Art. 40 Legea 334/2002 Patrimoniul bibliotecilor

CAPITOLUL III
Patrimoniul bibliotecilor

Art. 40

(1) Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, nu sunt mijloace fixe şi sunt evidenţiate, gestionate şi inventariate în condiţiile legii.

(2) Eliminarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie, prin hotărârea conducerii bibliotecii.

(3) Evidenţa documentelor se face în sistem tradiţional şi informatizat, astfel:

a) evidenţa globală, prin registrul de mişcare a fondurilor (R.M.F.);

b) evidenţa individuală, prin registrul de inventar (R.I.), cu numerotare de la 1 la infinit;

c) evidenţa periodicelor, trimestrial sau anual, prin constituirea lor în unităţi de inventar;

d) evidenţa analitică, pe fişe însoţite de imagini foto pentru bunurile culturale constituite în gestiuni şi care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil.

(4) Evidenţa globală şi individuală a publicaţiilor, realizată în sistem informatizat, cuprinde descrierea completă, conform standardelor în vigoare.

(5) Bibliotecarii nu sunt obligaţi să constituie garanţii gestionare, dar ei răspund material pentru lipsurile din inventar care depăşesc procentul de pierdere naturală stabilit potrivit legii.

(6) Documentele, bunuri culturale comune, găsite lipsă din inventar, se recuperează fizic, prin înlocuirea cu documente identice, sau valoric, prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflaţie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de 1-5 ori faţă de preţul astfel calculat.

(7) Bunurile culturale de patrimoniu lipsă la inventar se recuperează fizic; în cazul în care acest lucru nu este posibil, se recuperează valoric la preţul pieţei plus o penalizare de minimum 10% din cost, pe baza hotărârii Comisiei Naţionale a Bibliotecilor.

(8) Documentele specifice bibliotecilor se inventariază periodic astfel:

a) fondul care cuprinde până la 10.000 de documente - o dată la 4 ani;

b) fondul cuprins între 10.001-50.000 de documente - o dată la 6 ani;

c) fondul cuprins între 50.001-100.000 de documente - o dată la 8 ani;

d) fondul cuprins între 100.001-1.000.000 de documente - o dată la 10 ani;

e) peste 1.000.000 de documente - o dată la 15 ani.

(9) În caz de predare/preluare a gestiunii fondului de documente specifice, precum şi în caz de forţă majoră, se procedează la verificarea integrală a inventarului; modificarea parţială a echipei care gestionează se operează prin integrare în gestiune, în condiţiile legii.

(10) În caz de forţă majoră, incendii, calamităţi naturale, precum şi mutări succesive, sedii şi locuri de depozitare improprii, conducerea bibliotecii dispune scoaterea din evidenţă a documentelor deteriorate sau distruse.

(11) Bibliotecile publice sunt obligate să îşi dezvolte colecţiile de documente, prin achiziţionarea de titluri din producţia editorială curentă, precum şi prin completarea retrospectivă.

(12) Creşterea anuală a colecţiilor din bibliotecile publice trebuie să fie de minimum 50 de documente specifice la 1.000 de locuitori.

(13) Colecţia din biblioteca publică trebuie să asigure cel puţin un document specific pe cap de locuitor.

Legea 334/2002 bibliotecilor actualizată prin:

Ordonanţă nr. 26/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002 din 26 ianuarie 2006, Monitorul Oficial 85/2006;

Ordonanţă nr. 26/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002 din 26 ianuarie 2006, Monitorul Oficial 85/2006;

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 40 Legea 334/2002 Patrimoniul bibliotecilor