Venera-Nord-Vest Borta A.G. contra Moldovei - Securitatea raporturilor juridice

Comentarii

0

Venera-Nord-Vest Borta A.G. c. Moldovei - Securitatea raporturilor juridice

(Cererea nr. 31535/03)
HOTĂRÂRE
STRASBOURG 13 februarie 2007
DEFINITIVĂ
13/05/2007
Această hotărâre poate fi subiect al revizuirii editoriale.
În cauza Venera-Nord-Vest Borta A.G. c. Moldovei,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţiunea a Patra), întrunită în cadrul unei camere compuse din:
Sir Nicolas BRATZA, Preşedinte,
Dl J. CASADEVALL,
Dl G. BONELLO,
Dl K. TRAJA,
Dl S. PAVLOVSCHI,
Dl J. ŠIKUTA,
Dna P. HIRVELÄ, judecători, şi dl T.L. EARLY, Grefier al Secţiunii,
Deliberând la 23 ianuarie 2007 în şedinţă închisă,
Pronunţă următoarea hotărâre, care a fost adoptată la acea dată:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află cererea (nr. 31535/03) depusă împotriva Republicii Moldova la Curte, în conformitate cu prevederile articolului 34 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale („Convenţia”), de către Venera-Nord-Vest Borta A.G., o companie de naţionalitate din Republica Moldova („reclamant”), la 16 iunie 2003.
2. Reclamantul a fost reprezentat în faţa Curţii de dl Mihai Gheorghiţă, avocat din Chişinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl Vitalie Pârlog.
3. Reclamantul a pretins că drepturile sale la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii sale au fost încălcate în urma casării unei hotărâri judecătoreşti irevocabile în favoarea sa.
4. La 25 iunie 2004, Curtea a comunicat cererea Guvernului. În conformitate cu prevederile articolului 29 § 3 al Convenţiei, s-a decis examinarea fondului cererii concomitent cu admisibilitatea acesteia.
5. Atât reclamantul, cât şi Guvernul au prezentat observaţii scrise (articolul 59 § 1 al Regulamentului Curţii).
6. Guvernul a prezentat două declaraţii unilaterale şi a invitat Curtea să radieze cererea de pe rol în conformitate cu articolul 37 al Convenţiei.

ÎN FAPT
I. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI
1. La 1 mai 1999, reclamantul a încheiat un contract cu o altă companie privată. Potrivit contractului, reclamantul urma să localizeze bunurile care aparţineau debitorilor celei de-a doua companii în schimbul unui comision. Deoarece cea de-a doua companie nu a îndeplinit contractul, reclamantul a intentat o acţiune împotriva acesteia, cerând prejudicii pentru încălcarea contractului.
2. La 8 mai 2001, Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău a hotărât în favoarea reclamantului şi i-a acordat 244,939 lei moldoveneşti (MDL) (echivalentul a 21,050.46 euro (EUR) la acea dată).
3. La 30 ianuarie şi 9 octombrie 2002, Judecătoria Economică a Republicii Moldova şi, respectiv, Curtea Supremă de Justiţie au respins apelul şi, respectiv, recursul celei de-a doua companii şi au menţinut hotărârea primei instanţe care, astfel, a devenit irevocabilă.
4. La 24 decembrie 2002, Procurorul General a depus la Plenul Curţii Supreme de Justiţie un recurs în anulare la hotărârea în favoarea reclamantului.
5. La 27 ianuarie 2003, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a admis recursul în anulare al Procurorului General şi a casat hotărârea. El a pronunţat o nouă hotărâre prin care a respins acţiunea reclamantului.
6. După comunicarea cauzei de către Curte, Agentul Guvernamental a cerut Procurorului General să depună la Plenul Curţii Supreme de Justiţie o cerere pentru casarea hotărârii acestuia din 27 ianuarie 2003 şi să înceteze procedurile în recurs în anulare. El a considerat că casarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile în favoarea reclamantului, ca urmare a procedurilor în recurs în anulare, a încălcat drepturile reclamantului garantate de Convenţie.
1. La 2 noiembrie 2004, Procurorul General s-a conformat cererii Agentului Guvernamental. El a depus o cerere de revizuire, bazându-se pe articolul 449 § 1 (j) al Codului de procedură civilă („CPC”, a se vedea paragraful 16 de mai jos) şi a indicat că reclamantul şi Guvernul au intenţia de a încheia un acord de reglementare amiabilă.
2. Printr-o hotărâre din 21 februarie 2005, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a respins cererea de revizuire a Procurorului General pe motiv că părţile nu au prezentat nici o probă cu privire la pretinsa reglementare amiabilă.

II. DREPTUL ŞI PRACTICA INTERNE PERTINENTE
A. Dreptul intern
1. Legislaţia internă pertinentă cu privire la casarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile a fost expusă în hotărârea Roşca v. Moldova, nr. 6267/02, § 16, 22 martie 2005.
2. codul de procedură civilă din 12 iunie 2003, în partea sa relevantă, prevede următoarele:

Articolul 449. Temeiurile declarării revizuirii
Revizuirea se declară în cazul în care:
…
j) Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului a iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, care consideră că prin hotărîrea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzut de Constituţia Republicii Moldova sau de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale;

k) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale, precum şi faptul că persoana interesată poate obţine, potrivit legii naţionale, o despăgubire, cel puţin parţială, prin anularea hotărîrii pronunţate de o judecată din ţară.

B. Practica internă pertinentă
17. În cauza Ungureanu c. Consiliului local Sângerei, la 25 ianuarie 2006, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de revizuire depusă de Procurorul General în temeiul articolului 449 § 1 (j), ca urmare a cererii Agentului Guvernamental. Ea a încetat procedura în recurs în anulare, a recunoscut încălcarea drepturilor reclamantului garantate de articolul 6 § 1 al Convenţiei şi i-a acordat compensaţii cu titlu de prejudiciu material şi moral, precum şi cu titlu de costuri şi cheltuieli.
18. În cauza Dumitru Grosu c. Ministerului Finanţelor, la 22 martie 2006, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de revizuire a procurorului depusă la 6 mai 2004 în temeiul articolului 449 § 1 (j), ca urmare a cererii Agentului Guvernamental. Ea a încetat procedura în recurs în anulare, a recunoscut încălcarea drepturilor reclamantului garantate de articolul 6 § 1 al Convenţiei şi articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie şi i-a acordat compensaţii cu titlu de prejudiciu material şi moral, precum şi cu titlu de costuri şi cheltuieli.
19. În cauza Enachi c. Ministerului Finanţelor, la 15 martie 2006, Curtea Supremă de Justiţie a admis acţiunea reclamantului în urma redeschiderii procedurilor, ca urmare a cererii de revizuire depusă de procuror în temeiul articolului 449 § 1 (j). Ea a recunoscut încălcarea drepturilor reclamantului garantate de articolul 6 § 1 al Convenţiei şi articolul 1 al Protocolului nr. 1
la Convenţie şi i-a acordat compensaţii cu titlu de prejudiciu material şi moral, precum şi cu titlu de costuri şi cheltuieli.
20. În cauza Ministerul Industriei al Republicii Moldova c. S.A. Hidromaşina1, la 29 iunie 2006, Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea de revizuire depusă de procuror în temeiul articolului 449 § 1 (j), ca urmare a cererii Agentului Guvernamental. Ea a constatat că Guvernul nu a prezentat nici o probă cu privire la încălcarea drepturilor reclamantului garantate de Convenţie. De asemenea, Curtea Supremă de Justiţie a susţinut că ea nu poate dispune rejudecarea cauzei, până când Curtea nu va adopta o hotărâre pe fondul cauzei.