorului de peste 14 ani, -de ex.vanzarea unui bun imobil al minorului de catre minor cu incuviintarea parintelui sau, iar in caz de neincuviintare administrarea bunului imobil al minorului de catre parintele sau - art.41 si art.500, art.501 Cod civil. Art. 531 - Cod civil. Modificarea şi încetarea pensiei de întreţinere (1) Dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei. (2) Pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei. Numai bine si va astept cu noi intrebari. | |
|
|
|
04-06-2020 |
 | Mihai Vizitator |
| Va mulțumesc frumos pentru răspunsurile date. Numai bine! | |
|
|
|
04-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| |
|
|
06-06-2020 |
 | Mihai Vizitator |
| Bună ziua! Pentru a trimite o notificare mamei copilului prin care solicit trimiterea unui nr de cont deschis la o banca pe numele copilului pt a putea depune pensia de intretinere pe viitor, trebuie sa implic un executor judecătoresc? Mulțumesc frumos! | |
|
|
|
07-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| Asa este legal, deoarece este posibil ca mama copilului sa nu doreasca sa va trimita un cont bancar al copilului, ci sa va trimita contul ei bancar personal. | |
|
|
|
07-06-2020 |
 | Mihai Vizitator |
| Va mulțumesc frumos pentru răspuns! Zi frumoasa! | |
|
|
|
07-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| |
|
|
10-06-2020 |
 | Mihai Vizitator |
| Buna ziua! Cum as putea micșora suma stabilita pentru pensia alimentara? Va mulțumesc frumos! | |
|
|
|
12-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| -Modificarea procedurii civile- Noul Cod de procedura civila nu mai reglementeaza si notiunea de hotarare irevocabila sau definitiva si irevocabila ci reglementeaza doar notiunile de hotarare nedefinitiva si hotarare definitiva, prin hotararea definitiva intelegandu-se si hotarea definitiva si irevocabila sau hotarea irevocabila. Conform Noului Cod de procedura civila: definitiv = irevocabil In practica, se mai foloseste inca termenul defintiv si irevocabil, in locul termenului definitiv. Conform Vechiului Cod de procedura civila hotararile pronuntate in apel erau definitive, devenind definitive si irevocabile in apel prin neexercitarea recursului in teremenul legal sau in recurs prin exercitarea si judecarea recursului (asa cum s-a explicat mai sus). Conform Noului Cod de procedura civila hotararile pronuntate in apel sunt de fapt hotarari nedefinitive care devin hotarari definitive in apel prin neexercitarea recursului in teremenul legal sau in recurs prin exercitarea si judecarea recursului, termenul definitiv fiind echivalent celui de definitiv si irevocabil din vechea procedura civila. | |
|
|
|
12-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| (...) in termenul legal (...) (...) termenul definitiv si irevocabil (...) | |
|
|
|
12-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| -Propunere de modificare a NCPC- Art.633 din Noul Cod de procedura civila ar trebui modificat – in sensul ca ar trebui sa fie executorii si puse in executare numai hotararile judecatoresti definitive sau definitive si irevocabile, in intelesul vechii proceduri civile, pronuntate in prima instanta, in apel, in recurs, in contestatie in anulare, in revizuire (asa cum s-a explicat). Aceasta deoarece art.633 din Noul Cod de prcedura civila prevede: Sunt hotărâri executorii: 1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel; 2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2). Conform pct.1 si pct.2 al art.633 NCPC – pot fi puse in executare, fiind executorii, si hotarari date in apel sau in prima instanta nedefinitive, ceea ce nu este corect din punct de vedere legal si social, atat timp cat aceste hotarari nedefinitive in apel si in prima instanta pot fi atacate cu recurs devenind hotarari definitive in recurs care pot schimba soarta procesului si determina o intoarcere a executarii silite pornite in temeiul hotararii nedefinitive in apel sau in prima instanta, fapt ce implica multe cheltuieli Si chiar o dezordine sociala. | |
|
|
|
12-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| Conform pct.1 si pct.2 al art.633 NCPC – pot fi puse in executare, fiind executorii, si hotarari date in apel sau in prima instanta nedefinitive, ceea ce nu este corect din punct de vedere legal si social, atat timp cat aceste hotarari nedefinitive in apel si in prima instanta pot fi atacate cu recurs devenind hotarari definitive in recurs care pot schimba soarta procesului si determina o intoarcere a executarii silite pornite in temeiul hotararii nedefinitive in apel sau in prima instanta, fapt ce implica multe cheltuieli Si chiar o dezordine sociala. | |
|
|
|
12-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| In opinia mea, toata legislatia romana ar trebui revizuita, simplificata si corectate erorile legale pe care le contine, astfel incat aceasta sa aiba utilitate si aplicabilitate practica sigura. | |
|
|
|
12-06-2020 |
 | Vizitator Vizitator |
| De exemplu: -Codul muncii, -Codul silvic, -Codul rutier, -Legea functionarilor publici si a autoritatilor locale, -Legea societatilor comerciale, -Legea insolventei, -Codul fiscal, -Legea contabilitatii, -Legea invatamantului, -Legea cadrelor sanitare, -Legea de organizare judiciara, -Legea drepturilor de autor, inventii, marci si modele industriale, -Legea pensiilor publice si private, -Legea cadrelor militare, politiei si jandarmeriei romane, -Legea asigurarilor sociale de sanatate, -Legea persoanelor ziliere, -Legea fondului funciar, -Legile civile, penale si procesuale, etc., legi care ar trebui revizuite, simplificate si corectate pentru o utilitate practica eficienta si sigura. | |
|
|
|
|
|
Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |