| Forum întrebări juridice - Drept civil |
|
|
| 04-10-2019 |
 | Ella
Vizitator |
| | am un titlu de proprietate emis in 1994 impreuna cu o sora.l-am folosit de comun acord pina acuma,dupa decesul surorii mostenitorl ei contesta tirlul cum ca eu n-as fi avut cerere de reconstituie.eu sustin ca am facut cererea dar posibil sa se fi pierdut.intreb cine e de vina in acest caz? eu sau comisia de evaluare . ca puteam sa fac alta cerere cu ocazia modificarilor produse la legea fondul,funciar.eu nu cred ca trebuie sa fiu pedepsita ptr neglijenta cuiva, pe dreptul meu la reconstituirea terenurilor.cunosc legea dar aici e o situatie speciala.cum pot rez problema?multumesc | |
|
|
|
| 04-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
|
Veti primi un raspuns in cursul zilei de maine.
O seara buna! | |
|
|
|
| 05-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Prezentare pe scurt a Legii 18/1991 privind fondul funciar
Articolul 1
Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlu pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.
Articolul 3
În sensul prezentei legi, prin DETINATORI de terenuri se înțelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari.
Articolul 8
(1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin RECONSTITUIREA dreptului de proprietate sau CONSTITUIREA acestui drept.
(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și ALTE persoane anume stabilite.
(4) Prin familie se înțelege soții și copiii NECASATORITI, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor.
Articolul 11
(1) Suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
(4) CEREREA de stabilire a dreptului de proprietate se depune și se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 13
(1) Calitatea de MOSTENITOR se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moștenirii.
(2) Moștenitorii care nu-și pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la COTA ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinata pe numele TUTUROR moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
(4) Pentru fiecare poziție dintr-o anexă pot fi emise mai MULTE titluri de proprietate, cu condiția ca suprafețele înscrise în aceste titluri să nu depășească suprafața totală validată în anexă.
Articolul 14
(1)Terenurile cooperativelor agricole de producție situate în extravilanul localităților devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, corespunzător suprafețelor ADUSE sau PRELUATE în orice mod în patrimoniul cooperativei.
Articolul 15
(1) Membrii cooperatori care, după caz, au părăsit cooperativa agricolă de producție, nu au muncit în cooperativa sau nu locuiesc în localitatea respectiva, precum și moștenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan ADUSE sau PRELUATE în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2) Dispozițiile alineatului precedent se aplică și persoanelor ale căror terenuri AU TRECUT, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de producție fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori, precum și, după caz, moștenitorilor acestora.
Articolul 18
(1)Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat și NU AU moștenitori, precum și terenurile pentru care NU s-au formulat cereri de restituire rămân LA DISPOZITIA comisiei.
Articolul 21
(1) În localitățile cu excedent de suprafața agricolă, cu deficit de forță de muncă în agricultura, din terenurile prevăzute la art. 18 SE POATE ATRIBUI în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicita în scris și se obliga să lucreze aceasta suprafață.
(2) Familiile fără pământ sau cu pământ puțin din alte localități, care solicita în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligația de a-și stabili domiciliul în comuna, oraș sau municipiu, după caz, și de a cultiva pământul primit, renunțând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.
Articolul 23
(1) SUNT și RAMAN în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea țărănimii.
(2) Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt acelea EVIDENTIATE ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, LA DATA intrării în cooperativa agricolă de producție sau în lipsa acestora prin orice mijloace de probă, inclusiv declarații autentice de martori.
Articolul 24
(1)Terenurile situate în intravilanul localităților, care AU FOST ATRIBUITE de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea ACTUALILOR DETINATORI, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la FOSTII PROPRIETARI.
(2) Foștii proprietari vor fi COMPENSATI cu o suprafață de teren echivalenta în intravilan sau, în lipsa, în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai exista teren, se vor acorda despăgubiri.
(3) Terenurile situate în intravilanul localităților, aferente construcțiilor edificate de către fostele cooperative de producție, fostele asociații economice intercooperatiste și fostele cooperative de consum, se înscriu în proprietatea actualilor deținători, cu îndeplinirea CUMULATIVA a următoarelor condiții:
a) sunt deținători de construcții de la data dobândirii și până la data solicitării înscrierii dreptului de proprietate;
b) fac dovada că imobilul este înregistrat în registrul agricol și a plății impozitelor și taxelor în conformitate cu prevederile legale;
c) pentru terenul aferent construcției nu a fost constituit sau reconstituit dreptul de proprietate;
d) terenurile nu sunt în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale.
Articolul 25
(1) În cazul în care cooperativa agricolă de producție a ATRIBUIT loturi în folosința unor cooperatori, în GRADINILE din intravilan ale foștilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea deținătorilor INITIALI sau a MOSTENITORILOR acestora.
(2) Persoanele care au primit terenuri în condițiile alin. (1) și pe care au efectuat investiții au dreptul la o despăgubire egala cu contravaloarea acestora, dacă nu pot fi ridicate.
(3) Prin investiții, în sensul alin. (2), se înțelege lucrările destinate exploatării agricole a terenului.
Articolul 39
Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost TRECUTE în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum și al oricăror alte acte normative de expropriere, sau moștenitorii acestora pot cere RECONSTITUIREA dreptului de proprietate pentru suprafața de teren trecuta în proprietatea statului, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localități sau de la autori diferiți, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9.
Articolul 45
(1)Persoanele fizice sau, după caz, moștenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, pajiști permanente împădurite AU TRECUT în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.
Articolul 48
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au REDOBANDIT cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de RECONSTITUIRE a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au APARTINUT în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
Articolul 49
(1) Persoanele cărora li s-au CONSTITUIT drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte întocmai condițiile prevăzute la ART. 19, 21 și 43, în legatură cu stabilirea domiciliului și întemeierea de noi gospodării.
(2) Nerespectarea acestor condiții atrage PIERDEREA dreptului de proprietate asupra terenului și a construcțiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcții, proprietarul va primi o despăgubire egala cu valoarea reala a acestora.
Articolul 50
Delimitarea teritorială a noilor proprietăți, rezultate din aplicarea prezentei legi, pornește de la actuala organizare a teritoriului și se face pe baza unor PROIECTE de parcelare întocmite de către organele de specialitate.
Articolul 51
(1)Comisia județeană este competenta să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze masurile stabilite de comisiile locale.
Articolul 53
(2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Articolul 58
Instanța soluționează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedura civilă. Pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa.
Articolul 59
Sentința civilă pronunțată de instanța menționată la art. 58 este supusă cailor de atac prevăzute în Codul de procedura civilă, cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Articolul 59^1
(1)Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
ART. II
În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice și juridice care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pot formula cereri în vederea constituirii și/sau reconstituirii dreptului de proprietate.
Legea nr. 116/2019 pentru abrogarea ART. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
ARTICOL UNIC
Articolul II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 – SE ABROGA (nu se mai aplica).
Urmeaza sa scriu concluziile pe scurt ce rezulta din interpretarea acestor prevederi legale, in legatura cu speta dvs. | |
|
|
|
| 05-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Articolele 19, 21 si 43 la care face referire art.49 din Legea 18/1991 privind fondul funciar
Articolul 18
(1) Terenurile din extravilan ADUSE sau PRELUATE în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat și NU au moștenitori, precum și terenurile pentru care NU s-au formulat cereri de restituire rămân la DISPOZITIA comisiei.
Articolul 19
(1) Membrilor cooperatori ACTIVI care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producție sau au adus teren mai puțin de 5.000 mp, precum și celor care, NEAVAND calitatea de COOPERATORI, AU LUCRAT în orice mod, ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociații cooperatiste, LI SE POT ATRIBUI în proprietate loturi din terenurile prevăzute la ART. 18, dacă sunt stabiliți sau urmează să se stabilească în localitate și nu dețin teren în proprietate în alte localități.
Suprafața atribuită în proprietate se va determina ținând seama de suprafața terenurilor, numărul solicitanților și de suprafața atribuită celor care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție.
Articolul 21
(1) În localitățile cu excedent de suprafața agricolă, cu deficit de forță de muncă în agricultura, din terenurile prevăzute la ART. 18 SE POATE ATRIBUI în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicita în scris și se obliga să lucreze aceasta suprafață.
(2) Familiile fără pământ sau cu pământ puțin din alte localități, care solicita în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligația de a-și stabili domiciliul în comuna, oraș sau municipiu, după caz, și de a cultiva pământul primit, renunțând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.
Articolul 43
(1) În zona montana - defavorizată de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea - SE POATE ATRIBUI în proprietate, la cerere, o suprafață de teren de până la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de țărani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesara și se obliga în scris să-și creeze gospodării, să se ocupe de creșterea animalelor și să exploateze rațional pământul în acest scop.
(2) Terenurile prevăzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului, după caz.
(3) Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor.
Articolul 49
(1) Persoanele cărora li s-au CONSTITUIT drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte întocmai condițiile prevăzute la ART. 19, 21 și 43, în legatură cu stabilirea domiciliului și întemeierea de noi gospodării.
(2) Nerespectarea acestor condiții atrage PIERDEREA dreptului de proprietate asupra terenului și a construcțiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcții, proprietarul va primi o despăgubire egala cu valoarea reala a acestora. | |
|
|
|
| 05-10-2019 |
| | Ella
Vizitator |
| | concret.nu se mai poate face nimic,pierd dreptul meu din vina unor eori umane?acea cerere nu se poate repune in termen pe calea justitiei ? e ridicol ca o formalitate sa distruga un drept ereditar pina la urma.nu trebuia sa ma inscrie pe acel titlu reveneam cu cerere dupa urmatoarele legi aparute.nu am fot anuntata de pierderea ei. asta vreau sa aflu de fapt.multumesc | |
|
|
|
| 05-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Legea 18/1991 prevede un termen de 30 de zile de la intrarea ei in vigoare, in anul 1991, in interiorul caruia trebuie depusa de persoana in drept, cererea de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in vederea eliberarii unui titlu de proprietate pe terenul respectiv.
Daca nedepunerea cererii in termenul legal prevazut de lege, se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a titlului de proprietate pentru viciu de procedura, atunci nulitatea absoluta a acestuia poate fi invocata ORICAND de orice persoana interesata prin actiune in instanta si constatarea nulitatii absolute de catre instanta determina, astfel, desfiintarea titlului de proprietate.
Daca nedepunerea cererii in termenul legal prevazut de lege, se sanctioneaza cu nulitatea relativa a titlului de proprietate pentru viciu de procedura, atunci nulitatea relativa a acestuia poate fi invocata tot de o persoana care prezinta un anumit interes in anularea titlului de proprietate dar numai in termen de 3 ANI de la data eliberarii titlului de proprietate.
In cazul nulitatii relative, daca a trecut un termen de 3 ani de la data eliberarii titlului, instanta nu mai poate dispune prin hotarare judecatoreasca anularea si desfiintarea acestuia pentru nedepunerea cererii, ca viciu de procedura.
In instanta, dvs va puteti apara sustinand ca nedepunerea cererii in termenul legal atrage nulitatea relativa a titlului si nu nulitatea absoluta, astfel incat aceasta nulitate relativa trebuia invocata de persoana interesata numai in termen de 3 ani de la data eliberarii titlului, datorita faptului ca nulitatea absoluta trebuie prevazuta expres de lege, nu se poate deduce pe cale de interpretare si Legea 18/1991 nu prevede expres nulitatea absoluta a titlului de proprietate pentru nedepunerea cererii in termenul legal, astfel incat aceasta nu poate fi decat relativa.
De asemenea, Legea 231/2018 privind fondul funciar prevede in art.II un termen de 120 de zile pentru depunerea unei noi cereri de persoana in drept, art.II care a fost abrogat prin Legea 116/2019 privind fondul funciar.
Art.II, care reglementa un nou termen de depunere a cererii de 120 de zile, fiind abrogat, rezulta prin interpretare ca persoana in drept poate depune O NOUA cerere de reconstituire sau de constituire in baza Legii 18/1991 ORICAND doreste daca aceasta are un drept la eliberarea titlului de proprietate conform prevederilor Legii 18/1991, titlu care i-a fost anulat de instanta fie pentru nulitate absoluta, fie pentru nulitate relativa sau fie persoana care are un drept conform Legii 18/1991 privind fondul funciar, nu a obtinut inca pana acum un titlu de proprietate pe terenul respectiv.
Deci in instanta, dvs puteti invoca nulitatea relativa pentru a impiedica anularea titlului de proprietate de catre instanta si daca, totusi, instanta va anuleaza titlul de proprietate, de exemplu pentru nulitate absoluta (viciu de procedura), dvs aveti dreptul sa depuneti o noua cerere de reconstituire sau de constituire in vederea eliberarii unui nou titlu de proprietate pe teren oricand doriti, in baza Legii 116/2019 care a abrogat art.II din Legea 231/2018 care reglementa un termen de 120 de zile pentru depunerea cererii - cu conditia ca dvs sa aveti dreptul sa primiti in proprietate terenul sau bucata din teren care va revine, conform prevederilor Legii 18/1991 privind fondul funciar, mai precis daca: sunteti fost proprietar al terenului preluat abuziv de cooperativa agricola sau sunteti mostenitor al fostului proprietar al terenului si aveti certificat de mostenitor in care sa fie mentionata cota mostenita de dvs si faptul ca ati acceptat mostenirea sau sunteti detinator actual al terenului care a fost atribuit de cooperativa agricola familiei dvs pentru intemeierea unei gospodarii.
In concluzie, conform Legii 116/2019 privind fondul funciar, eliberarea unui titlu de proprietate nu mai este conditionata, nu mai depinde de formularea unei cereri care poate fi introdusa oricand in cazul in care cineva invoca lipsa acesteia, ci depinde numai de DREPTUL pe care o anumita persoana: fost proprietar, mostenitor sau detinator actual, il are in baza Legii 18/1991 privind fondul funciar. | |
|
|
|
| 05-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| | In actele, deciziile si registrele comisiilor locale, autoritatilor locale si judetene care v-au eliberat titlul de proprietate pe teren, trebuie sa scrie undeva mentiunea ...in baza cererii de reconstituire depuse de persoana (eventual cu numar si data de inregistrare) ... astfel ca aceasta mentiune daca ea exista si o puteti descoperi in actele respective, reprezinta dovada clara ca dvs ati depus o cerere de reconstituire/constituire la momentul respectiv, pentru care ati primit numar de inregistrare si care a fost trecuta intr-un registru public, chiar daca aceasta cerere nu mai poate fi gasita in prezent, de functionarii primariei care v-a eliberat titlul de proprietate. | |
|
|
|
| 05-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| | Membrul comisiei locale care nu v-a informat in legatura cu faptul ca trebuie sa depuneti o cerere de reconstituire in termenul legal de 30 de zile, prevazut de Legea 18/1991 privind fondul funciar, inainte de eliberarea titlului de proprietate, in mod evident a gresit, si va inteleg supararea, dar nu era obligatia lui de serviciu sa va infomeze in legatura cu acest lucru, pentru a fi tras la raspundere, ci era obligatia dvs sa va informati, citind Legea 18/1991 sau apeland la un specialist in domeniu: la un avocat. | |
|
|
|
| 05-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Membrii comisiei locale aveau doar obligatia sa primeasca dosarul dvs, sa il studieze si sa emita fie o hotarare de admitere a dosarului dvs (a cererii dvs) eliberandu-va titlul de proprietate, fie o hotarare de respingere a dosarului dvs (a cererii dvs) refuzand eliberarea unui titlu de proprietate pe numele dvs.
Este evident faptul ca hotararea emisa de comisia locala prin care aceasta a dispus eliberarea unui titlu de proprietate pe numele dvs este nelegala deoarece nu respecta prevederile Legii 18/1991 care prevad obligativitatea depunerii unei cereri de reconstituire, care in situatia dvs lipseste, dar sanctiunea in acest caz nu consta in tragerea la raspundere civila, penala sau disciplinara a membrilor comisiei locale respective, ci consta in posibilitatea oricarei persoane interesate de a contesta hotararea comisiei locale prin sesizarea comisiei judetene competente, solicitand anularea titlului de proprietate emis cu nerespectarea prevederilor legale - conform art.51 din Legea 18/1991 privind fondul funciar.
Asa cum am explicat intr-un articol precedent, poate fi invocata fie nulitatea absoluta a titlului de proprietate, oricand, fie nulitatea relativa a acestuia, dar numai in termenul de prescriptie de 3 ani de la data eliberarii sale. | |
|
|
|
| 05-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Numai in situatia in care in fisa postului ar fi fost trecuta si obligatia unui functionar din primarie de a va informa in legatura cu actele care va erau necesare la dosar, acesta ar fi putut raspunde penal pentru neglijenta in serviciu (fapta comisa din culpa) sau pentru abuz in serviciu (fapta comisa cu intentie) in cazul in care acesta v-ar fi dat informatii gresite sau incomplete daca dvs ati fi solicitat acestuia unele informatii in scris sau verbal referitoare la actele care va erau necesare la dosar, dar trebuie sa aveti probe intemeiate care sa sustina acuzatiile dvs impotriva functionarului respectiv.
De asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca dvs aveati posibilitatea de a va informa singura cu privire la necesitatea depunerii unei cereri de reconstituire/de constituire a dreptului de proprietate, fie citind Legea 18/1991 a fondului funciar, care este destul de clara in aceasta privinta, fie apeland la ajutorul si sfatul unui avocat, care a mai rezolvat cazuri in domeniul funciar. | |
|
|
|
| 06-10-2019 |
| | Ella
Vizitator |
| | multumesc mult,va rog sa-mi mai confirmati daca aceasta lege 116/2019nu prevede termen de depunerea cererii,eu la aceasta ora n-am inca titlu de mostenitor ptr ca nu s-a deschis succesiunea dar in curand vom proceda la aceasta sau....as putea depune acuma cererea iar in timp si celelalte acte/?multumesc cu mare recunostiinta care se va si materializa. | |
|
|
|
| 06-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Pentru ca un functionar public din primarie sa raspunda penal pentru neglijenta in seviciu (fapta este comisa din culpa) sau pentru abuz in serviciu (fapta este comisa cu intentie), in situatia in care va aflati dvs, trebuie indeplinite cumulativ, urmatoarele conditii:
1.in fisa postului trebuie sa fie trecuta obligatia functionarului respectiv de a furniza relatii si informatii in legatura cu actele care va erau necesare la doasr;
2.Dvs sa fi solicitat acestuia sau primariei la care el lucreaza prin cerere scrisa sau in mod verbal unele informatii privind actele care va erau necesare la dosar;
3.informatiile furnizate de acest functionar in mod scris sau in mod verbal, ca raspuns la solicitarea dvs, sa fie gresite (eronate) sau incomplete;
4.Dvs sa aveti probe clare si intemeiate care sa sustina acuzatiile pe care le faceti impotriva functionarului public respectiv. | |
|
|
|
| 06-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| |
|
|
| 06-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| Legea 116/2019 are un singur articol, articol unic, care abroga art.II din Legea 231/2018 care prevede un termen de 120 de zile pentru depunerea unei cereri de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate.
Prin intrarea in vigoare a Legii 116/2019 la 24 iunie 2019 practic nu mai exista un termen in care sa fie depusa o cerere de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, astfel ca pe cale de interpretare aceasta cerere poate fi depusa oricand de persoana in drept la autoritatile locale care sunt competente sa o solutioneze, in temeiul celorlalte prevederi din Legea 231/2018 si din Legea 18/1991 care nu au fost abrogate prin Legea 116/2019.
Dar art.III din Legea 231/2018 nu a fost abrogat prin articolul unic din Legea 116/2019 astfel ca art.III din Legea 231/2018 isi produce efectele in continuare, si in prezent.
Acest articol prevede urmatoarele: Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în temeiul art. 23, 24 și 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflate IN CURS de soluționare prin proceduri administrative ori JUDICIARE, NU se supun prevederilor prezentei legi.
Astfel, conform art.III din Legea 231/2018, daca persoana in drept se afla in proces, in judecata cu o alta persoana in legatura cu un titlu de proprietate emis in temeiul art.23, 24 sau 27 din Legea 18/1991 a fondului funciar, atunci persoana in drept poate depune o noua cerere de reconstituire in temeiul art.23, 24 sau 27 din Legea 18/1991 numai dupa finalizarea procesului, daca printr-o hotarare judecatoreasca definitiva instanta de judecata a dispus NUMAI anularea titlului de proprietate NU si transmiterea proprietatii pe bucata de teren respectiva persoanei reclamante care a solicitat prin cererea de chemare in judecata anularea titlului de proprietate.
Astfel, daca dvs va aflati in proces cu o alta persoana puteti depune o noua cerere de reconstituire/de constituire a dreptului de proprietate, in temeiul Legii 231/2018, de regula, numai dupa finalizarea procesului, cu conditia ca instanta sa dispuna prin hotarare judecatoresca definitiva NUMAI anularea titlului dvs de proprietate NU si transmiterea dreptului dvs de proprietate pe bucata de teren respectiva persoanei cu care va judecati.
Daca prin hotararea judecatoreasca definitiva ce o va pronunta, instanta dispune transmiterea dreptului de proprietate pe bucata de teren trecuta in titlul dvs de proprietate, persoanei cu care va judecati, pe langa anularea titlului de proprietate, atunci dvs nu mai puteti depune o noua cerere de reconstituire/ de constituire a dreptului de proprietate pe bucata de teren respectiva, deoarece exista o hotarare judecatoreasca definitiva care a intrat in puterea lucrului judecat.
Daca la momentul prezent dvs nu va aflati in proces cu nimeni, sau daca va aflati in proces si instanta pronunta numai o hotarare de anulare a titlului de proprietate nu si de transmitere a proprietatii pe bucata de teren unei alte persoane, atunci dvs puteti depune in prezent la autoritatile locale competente, in prima situatie, sau dupa finalizarea procesului, in a doua situatie, o noua cerere de reconstituire/ de constituire a dreptului de proprietate in temeiul celorlalte prevederi ale Legii 231/2018, Legii 18/1991 si Legii 116/2019, care a abrogat art.II din Legea 231/2018.
Astfel daca va aflati in proces dvs trebuie sa aratati instantei ca aceasta poate dispune numai anularea titlului de proprietate nu si transmiterea proprietatii pe bucata dvs de teren deoarece conform legilor enumerate mai sus, dvs aveti dreptul sa depuneti o noua cerere daca aceasta lipseste, oricand, pentru a va fi eliberat un nou titlu de proprietate pe bucata dvs de teren, la care aveti dreptul in calitate de mostenitoare a fostului proprietar al terenului: parintele dvs.
Daca depuneti acum cererea asa cum am explicat mai sus, dezbaterea succesiunii pentru obtinerea certificatului de mostenitor o puteti face ulterior cand trebuie sa completati dosarul cu celelalte acte, dar in cererea de reconstituire puteti specifica ca depuneti celelate acte cum ar fi certificatul de msotenitor, la o data ulterioara, cand va putea fi solutionata si cererea dvs.
Este bine sa depuneti cererea cat mai repede pentru a intra sub incidenta Legii nr.116/2019, deoarece pe viitor nu se stie ce legi pot sa mai apara si este bine ca cererea sa fie depusa in temeiul legilor in vigoare: 18/1991, 231/2018, 116/2019, dar daca va aflati in proces trebuie sa asteptati finalizarea acestuia. | |
|
|
|
| 06-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| In practica pot exista doua situatii diferite:
1.Instanta sa anuleze titlul de proprietate al unei persoane pe motiv ca aceasta nu a depus o cerere de reconstituire/de constituire a dreptului de proprietate si SA ATRIBUIE partea ei de teren in proprietate persoanei sau persoanelor din familia sa: detinatori actuali, fosti proprietari sau mostenitori ai fostilor proprietari, care au depus cererea de reconstituire/de constituire in termenul legal.
In aceasta situatie persoana al carei titlu de proprietate a fost anulat nu mai poate depune o noua cerere de reconstituire/de constituire a dreptului de proprietate in baza legilor 18/1991, 231/2018 si 116/2019, datorita faptului ca exista o hotarare judecatoreasca definitiva care a intrat in puterea lucrului judecat (partile nu se mai pot judeca inca o data), prin care terenul a fost atribuit altei persoane din familia sa, care a depus cererea prevazuta de lege.
2.In cazul in care instanta dispune NUMAI anularea titlului de proprietate al unei persoane pe motiv ca aceasta nu a depus cererea in termenul legal, si NU dispune prin aceeasi hotarare ramasa definitiva si atribuirea partii ei de teren unei alte persoane din familia sa: detinator actual, fost proprietar sau mostenitor al fostului proprietar, care a depus cererea in termenul legal, atunci persoana al carei titlu de mostenitor a fost anulat poate depune o noua cerere de reconstituire/de constituire a dreptului de proprietate in baza legilor 18/1991, 231/2018 si 116/2019, deoarece NU exista o hotarare judecatoreasca definitiva care sa fi intrat in puterea lucrului judecat, prin care terenul sa fi fost atribuit altei persoane din familia sa, care a depus in termen cererea prevazuta de lege. | |
|
|
|
| 06-10-2019 |
| | Ella
Vizitator |
| | scuze,revin cu o intrebare,cred ca ati inteles ca e vb despre faptul ca suntem doi frati pe acel titlu contestat,daca se anuleaza si eu raman fara teren[intravilan cu casa si ceva extravilan]dar dupa succesiune imi revine dreptul procentual din casa si terenuri,cum se procedeaza se mai anuleaza din nou acel titlu sau eu sunt dezmostenita prin aceste erori de procedura?multumesc | |
|
|
|
| 07-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| | Va raspund in cursul zilei de astazi. | |
|
|
|
| 07-10-2019 |
| | Ella
Vizitator |
| | ce art. de lege pot invoca in cazul anularii titlului de prop.sa nu fie o anulare absoluta ci una relativa.deoarece eu am avut dreptul de reconstituire ca mostenitor doar ca n-am depus[pierdut cererea]mai ales ca e vb de terenul pe care eu am renovat casa parinteasca deci am un interes .? sau sa primeasca 1/2 din terenuri. multumesc. | |
|
|
|
| 07-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| In primul rand, daca instanta nu anuleaza titlul de proprietate - respinge actiunea in instanta formulata de fiica fratelui dvs - atunci dvs ramaneti proprietara pe terenul si constructia trecute in titlul de proprietate pe numele dvs, iar fiica fratelui dvs ramane proprietara pe terenul si constructia trecute in titlul de proprietate pe numele fratelui dvs (pe numele tatalui ei).
Daca instanta anuleaza titlul de proprietate dar aceeasi instanta prin aceeasi hotarare nu dispune si cedarea partii dvs de teren catre fratele dvs, mai precis catre fiica fratelui dvs, atunci dvs ati putea depune o noua cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dupa finalizarea procesului, in temeiul Legii 116/2019 care a abrogat prevederea din Legea 231/2018 referitoare la un termen de 120 de zile in care trebuie depusa cererea respectiva.
Dar fiind in proces, cel mai bine este sa aratati instantei ca titlul dvs de proprietate nu poate fi anulat, dar daca vedeti ca instanta lasa sa se inteleaga ca titlul trebuie anulat, atunci dvs veniti si spuneti in instanta ca nu e vorba de o nulitate absoluta, ci de o nulitate relativa, care putea fi invocata de fiica fratelui dvs numai in termen de 3 ani de la data emiterii titlului de proprietate, dar au trecut 25 de ani de atunci, astfel ca fiica fratelui dvs nu mai are dreptul conform legii sa ceara anularea titlului de proprietate.
Daca fiica sustine ca e vorba de o nulitate absoluta, care poate fi invocata oricand, dvs spuneti in instanta ca nu e vorba de o nulitate absoluta ci de o nulitate relativa, deoarece nulitatea absoluta trebuie prevazuta in mod expres de Legea 18/1991 a fondului funciar, iar aceasta lege nu contine o astfel de prevedere a nulitatii absolute, astfel ca - daca ar fi vorba de nulitate pentru nedepunerea cererii - aceasta este relativa si nu absoluta.
Mai departe, daca vedeti ca si instanta este de acord cu fiica fratelui dvs si lasa sa se inteleaga ca e vorba de o nulitate absoluta, care poate fi invocata oricand, atunci dvs trebuie sa spuneti in instanta ca ea - instanta, poate numai sa anuleze titlul de proprietate pentru nedepunerea cererii, dar nu poate sa cedeze partea dvs de teren fratelui dvs (fiicei acestuia), deoarece - si chiar puteti sa spuneti instantei - dvs intentionati sa depuneti o noua cerere de reconstituire pentru partea dvs de teren 1/2 dupa finalizarea procesului, deoarece sunteti mostenitoare si aveti dreptul la o cota de 1/2 din casa si terenul ce au apartinut parintilor dvs - dvs aveti dreptul sa depuneti o noua cerere deoarece Legea 231/2018 nu mai prevede un anumit termen in care sa fie depusa cererea, termenul de 120 de zile a fost abrogat de Legea 116/2019, astfel ca in prezent aceasta cerere poate fi depusa oricand.
Art. 1249 Cod civil
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie.
(2) Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale acţiune numai în termenul de prescripţie stabilit de lege (de 3 ani). Cu toate acestea, partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a contractului, chiar şi după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare. | |
|
|
|
| 07-10-2019 |
| | Word
Vizitator |
| | In speta dvs nu e vorba de o executare a vreunui contract, ci e vorba de nulitatea titlului de proprietate pentru nedepunerea cererii, ceruta de fiica fratelui dvs, referitor la care dvs puteti arata ca e relativa si nu absoluta, asa cum am explicat. | |
|
|
|
|
|
| Răspuns rapid |
Nume: (Postezi ca vizitator. Ai cont pe site? Autentifică-te) E-mail: |
Titlu de proprietate teren contestat
