Model de contract de asociere în participaţie
| Comentarii |
|
Contract de asociere în participaţie
Părţile contractante
Părţile:
S.C._, cu sediul în_, înregistrată în registrul comerţului _ sub nr. _, având cont bancar nr. _ deschis la _ reprezentată legal de către domnul/doamna , identificată cu C.l. _, în calitate de asociat-administrator
Şi
S.C._, cu sediul în_, înregistrată în Registrul Comerţului_sub nr._, având cont bancar nr._ deschis la _ reprezentată legal de către domnul/doamna_, identificată cu C.l._, în calitate de asociat participant, au convenit încheierea prezentului contract de asociere, în temeiul art. 1949 şi urm. Noul Cod Civil, în următoarele condiţii:
Art. 1. Dispoziţii generale.
(1) Prezentul contract este guvernat de dispoziţiile Codului civil.
(2) Asocierea creată prin prezentul contract este o asociere fără personalitate juridică, neavând, în consecinţă, firmă socială şi patrimoniu social ce ar putea constitui gajul eventualilor creditori sociali.
(3) Această asociere s-a constituit în baza Hotărârii Adunării Generale a asociaţilor fiecărei societăţi comerciale contractante.
(4) Asocierea este constituită pe baza libertăţii de voinţă a părţilor exprimată în prezentul contract şi este guvernată de următoarele principii:
- principiul independenţei comerciale şi juridice a fiecărui asociat (între asociaţi există un raport obligaţional intern, fără reflectare externă);
- principiul reciprocităţii asistenţei manageriale, juridice, de marketing şi comerciale;
- prioritate în prestare de servicii în vederea realizării scopului asociaţiei.
Art. 2. Obiectul asocierii şi sediul asociaţiei.
(1) Obiectul contractului îl constituie colaborarea părţilor contractante până la data de_, în scopul
(2) Prelungirea duratei contractului poate fi făcută numai prin acordul scris al părţilor contractante, consemnat într-un act adiţional.
Art. 3. Aportul părţilor
Art. 4. Drepturile şi obligaţiile părţilor
Art. 5. Raporturi juridice şi contribuţia la asociere.
(1) Drepturile ce revin părţilor cu privire la rezultatul investiţiei sunt:
(2) Pe durata asocierii, părţile vor administra împreună bunurile rezultate din asociere, iar pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice se desemnează_, în calitate de asociat administrator.
Art. 6. Participarea la profit şi pierderi.
Repartizarea beneficiilor şi pierderilor rezultate din operaţiunile desfăşurate în baza prezentului contract se va face după cum urmează:
Art. 7. Răspunderea asociaţilor.
(1) Faţă de terţi va răspunde asociatul care contractează singur drepturi şi obligaţii prin actele încheiate cu aceştia.
(2) Dacă asociaţii contractează împreună sau prin mandatar comun, atunci ei câştigă drepturi şi devin obligaţi solidar faţă de terţi.
(3) După încetarea asocierii, _ este obligată să dea socoteală
_despre modul de îndeplinire a obiectului contractului.
(4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute mai sus, de către una din părţi, determină rezilierea contractului de către cealaltă parte, cu un preaviz de 15 zile.
(5) Pentru nerespectarea clauzelor contractuale în tot sau în parte, sau pentru executarea defectuoasă a acestora, partea în culpă se obligă să plătească daune interese.
Art. 8. Încetarea contractului.
(1) Prezentul contract încetează la expirarea termenului stabilit, respectiv la data de_, cu posibilitatea prelungirii prin acordul părţilor.
(2) Cel mai târziu la expirarea termenului menţionat mai sus va fi încheiat un proces-verbal de constatare a încetării contractului de asociere.
Art. 9. Forţa majoră.
(1) Forţa majoră exonerează de răspundere părţile, în cazul neexecutării parţiale sau totale a obligaţiilor asumate prin prezentul contract. Prin forţă majoră se înţelege un eveniment independent de voinţa părţilor, imprevizibil şi insurmontabil, apărut după încheierea contractului şi care împiedică părţile să execute total sau parţial obligaţiile asumate.
(2) Partea care invocă forţa majoră are obligaţia să o aducă la cunoştinţa celeilalte părţi, în scris, în maximum 5 (cinci) zile de la apariţie, iar dovada forţei majore, împreună cu avertizare asupra efectelor şi întinderii posibile a forţei majore, se va comunica în maximum 15 (cincisprezece) zile de la apariţie. Data de referinţă este data ştampilei poştei de expediere. Dovada va fi certificată de Camera de Comerţ şi Industrie sau alt organism abilitat de legea statului care o invocă.
(3) Partea care invocă forţa majoră are obligaţia să aducă la cunoştinţa celeilalte părţi încetarea cauzei acesteia în maximum 15 (cincisprezece) zile de la încetare.
(4) Dacă aceste împrejurări şi consecinţele lor durează mai mult de 6 (şase) luni, fiecare partener poate renunţa la executarea contractului. în nici un caz, nici una din părţi nu are dreptul de a cere despăgubiri de la cealaltă parte, dar ele au îndatorirea de a-şi onora toate obligaţiile până la această dată.
Art. 10. Conducerea şi administrarea.
(1) Prezentul contract constituie legea părţilor.
(2) Toate actele, documentele, comunicatele etc., privind prezenta asociere, pe toată durata acesteia, vor fi arhivate la sediul_, acesta având obligaţia de a le pune la dispoziţia , la cererea acesteia.
(3) Asocierea va fi condusă şi administrată de un Consiliu, care se va întruni o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar, la iniţiativa uneia din părţi.
Consiliu este alcătuit din:
(4) în vederea conducerii şi administrării societăţii, se va deschide cont la o instituţie de credit, pentru derularea operaţiunilor specifice acestui contract.
Art. 11. Litigii.
(1) Litigiile care se vor naşte din prezentul contract sau în legătură cu prezentul contract, inclusiv cele referitoare la validitatea, interpretarea, executarea sau desfiinţarea lui vor fi soluţionate pe cale amiabilă.
(2) Dacă părţile nu vor ajunge la o înţelegere amiabilă, atunci litigiile vor fi înaintate spre soluţionare instanţei judecătoreşti competente din Bucureşti.
(3) Legea aplicabilă este legea română.
Art. 12. Dispoziţii finale.
(1) Toate lucrările de contabilitate, financiare şi
casierie generală vor fi efectuate prin grija_societatea
administrator. Controlul financiar va fi exercitat de către părţile asociate. Evidenţa contabilă a asociaţiei va fi efectuată de_.
Primul bilanţ se va încheia la data de 31 decembrie. Bilanţul se va încheia la 31 decembrie al fiecărui an.
(2) Personalul care lucrează pentru asociaţie va fi angajat de_
(3) La încetarea contractului, împărţirea rezultatelor lichidării se face proporţional cu cota de participare a fiecărui asociat. Adunările generale ale celor două societăţi vor numi câte doi lichidatori pentru fiecare parte în termen de 10 zile de la apariţia clauzelor de lichidare. Lichidarea asociaţiei se face pe baza bilanţului de lichidare, aprobat de adunările generale ale asociaţilor. La lichidare asociaţii îşi recuperează fizic activele şi obiectivele de inventar cu care au contribuit la asociaţie. Sumele obţinute în urma lichidării vor fi distribuite în următoarea ordine:
1. - plata cheltuielilor de lichidare;
2. - plata datoriilor asociaţiei şi o rezervă pentru orice altă obligaţie viitoare posibilă;
3. - plata către societatea_şi societatea_
a contribuţiilor lor cu capital, a datoriilor indexate şi a altor cheltuieli făcute de fiecare parte pentru asociaţie;
4. - plata oricăror fonduri rămase, după cum urmează: _ % către _şi_% către_
Prezentul contract se încheie în _ exemplare, la astăzi
SC_
Prin reprezentant legal,
SC_
Prin reprezentant legal,
Explicații teoretice
1. Definiție şi cadru legal
Contractul de asociere în participaţiune a fost dintotdeauna un contract comercial, deoarece se încheia cu scopul vădit de a împărţi beneficiile şi pierderile unei afaceri comerciale. Din această cauză, principala reglementare a asocierii în participaţiune o constituia Codul comercial. Codul comercial reglementa contractul de asociere în participaţiune în cuprinsul art. 251-256.
în actualul context legislativ, asocierea în participaţie este reglementată de Codul civil, care dedică acestui contract art. 1.949-1.954. Codul civil păstrează, în esenţă, principiile asocierii în participaţiune consacrate de Codul comercial. Una din caracteristicile care s-a păstrat şi în reglementarea actuală este aceea privind lipsa personalităţii juridice a asocierii în participaţie. în consecinţă, fiind o asociere fără personalitate juridică, în completarea dispoziţiilor exprese pe care i le rezervă legea, asocierea în participaţie va fi guvernată şi de prevederile Codului civil referitoare la societatea civilă simplă.
De asemenea, reglementări privind contractul de asociere în participaţie găsim şi în Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, precum şi în normele metodologice de aplicare ale acestora.
Legiuitorul dă şi o definiţie contractului de asociere în participaţie, în cuprinsul art. 1949 Noul Cod Civil, potrivit căruia contractul de asociere în participaţie este contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participaţie la beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni pe care le întreprinde.
Pentru definirea noţiunii contractului de asociere în participaţie trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 1.881 Noul cod civil cu privire la societatea civilă fără personalitate juridică. Astfel, potrivit textului citat, prin contractul de societate două sau mai multe persoane se obligă reciproc să coopereze pentru desfăşurarea unei activităţi şi să contribuie la aceasta prin aporturi băneşti, în bunuri, în cunoştinţe specifice sau prestaţii, cu scopul de a împărţi beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proporţional cu participarea la distribuţia beneficiului, dacă prin contract nu s-a stabilit altfel.
Pornind de la dispoziţiilor legale mai sus enunţate, definim asocierea în participaţie ca fiind contractul prin care două sau mai multe persoane fizice sau juridice, profesionişti sau neprofesionişti, se învoiesc să contribuie cu bunuri, sume de bani sau priceperea lor (industrie) la desfăşurarea unor activităţi cu scop lucrativ, fără a constitui o persoană juridică, cu obligaţia de a împărţi beneficiile şi pierderile rezultate.
2. Particularităţile asocierii în participaţie
Atât din reglementările legale, cât şi din definiţie, se desprind principalele particularităţi ale asocierii în participaţie.
a). Una din aceste particularităţi o constituie caracterul contractual al asocierii în participaţie. Din reglementările legale se desprinde fără îndoială concluzia că asocierea în participaţie este un veritabil contract. Acest lucru rezultă, în principal, din definiţia dată de art. 1.949 Noul Cod Civil, care defineşte asocierea în participaţie nu ca operaţiune, activitate sau întreprindere, ci ca şi contract. Elocvente sunt şi prevederile art. 1.950 Noul Cod Civil, care dispun: „contractul se probează numai prin înscris”. De asemenea, potrivit art. 1.954 Noul Cod Civil, convenţia părţilor determină forma contractului, întinderea şi condiţiile asocierii, precum şi cauzele de dizolvare şi lichidare a acesteia.
b). O altă particularitate a asocierii în participaţie o reprezintă lipsa personalităţii juridice a acesteia. Contractul de asociere în participaţie este un contract complex, deoarece stabileşte condiţiile desfăşurării unei activităţi comerciale de către două sau mai multe persoane, dar, cu toate acestea, asocierea astfel rezultată nu beneficiază de personalitate juridică.
în acest sens, art. 1.951 Noul Cod Civil statuează că asocierea în participaţie nu poate dobândi personalitate juridică şi nu constituie faţă de terţi o persoană distinctă de persoana asociaţilor. Terţul nu are niciun drept faţă de asociere şi nu se obligă decât fată de asociatul cu care a contractat. Prin urmare, din asocierea în vederea desfăşurării unor activităţi comerciale nu se naşte un subiect de drept distinct (o societate comercială), ca în cazul asocierii realizate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, ci asocierea în participaţie rămâne doar la faza contractuală, la fel ca şi societatea civilă simplă.
Din lipsa personalităţii juridice a asocierii în participaţie decurg o serie de alte consecinţe care ţin de lipsa elementelor caracteristice subiectelor de drept sau ale
societăţilor comerciale.
In concret, asocierea în participaţie, nefiind dotată cu personalitate juridică, nu dispune de firmă sau denumire proprie, nu are însemne distinctive (emblemă), capital propriu, nu are sediu social şi este scutită de formalităţile specifice constituirii societăţilor comerciale sau a altor subiecte de drept.
Neavând personalitate juridică şi nici patrimoniu propriu, răspunderea pentru obligaţiile asumate în exercitarea comerţului sub forma asocierii în participaţie va reveni părţii sau părţilor care s-au obligat faţă de terţul contractant. Aceasta întrucât bunurile aduse cu titlu de aport nu formează gajul general al creditorilor asocierii, ca în cazul societăţilor comerciale.
Aşa cum am arătat şi în cele de mai sus, Codul civil prevede că terţul nu are niciun drept faţă de asociere şi nu se obligă decât faţă de asociatul cu care a contractat.
c). O ultimă particularitate a asocierii în participaţie pe care o reţinem o constituie natura juridică a operaţiunilor exercitate în această formă de asociere. Astfel
cum rezultă din normele care o guvernează, asocierea în participaţie are drept scop exercitarea unor operaţiuni cu scop lucrativ, inclusiv sub forma unei întreprinderi economice/comerciale. Soluţia se desprinde din însăşi definiţia dată de legiuitor asocierii în participaţie (art. 1.949 Noul Cod Civil) care constă, în esenţă, în participarea la beneficiile şi la pierderile ce ar rezulta din una sau mai multe operaţiuni întreprinse. Aşadar, în principiu, asocierea în participaţie are natură comercială, deoarece se desfăşoară activităţi cu scop lucrativ, atâta vreme cât se urmăreşte obţinerea de beneficii.
3. Caracterele juridice
a). Asocierea în participaţie este un contract consensual, consimţământul părţilor nefiind necesar a fi exprimat într-o anumită formă pentru valabilitatea contractului. Potrivit art. 1.950 Noul Cod Civil contractul de asociere în participaţie se probează numai prin înscris. Rezultă că forma scrisă este cerută ad probationem şi nu ad validitatem pentru contractul de asociere în participaţie.
b). Contractul de asociere în participaţie are caracter sinalagmatic, pentru că creează obligaţii în sarcina tuturor asociaţilor. Aşa cum s-a mai arătat, potrivit dispoziţiilor Codului civil, fiecare asociat trebuie să contribuie cu sume de bani, lucruri sau cu priceperea sa.
c). Asocierea în participaţie are caracter oneros, pentru că toţi participanţii la asociere urmăresc obţinerea unui profit. De altfel, scopul principal al efectuării operaţiunilor în regim de asociere în participaţie este, aşa cum rezultă din prevederile art. 1.949 Noul Cod Civil, realizarea şi împărţirea beneficiilor.
d). Totodată, contractul de asociere în participaţie este şi comutativ, pentru că asociaţii cunosc de la început întinderea drepturilor şi obligaţiilor născute din asocierea ce au consimţit-o. Suportarea beneficiilor şi pierderilor de care fac vorbire prevederile legale nu transformă contractul de asociere în participaţie în contract aleatoriu, deoarece beneficiile şi pierderile nu depind de hazard, de alea, ci de rentabilitatea operaţiunilor comerciale exercitate.
e). De regulă, asocierea în participaţie este un contract cu executare succesivă, deoarece majoritatea operaţiunilor specifice asocierii presupun trecerea unei anumite perioade de timp.
f). atât doctrina cât şi jurisprudenţa au evidenţiat faptul că asocierea în parti-cipaţiune este un contract intuitu personae, deoarece se bazează pe colaborarea şi încrederea reciprocă pe care asociaţii o au între ei, iar neînţelegerile grave dintre aceştia pot conduce la imposibilitatea desfăşurării activităţii asocierii.
4. Delimitarea asocierii în participaţie de alte instituţii juridice
Asocierea în participaţie prezintă asemănări substanţiale cu societatea comercială, pentru că, la fel ca şi în cadrul acesteia din urmă, asociaţii se învoiesc şi pun în comun diferite bunuri pentru exercitarea unor activităţi lucrative, în scopul realizării şi împărţirii profitului rezultat. De asemenea, asocierea în participaţie prezintă puternice asemănări şi cu societatea civilă, prin aceea că ambele asocieri nu beneficiază de personalitate juridică, ci rămân doar la forma contractuală. Cu toate acestea, între asocierea în participaţie, societatea comercială şi societatea civilă există mai multe deosebiri.
A. Asocierea în participaţie şi societatea comercială
Aşa cum am precizat şi în cele de mai sus, una din principalele deosebiri dintre asocierea în participaţie şi societatea comercială o reprezintă lipsa personalităţii juridice a asocierii în participaţie. Spre deosebire de asocierea realizată în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, asocierea în participaţie creată în baza prevederilor art. 1.949-1.954 Noul Cod Civil nu dă naştere unei societăţi comerciale sau altui subiect de drept. Din această cauză, asocierea în participaţie nu trebuie să parcurgă formalităţile specifice societăţilor comerciale pentru a lua fiinţă în mod valabil.
Nefiind societate comercială, asocierii în participaţie nu-i incumbă obligaţiile specifice comercianţilor, precum înregistrarea în registrul comerţului, ţinerea evidenţelor contabile, concurenţa loială etc. Desigur că aceste obligaţii vor reveni celor care le exercită, adică asociaţilor în participaţie, cu atât mai mult în cazurile în care aceştia au calitatea de comercianţi.
B. Asocierea în participaţie şi societatea civilă
Principala deosebire între asocierea în participaţie şi societatea civilă o constituie obiectul acestora. Dacă în societatea civilă părţile se asociază în vederea exercitării unor operaţiuni civile, asocierea în participaţie are ca obiect exercitarea unor operaţiuni cu scop lucrativ, adică desfăşurarea unei activităţi comerciale. Altfel spus, dacă de esenţa societăţii civile este exercitarea unor activităţi civile, de esenţa asocierii în participaţie este efectuarea unor operaţiuni care reprezintă veritabile operaţiuni speculative.
5. Principiile asocierii în participaţie
Asocierea în participaţie este constituită pe baza libertăţii de voinţă a părţilor exprimată în contract şi este guvernată de anumite principii, care contribuie la stabilirea naturii juridice a acesteia.
A. Principiul independenţei juridice şi comerciale a fiecărui asociat
între asociaţii societăţii în participaţie nu se stabilesc raporturi de subordonare, aceştia păstrându-şi independenţa juridică, în sensul că nu se realizează un raport de muncă sau de prepuşenie între participanţi.
în practică, inspirate din reglementările fiscale, părţile contractante atribuie calitatea de «asociat-administrator» sau «asociat principal» celui care se va preocupa în concret de realizarea operaţiunilor specifice asocierii în participaţie. Asociatul administrator sau asociatul principal va exercita comerţul ce constituie obiect al
asocierii în participaţie în nume propriu şi, tot astfel, îşi va asuma obligaţiile şi exercita drepturile faţă de terţi. Prin urmare, asociatul-administrator nu este un reprezentant, un mandatar al celuilalt/celorlalţi asociaţi şi nici un prepus al acestora.
Faptul că asocierea în participaţiune poate avea ca obiect una, mai multe sau toate operaţiuni, nu este de natură a afecta independenţa asociaţilor, deoarece activităţile se vor exercita potrivit regulilor stabilite în contract, fără a se crea o subordonare între asociaţi.
B. Principiul reciprocităţii asistenţei manageriale, juridice, de marketing şi comerciale
Scopul oricărei asocieri în participaţie este acela de a desfăşura una sau mai multe operaţiuni comerciale cu consecinţa împărţirii beneficiilor şi a suportării pierderilor rezultate. în atingerea scopului caracteristic asocierii în participaţie, asociaţii trebuie să-şi aducă contribuţia potrivit calităţii şi pregătirii de care dispun. Am arătat anterior că părţile pot stabili ca activitatea ce constituie obiectul asocierii să fie desfăşurată în concret de către unul dintre asociaţi (asociatul administrator principal sau responsabil), dar la fel de bine se poate conveni ca operaţiunile comerciale să fie exercitate prin participarea tuturor părţilor contractante.
Indiferent însă de modalitatea practică de exercitare a comerţului în regim de asociere în participaţie, asociaţii au obligaţia reciprocă de a aduce în slujba asocierii, pe lângă sumele de bani sau bunurile puse în comun, şi „cunoştinţele lor”, adică priceperea de care aceştia dispun în vederea realizării scopului asocierii. în concret, părţile contractante pot stabili o colaborare continuă şi o asistenţă reciprocă din punct de vedere managerial, de marketing, de natură tehnică, juridică, de afaceri etc. Cu alte cuvinte, părţile asocierii trebuie să manifeste un interes şi o preocupare continuă pentru exercitarea comerţului în regim de asociere în participaţie.
C. Principiul priorităţii operaţiunilor specifice asocierii în participaţie
Potrivit acestui principiu, părţile contractante vor trebui să acorde prioritate exercitării operaţiunilor comerciale ce au fost convenite a se realiza în cadrul asocierii în participaţie. Aceasta presupune ca asociaţii să depună toate eforturile financiare, materiale, intelectuale etc., pentru atingerea scopului asociaţiei fixat de aceştia.
6. Părţile contractului de asociere în participaţie
Reglementările legale aplicabile în materie, atât cele ale Codului civil, cât şi cele fiscale, nu folosesc o denumire specifică părţilor contractului de asociere în participaţie. în practică, se folosesc termenii de «asociat administrator», «asociat principal» sau «asociat responsabil» pentru participantul desemnat să desfăşoare în concret operaţiunile juridice pentru care s-a creat asocierea în participaţie, şi termenul de «asociat participant» sau «asociat ocult» pentru partea care nu participă la realizarea practică a activităţii specifică asocierii.
Asocierea cu cele două categorii de asociaţi se întâlneşte atunci când doar unul dintre asociaţi exercită operaţiunile comerciale specifice asocierii în participaţie, ceilalţi limitându-se la a contribui cu diferite sume de bani sau bunuri mobile sau imobile. Deci, în această variantă, doar unul dintre asociaţi exercită comerţul obiect al asocierii în participaţie, celălalt/ceilalţi asociaţi păstrând dreptul de a li se da socoteală în legătură cu bunurile aduse în asociaţie, precum şi în legătură cu beneficiile şi pierderile rezultate din aceasta.
Nimic nu se opune însă ca la realizarea concretă a operaţiunilor comerciale să participe toţi asociaţii în mod personal sau prin reprezentanţi.
în lipsa reglementărilor speciale din secţiunea dedicată asocierii în participaţie, aspectele ce ţin de părţile contractante, de valabilitatea contractului de asociere în participaţie, precum capacitatea, consimţământul etc., îşi vor găsi aplicabilitate prevederile dreptului comun, respectiv dispoziţiile art. 1.178 şi urm. Noul Cod Civil
7. Efectele contractului de asociere în participaţie în raporturile dintre asociaţi
A. Efectele contractului în raporturile dintre asociaţi
Datorită caracterului sinalagmatic, contractul de asociere în participaţie dă naştere la drepturi şi obligaţii în sarcina tuturor părţilor contractante (asociaţilor).
a). Aportul la asociere. Una din principalele obligaţii ale asociaţilor o reprezintă aportul la asociere. Am arătat anterior că, potrivit dispoziţiilor art. 1.949 Noul Cod Civil coroborate cu cele ale art. 1.881 Noul Cod Civil, fiecare asociat trebuie să contribuie la asociere cu aporturi băneşti, bunuri, cunoştinţe specifice sau prestaţii. Aşadar, aporturile asociaţilor pot consta în sume de bani, diferite bunuri mobile sau imobile, bunuri corporale sau incorporale, precum mărci, invenţii, inovaţii, know-how-ul sau chiar un întreg fond de comerţ sau un patrimoniu de afectaţiune. Aportul în „cunoştinţe specifice” poate consta în capacităţile intelectuale, manageriale sau de altă natură ale asociaţilor participanţi.
Ca regulă, pot fi aduse cu titlu de aport în cadrul unei asocieri în participaţie orice fel de bun care se află în circuitul juridic. Bunurile pot fi aduse în asociere cu titlu de proprietate sau doar cu titlu de folosinţă. Soluţia este consacrată în mod expres de art. 1.952 alin. 3 Noul Cod Civil, care prevede că bunurile puse la dispoziţia asocierii pot trece, în tot sau în parte, în proprietatea unuia dintre asociaţi pentru realizarea obiectului asocierii, în condiţiile convenite prin contract şi cu respectarea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege. Acelaşi art. 1.952 Noul Cod Civil, în alin. 2, dispune că asociaţii pot conveni ca bunurile aduse în asociere, precum şi cele obţinute în urma folosirii acestora să devină proprietate comună.
Desigur că proprietatea, respectiv folosinţa bunurilor aduse cu titlu de aport nu va fi dobândită de către asocierea în participaţie, deoarece aceasta nu este subiect de drept şi prin urmare nu poate fi nici titular al unor drepturi sau obligaţii. în varianta asocierii în care se desemnează un asociat administrator care să exercite şi să gestioneze afacerile ce constituie obiect al asocierii în participaţie, proprieta
tea sau folosinţa bunurilor va fi transmisă acestui asociat. Când în cadrul asocierii
fiecare din asociaţi participă în concret la exercitarea efectivă a operaţiunilor comerciale, atunci nu este necesar transferul dreptului de proprietate al bunurilor şi nici transferul folosinţei, ci doar se va realiza o afectaţiune specială a acestor bunuri pentru îndeplinirea obiectului asocierii în participaţie, iar obligaţiile vor fi executate de asociatul contractant.
Bunurile aduse în asociere nu trebuie să fie de aceeaşi natură sau de aceeaşi valoare, iar sumele de bani nu trebuie să fie egale pentru toţi asociaţii. Egalitatea participaţiilor nu este de esenţa asocierii în participaţie. Se înţelege că, întinderea participaţiilor fiecărui asociat reprezintă un criteriu esenţial pentru împărţirea beneficiilor şi suportarea pierderilor rezultate din asociere.
La încetarea asocierii, părţile pot stipula redobândirea în natură a bunurilor intrate în proprietatea unuia dintre asociaţi (art. 1952 alin. 4 Noul Cod Civil).
b). împărţirea beneficiilor şi suportarea pierderilor. O altă obligaţie a asociaţilor o reprezintă împărţirea beneficiilor şi suportarea pierderilor rezultate din exercitarea comerţului în cadrul asocierii în participaţie. împărţirea beneficiilor şi suportarea pierderilor se va realiza potrivit înţelegerilor părţilor contractante. în virtutea principiului libertăţii contractuale, asociaţii au posibilitatea de a stabili cuantumul beneficiilor şi întinderea pierderilor atribuite fiecărui asociat participant.
în practica judiciară s-a statuat că în contractul de asociere în participaţie sunt interzise clauzele leonine, potrivit cărora unul sau mai mulţi asociaţi sunt scutiţi de pierderi, dar participă la beneficii. Tot clauză leonină este şi înţelegerea părţilor prin care un asociat îşi atribuie totalitatea beneficiilor rezultate din asocierea în par-ticipaţie.
în cazul în care în contractul de asociere în participaţie nu se prevede modalitatea de partajare a beneficiilor şi a pierderilor, acestea se vor raporta cotei de participare a fiecărui asociat.
Asociaţii din contractul de asociere în participaţie pot stabili şi alte obligaţii, precum: obligaţia de neconcurenţă, de confidenţialitate etc. Această libertate a părţilor contractante este consacrată în mod expres în conţinutul art. 1954 care prevede: „cu excepţia dispoziţiilor prevăzute la art. 1949-1953, convenţia părţilor determină forma contractului, întinderea şi condiţiile asocierii, precum şi cauzele de dizolvare şi lichidare a acesteia”.
B. Efectele juridice ale asocierii în participaţie faţă de terţi
Aşa cum am făcut menţiunea şi în rândurile anterioare, asocierea în participaţie nu poate dobândi personalitate juridică şi nu constituie faţă de terţi o persoană distinctă de persoana asociaţilor. Din această perspectivă, art. 1.951 Noul Cod Civil prevede că terţul nu are niciun drept faţă de asociere şi nu se obligă decât faţă de asociatul cu care a contractat.
Regimul juridic al raporturilor dintre asocierea în participaţie şi terţii cu care aceasta derulează afaceri comerciale este consacrat de art. 1.953 Noul Cod Civil Astfel, în
conformitate cu articolul menţionat, asociaţii, chiar acţionând pe contul asocierii, contractează şi se angajează în nume propriu faţă de terţi. Cu toate acestea, dacă asociaţii acţionează în această calitate fată de terti sunt tinuti solidar de actele încheiate de oricare dintre ei. Asociaţii exercită toate drepturile decurgând din contractele încheiate de oricare dintre ei, dar tertul este tinut exclusiv fată de asociatul cu care a contractat, cu excepţia cazului în care acesta din urmă a declarat calitatea sa la momentul încheierii actului.
Potrivit legii, orice clauză din contractul de asociere care limitează răspunderea asociaţilor faţă de terţi este inopozabilă acestora. De asemenea, orice clauză care stabileşte un nivel minim garantat de beneficii pentru unul sau unii dintre asociaţi este considerată nescrisă.
8. Încetarea asocierii în participaţiune
Dispoziţiile Codului civil nu conţin reglementări speciale referitoare la încetarea contractului de asociere în participaţie. Aşa fiind, încetarea contractului este lăsată la aprecierea părţilor (asociaţilor) şi va fi cârmuită de regulile dreptului comun privind încetarea contractelor.
De precizat că, atât doctrina şi jurisprudenţa au evidenţiat că asocierea în participaţiune (fiind un contract intuitu personae) se bazează pe colaborarea şi încrederea reciprocă pe care asociaţii o au între ei, iar neînţelegerile grave dintre aceştia pot conduce la imposibilitatea desfăşurării activităţii asocierii şi pe cale de consecinţă la rezilierea acesteia.
| ← Model de contract de societate (fără personalitate juridică) | Model contract de salubrizare - salubritate → |
|---|
Intrucat nu am primit nimic de la dv. nu voi plati containarul trimis.
Rog spunetimi actul normativ care elimina aceste facilitati. Prin
Citește mai mult
telefon mi sa spus de o Ordonanta 74 emisa anul trecut. Daca este asa ma voi conforma, dar va rog trimiteti adresa si actul normativ si articolul din indiferent ce document ati emis dumneavoastra.Cu respect Administrator Ionescu 0724401313