Hotărârea Congresului UNPIR nr. 3/2007 (republicată) - aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale UNPIR

Comentarii

0

HOTĂRÂREA

Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România^*)

_{*) Republicată în temeiul art. II din Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2016 pentru modificarea şi completarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, aprobat prin Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 15 noiembrie 2016, dându-se textelor o nouă numerotare.}

_{Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015 şi a mai fost modificată şi completată prin:}

_{— Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, aprobat prin Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicieni lor în Insolvenţă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 26 noiembrie 2015;}

_{— Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 2/2016 pentru modificarea şi completarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, aprobat prin Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 19 octombrie 2016.}

Art. 1. — Se aprobă Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, prevăzut în anexa nr. I.

Art. 2. — Se aprobă Codul de etică şi disciplină al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, prevăzut în anexa nr. II.

Art. 3. —Anexele nr. I şi II fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

STATUTUL

privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale, obiective şi atribuţii

Art. 1. — Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), denumită în continuare Uniune, este persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvenţă, în condiţiile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G.

Art. 2. — (1) Uniunea are patrimoniu propriu, autonomie de decizie şi funcţională şi competenţă de autoreglementare, control şi supraveghere în conformitate cu art. 48 din O.U.G.

(2) Uniunea îşi asigură resursele financiare din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări din partea persoanelor fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, alte venituri conform prevederilor legale.

Art. 3. — Uniunea îşi exercită autoritatea pe întregul teritoriu al României şi poate constitui filiale cu personalitate juridică în municipiul Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ, în baza art. 47 alin. (2) din O.U.G.’

Art. 4. — Structura aparatului propriu şi bugetul de venituri şi cheltuieli se stabilesc în raport cu nevoile Uniunii şi în limita posibilităţilor financiare, de către Consiliul naţional de conducere, denumit în continuare CNC.

Art. 5. — (1) Uniunea are siglă proprie, aprobată de Consiliul naţional de conducere al Uniunii. Aceasta va figura pe toate documentele emise de Uniune şi de filialele sale.

(2) Sediul central al Uniunii este în municipiul Bucureşti, adresa fiind stabilită de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

(3) Denumirea Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România, cu specificarea sediului central, sau, după caz, denumirea filialei judeţene ori a municipiului Bucureşti, cu specificarea sediului acesteia, va figura pe toate actele emise de Uniune sau de filialele sale.

Art. 6. — (1) Obiectivele şi atribuţiile Uniunii sunt cele definite la art 49 şi 50 din O.U.G.

(2) În exercitarea dreptului de autoreglementare, prevăzut la art. 48 din O.U.G., statutul, regulamentele, codul de etică al profesiei şi procedura disciplinară se adoptă prin hotărâri ale Congresului Uniunii, iar instrucţiunile şi normele interne, prin decizii ale Consiliului naţional de conducere şi ale Adunării reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR.

CAPITOLUL II

Membrii Uniunii. Drepturile şi obligaţiile acestora

Art. 7. — Pot fi membri ai Uniunii, având totodată calitatea de practician în insolvenţă, persoanele fizice române sau străine, în condiţiile O.U.G. şi ale prezentului statut.

Art. 8. — (1) Profesia de practician în insolvenţă poate fi exercitată în următoarele forme, definite la art. 4—22 din O.U.G.:

a) cabinete individuale, denumite în continuare C/;

b) cabinete asociate, denumite în continuare CA;

c) societate civilă profesională cu răspundere limitată, denumită în continuare SPRL;

d) Întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată, denumită în continuare IPURL.

(2) Practicianul în insolvenţă nu îşi poate organiza şi desfăşura activitatea concomitent în mai multe forme de organizare şi nu poate avea calitatea de asociat decât într-o societate civilă profesională, cu excepţia constituirii de filiale ale SPRL, în care este partener.

(3) Obiectul de activitate al formelor de organizare este exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, inclusiv acordarea de consultanţă privind aplicarea procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Art. 9. — (1) Forma de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă poate fi schimbată oricând cu oricare dintre formele menţionate la art. 8 alin. (1), cu înştiinţarea Uniunii în termen de cel mult 30 de zile de la data la care schimbarea devine efectivă, în condiţiile art. 22 din O.U.G.

(2) La schimbarea formei de exercitare a profesiei, pentru operaţiunile legate de înregistrările în Tabloul practicienilor în insolvenţă din Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (denumit în continuare Tabloul UNPIR) şi cele în Registrul formelor de organizare se va percepe o taxă al cărei cuantum va fi stabilit de Congresul Uniunii.

Art. 10. — (1) Persoanele fizice române pot dobândi calitatea de membru al Uniunii, fiind cuprinse în următoarele categorii: practicieni stagiari, practicieni definitivi şi persoane incompatibile, în condiţiile art. 23, art. 30 alin. (2) şi art. 33 din O.U.G.

(2) Persoanele juridice române pot fi înregistrate în Registrul formelor de organizare şi înscrise în Tabloul UNPIR dacă îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 7—21 din O.U.G.

(3) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al Uniunii în condiţiile art. 24 din O.U.G.

(4) Persoanele juridice străine pot fi înregistrate în Registrul formelor de organizare şi înscrise în Tabloul UNPIR în condiţiile art. 24 din O.U.G.

Art. 11. — Practicienii în insolvenţă fac parte din organele care aplică procedura conform art. 40 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt reprezentanţi legali ai debitoarei, aceştia îndeplinind strict atribuţiile reglementate expres de O.U.G., Legea nr. 85/2006*) şi Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Răspunderea, obligaţiile şi drepturile practicienilor în insolvenţă sunt limitate la atribuţiile stabilite de aceste acte normative.

*) Legea nr. 85/2006 a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014.

Art. 12. — Practicienii în insolvenţă compatibili au următoarele drepturi:

a) să desfăşoare activitatea de practician în insolvenţă pe întregul teritoriu al României, după dobândirea calităţii de practician definitiv şi atât timp cât nu se găsesc în vreuna din situaţiile de incompatibilitate, nedemnitate sau conflict de interese prevăzute în O.U.G.;

b) să participe la lucrările adunărilor generale ale filialei din care fac parte, precum şi la lucrările Congresului Uniunii la care sunt delegaţi;

c) să aleagă şi să fie aleşi într-o funcţie de conducere centrală sau locală, precum şi în alte funcţii sau comisii lucrative, cum ar fi instanţele de disciplină şi comisiile de cenzori, dacă nu se găsesc în situaţii de incompatibilitate;

d) să voteze în Congresul Uniunii şi în adunările generale ale filialelor, fiecare membru având dreptul la un singur vot;

e) să participe la activităţile şi la manifestările Uniunii şi ale filialelor sale;

f) să colaboreze la elaborarea publicaţiilor Uniunii;

g) să utilizeze mijloacele de informare şi de documentare ale Uniunii și ale filialelor sale;

h) să fie recomandaţi pentru a face parte din colectivele de studii, expertize, consultanţă şi instruire profesională;

i) să primească periodicul Uniunii;

j) să folosească în documentele oficiale şi personale menţiunea de membru al Uniunii;

k) să primească onorarii conform art. 38 din O.U.G., ţinându-se cont de gradul de complexitate al activităţii.

Art. 13. — (1) Membrii Uniunii aflaţi în situaţia de incompatibilitate potrivit art. 26 alin. (1) din O.U.G. pierd dreptul de a desfăşura activitatea de practician în insolvenţă pe întregul teritoriu al României şi dreptul de a fi aleşi într-o funcţie de conducere centrală sau locală, precum şi în alte funcţii sau comisii lucrative, cum ar fi instanţele de disciplină şi comisiile de cenzori, pe perioada incompatibilităţii. La survenirea stării de incompatibilitate, membrii Uniunii îşi pierd funcţia deţinută în cadrul organismelor interne ale profesiei.

(2) Membrii Uniunii care solicită trecerea din secţiunea persoanelor incompatibile în cea a persoanelor compatibile trebuie să facă dovada calităţii de avocat, expert contabil, contabil autorizat, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator, conciliator, expert financiar sau expert tehnic judiciar cu legitimaţia vizată la zi a corpului profesional, precum şi dovada calităţii de asociat într-o societate profesională ori într-un cabinet individual sau dovada de angajare în cadrul profesiei prin carte de muncă ori contract.

(3) Membrii Uniunii care au una sau mai multe dintre calităţile prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. b) din O.U.G. şi nu sunt funcţionari publici sunt compatibili cu exercitarea profesiei de practician în insolvenţă numai dacă lucrează în interiorul profesiei lor.

(4) În cazul în care intervine încetarea stării de incompatibilitate, prevăzută la alin. (1), cererea de trecere în altă secţiune a Tabloului UNPIR va fi aprobată de Consiliul naţional de conducere al Uniunii, pe baza documentelor justificative depuse.

(5) Suspendarea la cerere, în condiţiile art. 36 lit. d) din

O.U.G., duce la înscrierea membrului, persoana fizică, în secţiunea incompatibili. Cererea de suspendare se supune aprobării Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(6) Durata suspendării este de cel puţin un an de la data aprobării cererii. Persoanele suspendate la cerere au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca cele înscrise în secţiunea membrilor incompatibili. Prin excepţie, în cazuri temeinic motivate, durata suspendării poate fi mai scurtă de 1 an, iar practicianul în insolvenţă poate solicita reactivarea, la cerere, atunci când acesta face dovada că motivele suspendării au încetat.

(7) Reînscrierea în secţiunea membrilor compatibili a Tabloului UNPIR a persoanelor înregistrate ca suspendate la cerere se face la solicitarea acestora, cu aprobarea Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(8) Pe perioada incompatibilităţii practicienii în insolvenţă definitivi pierd calitatea de îndrumător de stagiu.

(9) Cu excepţia situaţiei cesionării integrale a părţilor sociale, trecerea la incompatibili a membrilor Uniunii duce, de drept, la radierea cabinetului sau IPURL din Registrul formelor de organizare al UNPIR. În termen de 10 zile de la emiterea deciziei de trecere la secţiunea membrilor incompatibili, practicianul în insolvenţă are obligaţia să informeze instanţele de judecată, precum şi debitorii asupra radierii cabinetului sau IPURL în care acesta îşi desfăşura activitatea.

(10) În situaţia constatării stării de nedemnitate în conformitate cu art. 25 din O.U.G., odată cu pierderea calităţii de practician în insolvenţă, persoana în cauză pierde şi funcţia în care a fost aleasă la nivel central sau local.

Art. 14. — (1) Asociatul unic din întreprinderea profesională unipersonală cu răspundere limitată, precum şi asociatul coordonator al societăţii profesionale cu răspundere limitată pot fi angajaţi în societăţile pe care le coordonează.

(2) Asociaţii care nu au calitatea de asociaţi coordonatori pot fi angajaţi cu contract de muncă în propria societate.

(3) Asociatul coordonator al societăţii profesionale cu răspundere limitată nu poate deţine simultan calitatea de asociat în societatea pe care o coordonează şi calitatea de angajat sau colaborator în filialele societăţii-mamă.

Art. 15. — (1) Colaboratorul, ca persoană fizică, care optează pentru această formă de exercitare a profesiei, în conformitate cu art. 4 din O.U.G., nu poate avea raporturi de colaborare simultană cu mai multe societăţi profesionale sau cabinete.

(2) Membrii Uniunii înscrişi în subsecţiunea IA (practicieni stagiari) pot avea calitatea de angajaţi sau colaboratori la o singură societate profesională ori cabinet de insolvenţă.

Art. 16. — (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă.

(2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între practicianul colaborator şi forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu şi clauze de formare profesională iniţială, dacă practicianul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

Art. 17. — Practicianul colaborator va lucra exclusiv pentru forma de organizare cu care a încheiat contract, fără a avea dreptul la clientelă personală în afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează.

Art. 18. — Practicianul colaborator va fi remunerat în baza convenţiei prin retrocedare de onorarii.

Art. 19. — (1) În lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunţat de oricare dintre părţi, prin înştiinţarea celeilalte/celorlalte părţi cu cel puţin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un practician stagiar, vor fi respectate dispoziţiile din prezentul statut privind formarea profesională iniţială.

(2) Desocotirea între părţi în cazul denunţării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.

Art. 20. — (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condiţiilor concrete de muncă.

(2) Practicianul salarizat va lucra exclusiv pentru forma de organizare cu care a încheiat contract, fără a avea drept la clientelă proprie.

(3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între practicianul salarizat şi forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu şi clauze de formare profesională iniţială, dacă practicianul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

(4) Salarizarea se efectuează conform celor stabilite prin contract.

Art. 21. — Membrii Uniunii au următoarele obligaţii:

a) să respecte actele normative care reglementează activitatea de practician în insolvenţă, precum şi hotărârile şi deciziile Uniunii;

b) să participe la realizarea obiectivelor Uniunii;

c) să plătească cotizaţia fixă anuală, în cuantumul aprobat de Congresul Uniunii, până la data de 30 aprilie pentru anul în curs, în caz de neplată aplicându-se prevederile art. 44 alin. (2) din O.U.G.;

d) să plătească contribuţia pe tranşe de venituri, calculată conform art. 109 alin. (3) lit. g), până la data de 30 aprilie a anului în curs pentru veniturile realizate în anul anterior, în caz de neplată aplicându-se prevederile art. 44 alin. (2) din O.U.G.;

e) să se asigure profesional, pentru exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (2) din O.U.G. şi cel puţin în cuantumul minim stabilit de Congresul Uniunii;

f) să comunice conducerii filialei Uniunii, în termen de 30 de zile, numirea ca administrator judiciar sau ca lichidator, termenul menţionat raportându-se la data şedinţei la care numirea a fost efectuată de un judecător-sindic sau la data depunerii semnăturii în registrul comerţului, după caz;

g) să nu desfăşoare activităţi politice în cadrul sau cu ocazia manifestărilor organizate de Uniune;

h) să completeze formularele statistice şi să le transmită filialei Uniunii, astfel:

1. până la data de 30 ianuarie a fiecărui an — pentru situaţia numirilor ca administrator judiciar, ca lichidator, la finele anului anterior;

2. până la data de 15 martie a fiecărui an — pentru declaraţia veniturilor realizate în anul anterior şi stabilirea contribuţiei anuale aferente;

i) să comunice filialei Uniunii, în termen de 30 de zile, schimbările intervenite în legătură cu situaţiile de incompatibilitate, precum şi cele de natură să aducă modificări ale datelor înscrise în Tabloul UNPIR;

j) să furnizeze datele necesare verificării prin sondaj efectuate de către delegatul conducerii filialei, în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor profesionale;

k) să furnizeze datele necesare comisiei de cenzori a filialei în vederea verificării situaţiei virării către Uniune a procentului de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă;

l) să furnizeze datele statistice solicitate de Uniune, altele decât cele prevăzute la lit. h).

CAPITOLUL III

Organizarea şi conducerea Uniunii

Art. 22. — Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul Uniunii, Adunarea reprezentanţilor permanenţi, preşedintele Uniunii şi Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

SECŢIUNEA 1 Congresul Uniunii

Art. 23. — (1) Congresul Uniunii se constituie din:

a) membrii Consiliului naţional de conducere al Uniunii;

b) toţi membrii consiliilor de conducere ale filialelor Uniunii şi ai instanţelor locale de disciplină, membrii Instanţei superioare de disciplină şi ai Comisiei centrale de cenzori;

c) delegaţii, practicienii în insolvenţă, desemnaţi de filialele UNPIR.

(2) În stabilirea numărului de delegaţi ai fiecărei filiale se ia în considerare numărul total al membrilor filialei, din care se scad membrii titulari ai consiliului de conducere și ai instanţei de disciplină, iar pentru numărul astfel rezultat se desemnează câte un delegat la fiecare 20 de membri.

(3) Fiecare filială a UNPIR va putea desemna, în cadrul Adunării generale, un reprezentant ce va putea candida pentru o funcţie de conducere în cadrul Uniunii. Excepţie fac filialele cu peste 100 de membri care vor putea nominaliza 2 persoane pentru funcţiile de conducere, iar filiala UNPIR Bucureşti 5 persoane.

(4) Consiliul naţional de conducere poate desemna candidaţi pentru funcţiile de conducere, pentru Instanţa superioară de disciplină şi pentru Comisia centrală de cenzori.

(5) Toate persoanele desemnate de adunările generale sau de CNC vor depune la Secretariatul general UNPIR un curriculum vitae care să evidenţieze activitatea de practician în insolvenţă şi în special eventualele activităţi în cadrul Uniunii, cel târziu cu 10 zile înainte de data congresului.

Art. 24. — Congresul Uniunii se reuneşte cel puţin o dată pe an sau ori de câte ori se consideră necesar.

Art. 25. — (1) Conform art. 54 alin. (2) din O.U.G., Congresul Uniunii se convoacă de:

a) Consiliul naţional de conducere al Uniunii;

b) 25% din numărul membrilor compatibili ai Uniunii.

(2) Convocarea Congresului Uniunii se anunţă cel puţin într-un cotidian naţional de largă circulaţie, cu minimum 30 de zile înainte de data programată. Secretariatul general al Uniunii va transmite anunţul şi direct consiliilor de conducere ale filialelor, pentru afişare la sediul acestora.

Art. 26. — (1) Congresul Uniunii este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor prevăzuţi la art. 23, prezenţi fizic sau mandataţi, un delegat la congres putând fi mandatat de maximum trei delegaţi desemnaţi de Adunarea generală a aceleiaşi filiale, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii simple.

(2) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar de membri, congresul se va desfăşura la data şi ora stabilite prin anunţul pentru a doua convocare, hotărârile urmând a fi luate de majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

Art. 27. — Congresul Uniunii adoptă hotărâri. Hotărârile vor fi numerotate în ordinea adoptării lor. În cazul în care într-un an calendaristic se convoacă mai multe congrese, hotărârile acestora vor fi numerotate în continuare pentru anul respectiv. Hotărârile vor fi semnate de secretarul general şi de preşedintele Uniunii.

Art. 28. — Pe lângă atribuţiile prevăzute la art. 55 din O.U.G., Congresul Uniunii are şi următoarele atribuţii:

a) stabileşte, în funcţie de forma de exercitare a profesiei, limitele minime ale valorilor poliţelor de asigurare profesională (limitele minime ale valorilor poliţelor de asigurare profesională sunt prevăzute în anexa nr. 5);

b) stabileşte cuantumul cotizaţiei anuale, contribuţia pe tranşe de venit pentru venitul brut realizat în anul anterior, nivelul taxei de participare la examenul de acces în profesie şi la cel pentru dobândirea calităţii de practician definitiv, cuantumul taxei de înscriere în Tabloul UNPIR şi în Registrul formelor de organizare, precum şi taxele percepute pentru operaţiuni legate de Registrul formelor de organizare;

c) alege organele de conducere ale Uniunii dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale filialelor şi de CNC;

d) poate suspenda hotărâri ale adunărilor generale ale filialelor dacă acestea contravin prevederilor legislative privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă sau se constată nereguli în ceea ce priveşte organizarea activităţii filialei.

SECŢIUNEA a 2-a

Adunarea reprezentanţilor permanenţi

Art. 29. — Adunarea reprezentanţilor permanenţi are următoarele atribuţii:

a) examinează şi aprobă execuţia bugetului pe anul anterior şi proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor, precum şi situaţiile financiare anuale ale Uniunii certificate de Comisia centrală de cenzori, sub condiţia ratificării de proximul congres al Uniunii;

b) aprobă nivelul taxelor, cotizaţiilor, precum şi plafoanele minime de asigurare profesională, sub condiţia ratificării de proximul congres al Uniunii;

c) aprobă, modifică şi completează tarifele şi standardele de cost pentru cheltuielile de procedură ce se plătesc din fondul de lichidare constituit conform art. 39 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

d) coordonează activitatea Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă şi a Consiliului de conducere al acestuia.

e) aprobă nivelul indemnizaţiilor membrilor Instanţei superioare de disciplină a UNPIR şi ai Comisiei centrale de cenzori.

Art. 30. — (1) Congresul Uniunii poate delega şi alte atribuţii ale sale Adunării reprezentanţilor permanenţi.

(2) Delegarea de atribuţii se stabileşte prin hotărâri ale Congresului.

(3) Întrunirile adunărilor reprezentanţilor permanenţi şi ordinea de zi a acestora se stabilesc de către preşedintele Uniunii.

SECŢIUNEA a 3-a

Preşedintele Uniunii

Art. 31. — (1) Preşedintele Uniunii este ales de Congresul Uniunii dintre membrii Uniunii pentru un mandat de 4 ani. Preşedintele Uniunii este şi preşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(2) În cazul în care preşedintele nu îşi mai poate îndeplini atribuţiile, mandatul este preluat de prim-vicepreşedinte.

Art. 32. — Preşedintele Uniunii reprezintă Uniunea în faţa autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. Acesta poate delega atribuţiile de reprezentare, pe timp limitat, de regulă prim-vicepreşedintelui sau unuia dintre vicepreşedinţi.

Art. 33. — Preşedintele Uniunii angajează personalul Uniunii potrivit structurii organizatorice şi în limitele de salarizare aprobate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

SECŢIUNEA a 4-a

Consiliul naţional de conducere al Uniunii

Art. 34. — (1) Consiliul naţional de conducere al Uniunii este format din 17 membri titulari, dintre care un preşedinte, un prim-vicepreşedinte, 2 vicepreşedinţi, 13 membri, precum şi 5 membri supleanţi, aleşi de Congresul Uniunii dintre membrii Uniunii pentru un mandat de 4 ani.

(2) În cazul în care un membru titular nu îşi mai poate îndeplini atribuţiile înlăuntrul mandatului de 4 ani din motive de sănătate sau este demisionar, sancţionat ori incompatibil, va

elibera locul din cadrul Consiliului naţional de conducere al Uniunii, loc ce va fi ocupat de un membru supleant, desemnat de către consiliu prin vot secret.

(3) Membrii supleanţi pot fi invitaţi la şedinţele Consiliului naţional de conducere al Uniunii fără a avea însă drept de vot la adoptarea deciziilor.

(4) Alegerea membrilor Consiliului naţional de conducere se face prin vot secret, dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale filialelor UNPIR sau de Consiliul naţional de conducere în exerciţiu, calitatea de membru titular şi, respectiv, de membru supleant fiind dobândită pe baza numărului de voturi obţinute. În cazul numărului egal de voturi, departajarea se va face pe criteriul vechimii în Uniune (data înscrierii în Tabloul UNPIR) sau prin consens.

Art. 35. — Consiliul naţional de conducere al Uniunii se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar, la propunerea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor, şi adoptă decizii privind activitatea Uniunii.

Art. 36. — (1) În afară de atribuţiile prevăzute la art. 58 din O.U.G., Consiliul naţional de conducere al Uniunii are următoarele atribuţii:

a) acordă aviz pentru înfiinţarea filialelor judeţene şi urmăreşte funcţionarea acestora;

b) desfiinţează o filială constituită în cazul în care numărul practicienilor în insolvenţă definitivi şi compatibili din cadrul filialei respective scade sub cel stabilit la art. 54 alin. (3) sau/şi în cazul în care majoritatea membrilor filialei solicită aceasta. Membrii filialei astfel desfiinţate, precum şi cei ai filialelor care nu au primit aviz vor fi rearondaţi unei filiale învecinate stabilite de Consiliul naţional de conducere. Patrimoniul filialelor care sunt desfiinţate trece, de drept, la filiala învecinată în care vor fi înscrişi membrii;

c) aprobă înscrierea/radierea practicienilor în insolvenţă, membri ai Uniunii, în/din Tabloul UNPIR, precum şi publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I bis;

d) aprobă înscrierea/radierea cabinetelor individuale de insolvenţă, cabinetelor asociate, societăţilor profesionale şi a filialelor acestora, precum şi fuziunile sau divizările formelor de organizare în/din Registrul formelor de organizare;

e) aprobă înscrierea/radierea formelor de organizare ale practicienilor în insolvenţă în/din Tabloul UNPIR;

f) organizează examenele de acces în profesie şi aprobă regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de definitivat;

g) asigură participarea unui membru al Consiliului naţional de conducere sau al instanţei superioare de disciplină la adunările generale de constituire ale filialelor sau la orice altă adunare generală, dacă acest lucru este solicitat de conducerea filialei respective;

h) soluţionează contestaţiile împotriva respingerii cererii de înscriere la examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă şi, respectiv, în Tabloul UNPIR;

i) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor Instanţei superioare de disciplină pronunţate în fond privind membrii titulari ai instanţelor locale de disciplină ale filialelor, precum şi membrii titulari ai consiliilor de conducere ale filialelor;

j) hotărăşte afilierea la organizaţii profesionale similare din alte ţări şi supune spre ratificare hotărârea la proximul congres al Uniunii;

k) organizează alegerile pentru organele de conducere ale Uniunii;

l) aprobă normele pe baza cărora se desfăşoară adunările generale ale filialelor şi se fac nominalizările pentru organele de conducere ale Uniunii;

m) face propuneri pentru alegerea prin vot secret a preşedintelui Uniunii, a membrilor titulari şi a celor supleanţi ai Consiliului naţional de conducere al Uniunii, precum şi pentru alegerea prin vot secret a membrilor Instanţei superioare de disciplină şi a cenzorilor;

n) stabileşte nivelul diurnei pentru deplasările în interesul Uniunii şi modul de decontare a cheltuielilor aferente;

o) poate convoca reprezentanţii filialelor Uniunii pentru analizarea activităţii filialei în cazul în care se constată nerespectarea deciziilor Consiliului naţional de conducere sau a circularelor emise de Secretariatul general al Uniunii.

(2) Pentru unele activităţi nepermanente Consiliul naţional de conducere al Uniunii poate angaja colaboratori externi.

(3) Pe lângă Consiliul naţional de conducere al Uniunii funcţionează Comisia centrală de cenzori, formată din 5 membri, în conformitate cu prevederile art. 60 din O.U.G.

(4) Deciziile disciplinare pronunţate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii cu privire la membrii instanţelor de disciplină ale filialelor şi ai consiliilor de conducere ale filialelor pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 37. — (1) Litigiul dintre practicienii în insolvenţă cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi sau care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu al profesiei, poate fi soluţionat, la cererea părţii interesate, pe calea concilierii.

(2) Conciliatorul va fi ales de preşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii dintre practicienii cu ţinută morală şi profesională deosebită.

Art. 38. — (1) Conciliatorul poate proceda la consultarea părţilor fie împreună, fie separat pentru a constata punctele asupra cărora există divergenţă şi modalităţile în care interesele părţilor pot fi conciliate.

(2) La sfârşitul concilierii, conciliatorul va redacta un proces-verbal semnat şi de părţi în care va consemna concilierea acestora.

(3) În caz de eşec parţial sau total al concilierii, procesul-verbal va cuprinde pretenţiile asupra cărora părţile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părţile au opinii diferite şi vor fi comunicate preşedintelui CNC.

Art. 39. — (1) Când litigiul dintre practicienii în insolvenţă nu a putut fi soluţionat prin conciliere, partea interesată poate declanşa procedura arbitrajului.

(2) Petentul va sesiza preşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt şi temeiul de drept.

(3) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.

(4) Cererea, precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părţi sunt şi unul pentru preşedintele Uniunii.

Art. 40. — (1) Primind cererea de arbitrare, preşedintele Uniunii o va comunica părţii reclamate, care va fi invitată să îşi precizeze, în scris, punctul de vedere.

(2) În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.

(3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său de vedere asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconvenţională care va îndeplini aceleaşi condiţii de formă ca și cererea de arbitrare.

Art. 41. — (1) In cazul în care părţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, preşedintele Uniunii va desemna un membru al Uniunii care se bucură de o autoritate profesională şi morală deosebită.

(2) Activitatea arbitrului poate fi remunerată potrivit regulilor stabilite de preşedintele Uniunii.

(3) Practicianul în insolvenţă desemnat ca arbitru poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată, preşedintele urmând a desemna o altă persoană.

(4) Practicianul desemnat ca arbitru poate fi înlocuit pe motiv de conflict de interese în condiţiile prezentului statut şi ale Regulamentului privind procedura disciplinară de către preşedintele Consiliului naţional de conducere al UNPIR.

Art. 42. — (1) În procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat sau un consilier juridic, angajat al societăţii profesionale respective.

(2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una dintre părţi va fi comunicată celeilalte părţi.

(3) Şedinţele de arbitraj nu sunt publice.

Art. 43. — Dacă părţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice.

Art. 44. — (1) Fiecărei părţi i se va comunica o copie a hotărârii arbitrale.

(2) Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condiţiile art. 614 şi 615 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 45. — În situaţia în care preşedintele Uniunii este implicat într-un litigiu arbitrai de natura celui prevăzut la articolele de mai sus, atribuţiile prevăzute la art. 39, 40 şi 41 din prezentul statut vor fi exercitate de prim-vicepreşedinteie CNC.

SECŢIUNEA a 5-a

Instanţa superioară de disciplină a Uniunii

Art. 46. — (1) Instanţa superioară de disciplină a Uniunii funcţionează pe lângă Consiliul naţional de conducere al Uniunii şi este compusă din 9 membri titulari (un preşedinte şi 8 membri) şi 3 membri supleanţi, aleşi de Congresul Uniunii, prin vot secret pentru un mandat de 4 ani dintre practicienii în insolvenţă aflaţi în evidenţa Uniunii care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. Mandatul poate fi reînnoit.

(2) În afara atribuţiilor prevăzute de art. 66¹ din O.U.G., instanţa superioară de disciplină a Uniunii are următoarele atribuţii:

a) analizează abaterile disciplinare prevăzute de O.U.G. şi de statut şi asigură respectarea de către membrii Uniunii a principiilor fundamentale de etică profesională, conform Codului de etică profesională şi disciplină al Uniunii;

b) elaborează şi supune aprobării Consiliului naţional de conducere al Uniunii norme privind procedura disciplinară, cu precizarea competenţelor instanţelor de disciplină locale;

c) asigură instruirea periodică a instanţelor de disciplină locale şi controlul activităţii acestora;

d) urmăreşte respectarea regulilor deontologice privind concurenţa neloială şi acţionează prin măsuri disciplinare aplicate în baza analizării sesizărilor primite sau prin autosesizare;

e) soluţionează, în complet de 3 membri, cererile de suspendare formulate împotriva hotărârilor definitive şi executorii pronunţate de instanţele locale de disciplină;

f) asigură instruirea periodică a instanţelor locale de disciplină şi controlul activităţii acestora;

g) urmăreşte respectarea regulilor deontologice privind concurenţa neloială şi acţionează prin măsuri disciplinare aplicate în baza analizării sesizărilor primite sau a unor anchete efectuate prin autosesizare;

h) dispune strămutarea plângerilor disciplinare, în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura disciplinară şi aplicarea sancţiunilor, sau orice alte măsuri necesare înfăptuirii justiţiei disciplinare.

(3) Sesizările privind abaterile comise de membri ai Instanţei superioare de disciplină a Uniunii se analizează de către Consiliul naţional de conducere al Uniunii, propunerile de sancţionare disciplinară urmând a fi supuse hotărârii Congresului Uniunii.

(4) În intervalul cuprins între data formulării propunerilor de sancţionare a unor membri ai Consiliului naţional de conducere al Uniunii şi, respectiv, ai Instanţei superioare de disciplină a Uniunii şi data întrunirii primului Congres al Uniunii, persoanele în cauză sunt suspendate din funcţie, locul lor fiind ocupat de unul dintre membrii supleanţi ai respectivului organ.

Art. 47. — (1) Deciziile disciplinare pronunţate de instanţa superioară de disciplină împotriva hotărârilor instanţelor locale de disciplină pot fi atacate în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Deciziile disciplinare pronunţate de instanţa superioară de disciplină în primă instanţă în plângerile formulate împotriva

membrilor titulari ai consiliilor de conducere și ai instanţelor locale de disciplină pot fi atacate la Consiliul naţional de conducere al UNPIR, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârile Instanţei superioare de disciplină sunt definitive şi executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin hotărâre a Consiliul naţional de conducere al UNPIR.

(3) Deciziile disciplinare pronunţate de Instanţa superioară de disciplină prin care sunt respinse plângerile formulate împotriva membrilor Consiliului naţional de conducere al UNPIR, precum şi deciziile disciplinare pronunţate de Consiliul naţional de conducere prin care sunt respinse plângerile formulate împotriva membrilor instanţei superioare de disciplină pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare şi se judecă de Curtea de Apel Bucureşti, conform procedurii contenciosului administrativ.

(4) Contestaţiile împotriva sancţiunilor hotărâte de Congresul UNPIR cu privire la membrii Instanţei superioare de disciplină, precum şi a membrilor Consiliului naţional de conducere pot fi

formulate în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii și se judecă de către Curtea de Apel Bucureşti, conform procedurii contenciosului administrativ.

SECŢIUNEA a 6-a

Secretariatul general al Uniunii

Art. 48. — Secretariatul general al Uniunii are în principal următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea curentă a Uniunii prin compartimentele:

— Secretariat-evidenţă-comunicare;

— Financiar-contabilitate, resurse umane;

— Juridic-contencios;

— Relaţii cu membrii;

— Registrul formelor de organizare, Tabloul UNPIR;

b) poate constitui, în condiţiile asigurării resurselor financiare necesare, compartimente distincte pentru activităţile profesionale, de organizare şi control, relaţii externe etc., subordonate vicepreşedinţilor de resort;

c) asigură păstrarea documentelor Uniunii şi arhivarea acestora;

d) efectuează operaţiunile tehnice de evidenţă a membrilor în vederea întocmirii şi actualizării Tabloului UNPIR, precum şi a Registrului formelor de organizare;

e) asigură editarea legitimaţiilor şi a atestatelor de membru;

f) eliberează certificatele de înregistrare şi, la cerere, certificate constatatoare şi alte documente oficiale opozabile terţilor, pe baza documentelor înscrise în Registrul formelor de organizare;

g) urmăreşte încasarea de către filiale a taxelor, cotizaţiilor şi contribuţiilor membrilor şi emite anual legitimaţia sau atestatul de membru al Uniunii, eliberat de filiale după încasarea cotizaţiilor;

h) centralizează datele statistice referitoare la activitatea membrilor Uniunii;

i) primeşte de la filialele Uniunii cererile şi documentele de înscriere ale candidaţilor la examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă, precum şi ale celor care solicită înscrierea fără examen;

j) participă la şedinţele Consiliului naţional de conducere al Uniunii şi asigură redactarea documentelor acestuia;

k) Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Consiliul naţional de conducere al Uniunii şi de preşedintele acesteia;

l) asigură publicarea anunţurilor în presă;

m) angajează, cu acordul preşedintelui Uniunii, colaboratori externi pentru unele activităţi nepermanente.

Art. 49. — Secretariatul general al Uniunii este condus de un secretar general. Statele de funcţii şi de salarii ale personalului din cadrul Secretariatului general se stabilesc de preşedintele Uniunii.

SECŢIUNEA a 7-a

Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă

Art. 50. — (1) Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (denumit în continuare I.N.P.RI.) este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Adunării reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR, care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.

(2) I.N.P.P.I. are personalitate juridică şi buget propriu, care se aprobă anual de către Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR.

(3) Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR adoptă şi modifică statutul I.N.P.P.I., prin care se stabileşte organizarea şi funcţionarea acestuia.

(4) Conducerea I.N.P.P.I. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.I, denumit în continuare Consiliul Institutului.

(5) Consiliul Institutului este format din 5 membri, desemnaţi pentru o perioadă de 4 ani de către Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR, conform statutului I.N.P.P.I.

(6) Preşedintele Consiliului Institutului este ales de Adunarea reprezentanţilor permanenţi prin vot deschis cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.

(7) Preşedintele I.N.P.P.I. este şi preşedintele Consiliului de conducere.

(8) Conducerea executivă a I.N.P.P.I. este asigurată de un director executiv numit de Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR.

(9) Veniturile I.N.P.P.I. provin din:

a) resurse provenite de la bugetul UNPIR;

b) donaţii, sponsorizări sau legate;

c) venituri realizate din activităţi didactice;

d) alte venituri prevăzute de statutul I.N.P.P.I.

Art. 51. — (1) În temeiul legii, al prezentului statut şi al statutului său de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.I are următoarele atribuţii:

a) organizează formarea profesională iniţială şi perfecţionarea profesională a practicienilor în insolvenţă;

b) elaborează programele de studiu ale practicienilor în insolvenţă stagiari;

c) organizează examenul de definitivat, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare aprobat de Consiliul naţional de conducere.

(2) În afară de atribuţiile prevăzute la art. S5² din O.U.G., I.N.P.P.I. are următoarele atribuţii:

a) organizează pregătirea şi formarea profesională continuă a practicienilor în insolvenţă definitivi;

b) orice alte activităţi compatibile cu scopul, obiectivele şi statutul I.N.P.P.I.

Art. 52. — (1) I.N.P.P.I. organizează examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă definitiv, la nivel naţional, de regulă în două sesiuni anuale, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare, data acestuia fiind adusă la cunoştinţa candidaţilor cu cel puţin 60 de zile înainte.

(2) Practicianul în insolvenţă stagiar care la data promovării examenului pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar se afla în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 26 alin. (1) lit. a) din O.U.G. va trebui să facă dovada încetării situaţiei de incompatibilitate în timpul stagiului complet de pregătire profesională cu durata de 2 ani.

Art. 53. — (1) La examenul de definitivat pot participa numai practicienii în insolvenţă stagiari care au efectuat stagiul complet de pregătire profesională şi care au urmat numărul minim de puncte de pregătire profesională stabilite în conformitate cu dispoziţiile statutului I.N.P.P.I.

(2) Pierd dreptul de a susţine examenul de definitivat practicienii în insolvenţă stagiari care nu îl susţin şi nu îl promovează în cel mult 5 ani de la dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar, cu excepţia celor care în această perioadă au fost incompatibili.

(3) Nota minimă de promovare a examenului este 7.

(4) Candidaţii la examenul de definitivat vor plăti o taxă de înscriere aprobată de Congresul Uniunii.

CAPITOLUL IV

Organizarea şi conducerea filialelor

SECŢIUNEA 1

Constituire

Art. 54. — (1) Filialele judeţene şi a municipiului Bucureşti se constituie cu avizul Consiliului naţional de conducere al Uniunii, cu un număr minim de 12 membri persoane fizice compatibile. La data îndeplinirii numărului minim de membri este obligatorie constituirea filialei Uniunii.

(2) În cazul constituirii filialelor conform alin. (1), Consiliul naţional de conducere va asigura un ajutor financiar destinat achiziţionării dotărilor necesare funcţionării.

(3) În cazul scăderii numărului minim de membri ai filialei prevăzut la alin. (1), filiala se desfiinţează prin hotărâre a membrilor rămaşi, urmând ca aceştia să fie rearondati în baza deciziei Consiliului naţional de conducere la o altă filială.

SECŢIUNEA a 2-a

Adunarea generală

Art. 55. — (1) Organele de conducere ale filialei sunt: adunarea generală şi consiliul de conducere.

(2) Adunarea generală a filialei este formată din membrii acesteia, practicieni în insolvenţă, care îşi au domiciliul sau sediul social, după caz, în raza de competenţă a filialei.

Art. 56. —Adunările generale ale filialelor se reunesc o dată pe an sau ori de câte ori se consideră necesar.

Art. 57. — (1) Adunarea generală a filialei se convoacă de:

a) consiliul de conducere al filialei;

b) 25% din numărul membrilor compatibili ai filialei.

(2) Filialele vor convoca adunările generale cu minimum 15 zile înainte de data programată, publicând anunţul în presa locală, şi vor informa Secretariatul general al Uniunii. Consiliul de conducere al filialei va putea anunţa şi direct membrii filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 58. — (1) Adunarea generală a filialei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor compatibili ai acesteia, prezenţi fizic sau mandataţi, un membru compatibil putând să fie mandatat de maximum trei membri compatibili ai filialei, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi fizic sau reprezentaţi prin mandat.

(2) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar de membri, adunarea generală se va desfăşura la data şi ora stabilite prin anunţul pentru a doua convocare, hotărârile urmând a fi luate de majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

(3) Adunarea generală a filialei, în conformitate cu dispoziţiile art. 63 lit. d) din O.U.G., desemnează delegaţii la Congresul UNPIR din rândul practicienilor în insolvenţă compatibili.

SECŢIUNEA a 3-a

Consiliul de conducere al filialei

Art. 59. — (1) Consiliul de conducere al filialei este format din 3 membri titulari pentru filialele ce au sub 100 de membri şi poate creşte până la 5 în cazul filialelor cu peste 100 de membri, dintre care un preşedinte, precum şi 3 membri supleanţi, aleşi de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani. Pentru preşedintele şi membrii consiliului de conducere al filialei se aplică prevederile art. 59 alin. (1) şi (2) din O.U.G.

(2) Alegerea preşedintelui şi a membrilor Consiliului de conducere al filialei se face prin vot secret, din rândul membrilor compatibili, calitatea de membru titular şi, respectiv, de membru supleant fiind dobândită pe baza numărului de voturi obţinute. În cazul numărului egal de voturi, departajarea se va face pe criteriul vechimii în Uniune (data înscrierii în Tabloul UNPIR) sau prin consens.

(3) În cazul în care un membru titular nu îşi mai poate îndeplini atribuţiile înlăuntrul mandatului de 4 ani din motive de sănătate sau este demisionar, sancţionat ori incompatibil, va elibera locul din cadrul consiliului de conducere al filialei, loc ce va fi ocupat de un membru supleant, desemnat prin vot secret de consiliu. În cazul în care membrul titular este preşedintele consiliului de conducere al filialei, funcţia acestuia va fi ocupată de membrul consiliului care a obţinut cel mai mare număr de voturi la precedentele alegeri.

(4) În cazul în care, din diverse motive, se constată imposibilitatea constituirii numărului minim de membri titulari ai Consiliului de conducere sau ai instanţei de disciplină, membrii rămaşi vor convoca adunarea generală în vederea completării organelor de conducere sus-menţionate.

(5) Consiliul de conducere al filialei se va întruni la solicitarea preşedintelui sau la cererea a cel puţin 2 membri, obligatoriu trimestrial și ori de câte ori se consideră necesar. Deciziile Consiliului în exercitarea atribuţiilor statutare se iau cu majoritatea celor prezenţi. În caz de paritate decide preşedintele Consiliului. Convocarea va fi transmisă prin secretariatul filialei şi va fi însoţită de ordinea de zi şi o scurtă informare privitoare la discuţiile ce se vor purta. Convocatorul va fi transmis cu minimum 5 zile înainte de şedinţă sau, cu acordul tuturor membrilor consiliului, acesta se va transmite şi într-un termen mai scurt. Oricare dintre membrii Consiliului va putea completa ordinea de zi în termen de cel mult 24 de ore de la transmitere. Cu ocazia şedinţei secretariatul filialei va asigura întocmirea unui proces-verbal de şedinţă în care se vor consemna deciziile. Punerea în aplicare a deciziilor se va face de către preşedinte sau un membru desemnat al Consiliului, personal sau prin personalul salarizat al filialei. Răspunde de respectarea acestor formalităţi preşedintele Consiliului.

Art. 60. — Consiliul de conducere al filialei are următoarele atribuţii:

a) supune spre avizare Consiliului naţional de conducere al Uniunii actul de înfiinţare a filialei şi orice modificări ale acestuia;

b) asigură desfăşurarea activităţii filialei;

c) transmite Consiliului naţional de conducere al Uniunii orice modificare în legătură cu membrii săi, în vederea actualizării Tabloului UNPIR;

d) convoacă şi organizează adunarea generală a filialei;

e) propune adunării generale candidaţii pentru instanţa de disciplină şi comisia de cenzori;

f) analizează şi avizează documentaţia de înscriere la examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă, precum şi a solicitanţilor pentru acces fără examen şi cu scutire de stagiu;

g) comunică Secretariatului general al Uniunii, la cererea acestuia, numirile ca administrator judiciar sau lichidator ale membrilor filialei;

h) angajează personalul executiv al secretariatului filialei;

i) comunică Secretariatului general, până la 1 martie a fiecărui an, evoluţia numărului de dosare de insolvenţă pentru anul anterior, precum şi domeniile de activitate ale societăţilor aflate în insolvenţă;

j) Înaintează, în termen de 15 zile de la data adunării generale, Secretariatului general al Uniunii o caracterizare a candidatului/candidaţilor desemnat/desemnaţi de adunare pentru o funcţie de conducere centrală sau locală, precum şi în celelalte instanţe sau comisii lucrative, cum ar fi instanţele de disciplină şi comisiile de cenzori, relevând: calităţile morale şi profesionale, realizările din activitatea de practician în insolvenţă, implicarea în acţiunile întreprinse de consiliul de conducere al filialei, precum şi în cele de pregătire profesională etc.

SECŢIUNEA a 4-a

Instanţele locale de disciplină

Art. 61. — (1) În localităţile în care îşi desfăşoară activitatea curţile de apel funcţionează instanţele locale de disciplină ale UNPIR.

(2) Instanţele locale de disciplină analizează şi soluţionează plângerile formulate împotriva practicienilorîn insolvenţă membri ai filialelor care îsi desfăşoară activitatea în raza tribunalelor aparţinând curţilor de apel respective.

(3) Instanţele locale de disciplină sunt compuse din 7 membri titulari (un preşedinte şi 6 membri) aleşi de adunările generale ale filialelor, prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani, dintre membrii practicieni în insolvenţă definitivi şi compatibili, care se bucură de o autoritate profesională şi morală deosebite. Mandatul poate fi reînnoit.

Art. 62. — (1) Alegerea persoanelor pentru funcţia de membru al instanţei locale de disciplină de către filialele UNPIR se face din rândul membrilor practicieni în insolvenţă compatibili care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebite pe baza ponderii numărului de membri afiliaţi fiecărei filiale raportat la numărul total al practicienilor arondaţi instanţei locale de disciplină.

(2) La calculul numărului de membri aleşi se va lua în considerare rotunjirea procentului în plus pentru intervalul 1,5— 1,9 şi în minus pentru intervalul 1,1—1,4. În cazul în care după acest calcul rezultă un număr mai mare de 7 membri ai instanţei se va lua în considerare şi a doua zecimală a cifrei calculate conform alin. (1).

(3) Aplicarea formulei de calcul privind desemnarea membrilor instanţelor locale de disciplină revine în sarcina Secretariatului general al UNPIR.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), conducerea unei filiale UNPIR poate decide cedarea unei funcţii de membru titular în instanţa locală de disciplină către un alt judeţ/o altă filială arondate aceleiaşi instanţe locale de disciplină.

Art. 63. — (1) Instanţele locale de disciplină au următoarele atribuţii:

a) analizează abaterile disciplinare prevăzute de O.U.G. şi de statut, potrivit competenţelor date de prezentul statut;

b) asigură aplicarea măsurilor prevăzute la art. 46 alin. (2) lit. a) şi d);

c) soluţionează în primă instanţă şi în complet de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de membrii arondaţi şi aplică sancţiunile prevăzute la art. 74 alin. (1) din O.U.G., potrivit limitelor stabilite în prezentul statut;

d) comunică Secretariatului general al Uniunii sancţiunile aplicate potrivit art. 74 alin. (1) din O.U.G. şi prezentului statut.

(2) Hotărârile instanţei locale de disciplină sunt definitive şi executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin decizie a instanţei superioare de disciplină.

(3) Contestaţiile împotriva hotărârilor instanţei locale de disciplină se depun la instanţa locală de disciplină care a pronunţat hotărârea disciplinară, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, sub sancţiunea decăderii, și se soluţionează de instanţa superioară de disciplină.

(4) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. b) membrii titulari ai Consiliului de conducere al filialei, precum şi membrii titulari ai instanţei locale de disciplină, ale căror abateri disciplinare se judecă în primă instanţă de instanţa superioară de disciplină, în complet de 3 membri.

CAPITOLUL V

Accesul în profesia de practician în insolvenţă

SECŢIUNEA 1

Accesul în profesie în baza unui examen

Art. 64. — Primirea în profesie se face pe baza unui examen organizat de Uniune, cu excepţia persoanelor care pot solicita înscrierea în profesie beneficiind de scutirea de examen şi de perioadă de stagiu, în condiţiile art. 30 alin. (2) din O.U.G.

Art. 65. — (1) Examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar se organizează în mod unitar, la nivel naţional, de către Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

(2) Examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar se va desfăşura, de regulă, anual, dacă Consiliul naţional de conducere al Uniunii nu decide altfel.

(3) Secretariatul general al Uniunii va anunţa cu cel puţin 60 de zile înainte, într-un cotidian naţional, precum şi pe site-ul Uniunii data începerii sesiunii de examen şi data-limită pentru depunerea documentaţiei de înscriere conţinând cererea de înscriere şi documentele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor stabilite la art. 23 din O.U.G.

(4) Documentaţia de înscriere se va depune la consiliul de conducere al filialei, care va asigura analizarea îndeplinirii condiţiilor şi transmiterea acesteia la Secretariatul general al Uniunii.

(5) Documentaţia de înscriere va fi verificată prin grija Secretariatului general al Uniunii, care va afişa la sediul central şi va transmite filialelor, cu cel puţin 7 zile înaintea datei examenului, lista cuprinzând candidaţii care îndeplinesc condiţiile pentru susţinerea examenului.

(6) Consiliul naţional de conducere al Uniunii va desemna comisiile de analizare a contestaţiilor şi de supraveghere a desfăşurării examenului. Preşedintele comisiei de supraveghere a examenului este, de regulă, vicepreşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii, responsabil cu organizarea. Preşedintele comisiei de analizare a contestaţiilor este, de regulă, prim-vicepreşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

Art. 66. — (1) Documentaţia de înscriere la examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar va conţine:

a) cererea de înscriere;

b) curriculum vitae şi copie de pe cartea/buletinul de identitate;

c) copie legalizată de pe diploma de licenţă în drept sau ştiinţe economice;

d) certificatul de cazier judiciar sau declaraţie notarială pe propria răspundere că nu se află în niciuna din situaţiile de nedemnitate;

e) dovada experienţei de cel puţin 3 ani de la data obţinerii diplomei de studii superioare de lungă durată;

f) certificat de căsătorie/hotărâre de divorţ (unde este cazul).

(2) Dovada se face, de regulă, cu copia carnetului de muncă, adeverinţa pentru cei care au activat în instituţii care nu au întocmit carnete de muncă, convenţie civilă înregistrată la camera de muncă ori adeverinţă eliberată de baroul de avocaţi, copii ale unor diplome sau atestate [diploma de masterat şi/sau de doctorat, atestat de expert contabil sau contabil autorizat, auditor, evaluator autorizat, membru al Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (UNEAR) etc.].

(3) Adeverinţa pentru persoanele care au desfăşurat activităţi practice economice şi juridice va avea obligatoriu forma agreată de Uniune.

Art. 67. — (1) Examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar constă într-o probă scrisă, sub forma unui test-grilă.

(2) Regulile de desfăşurare a examenului sunt prezentate în anexa nr. 1.

(3) Candidaţii vor plăti o taxă de înscriere la examen. În cazul în care candidatul îşi retrage cererea de înscriere cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării examenului, acesta va beneficia de restituirea taxei de înscriere. Candidaţii care solicită retragerea cererii de înscriere după împlinirea acestui termen, precum şi cei care nu se prezintă la examen la data şi ora începerii desfăşurării acestuia pierd dreptul de restituire a taxei de înscriere.

(4) Membrii comisiei de pregătire a subiectelor, ai comisiei de analizare a contestaţiilor şi ai celei de supraveghere a desfăşurării examenului pot fi remuneraţi pentru activitatea depusă, potrivit criteriilor stabilite de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

Art. 68. — (1) Persoanele care au promovat examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă vor solicita înscrierea în Tabloul UNPIR în termen de 6 luni de la data promovării examenului.

(2) Persoanele care nu solicită înscrierea în termenul prevăzut la alin. (1) pierd dreptul de a mai solicita înscrierea în Tabloul UNPIR.

Art. 69. — (1) Persoanele fizice române care au dobândit calitatea de practician în insolvenţă definitiv pot opta pentru oricare dintre formele de exercitare a profesiei precizate la art 8 din prezentul statut.

(2) Sunt scutite de stagiul de pregătire profesională persoanele care au exercitat timp de 10 ani o profesie juridică sau economică, cu normă întreagă de 8 ore, precum şi persoanele care au fost deputaţi sau senatori, în comisiile de specialitate juridică sau economică, fără ca acestea să depăşească jumătate din durata celor 10 ani.

(3) Sunt scutite de stagiu persoanele care anterior promovării examenului de admitere în profesie au avut calitatea de angajat, cu normă întreagă de 8 ore, pe o funcţie economică sau juridică, într-un cabinet individual de insolvenţă, într-o SPRL sau într-o IPURL cel puţin 3 ani.

(4) Calculul activităţii practice economice sau juridice se va realiza prin luarea în considerare a unei norme integrale de lucru de 8 ore sau suma normelor parţiale care însumate să reprezinte normă întreagă.

(5) Documentaţia ce trebuie depusă de persoanele prevăzute la alin. (2) şi (3) va conţine:

a) cererea de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă definitiv;

b) dovada experienţei de cel puţin 10 ani, pentru persoanele prevăzute la art. 33 alin. (1) din O.U.G. ori 3 ani, pentru persoanele prevăzute la art. 33 alin. (11) din O.U.G., de la data obţinerii diplomei de învăţământ superior de lungă durată;

c) dovada achitării taxei de verificare a cererii şi a documentelor doveditoare în valoare de 1.500 lei.

(6) Activitatea practică economică se calculează după data obţinerii diplomei de licenţă, începând cu prima zi a angajării pe o funcţie economică, exclusiv pentru persoanele care deţin o diplomă de studii de învăţământ superior în ştiinţe economice.

(7) Activitatea practică juridică se calculează după data obţinerii diplomei de licenţă, începând cu prima zi a angajării pe o funcţie juridică, exclusiv pentru persoanele care deţin o diplomă de studii de învăţământ superior în ştiinţe juridice.

(8) Se consideră activitate practică economică exercitarea profesiei de expert contabil, evaluator, auditor financiar, consultant fiscal, care lucrează în interiorul profesiei.

(9) Se consideră activitate practică economică, în condiţiile legii, şi exercitarea funcţiilor de economist, administrator de societate, director general, director, şef secţie producţie, şef serviciu sau şef birou cu activitate economică (cost, planificare, marketing, salarizare, comercial), precum şi activitatea desfăşurată de salariaţii unor departamente economice.

(10) Se consideră activitate practică juridică, în condiţiile legii, exercitarea profesiei de avocat, judecător, procuror, notar, executor judecătoresc, precum şi consilier juridic.

(11) Dovada exercitării unei profesii economice sau juridice se face, de regulă, cu copia carnetului de muncă, extras din Revisal, contract de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă ori adeverinţă eliberată de angajator pentru cei care nu au deţinut sau nu deţin carnet de muncă. Adeverinţa pentru persoanele care au desfăşurat activităţi practice economice şi juridice va avea obligatoriu forma agreată de Uniune.

(12) Dovada exercitării profesiei de avocat se face cu adeverinţă eliberată de baroul de avocaţi.

(13) În situaţia persoanelor care au activat sau activează în instituţii care nu au întocmit carnete de muncă, dovada se face prin adeverinţă.

(14) Adeverinţa pentru persoanele care au desfăşurat activităţi practice economice sau juridice, cu excepţia persoanelor care au activat în instituţii cu regim special, va avea obligatoriu forma agreată de Uniune.

SECŢIUNEA a 2-a

Accesul în profesie pe bază de cerere

Art. 70. — Persoanele care doresc primirea în profesie cu scutire de examen şi de perioadă de stagiu, în condiţiile art. 30 alin. (2) din O.U.G., vor depune la filiala la care sunt arondaţi teritorial o cerere prin care solicită primirea în profesie.

Art. 71. — (1) Documentaţia de înscriere în Uniune cu scutire de examen şi de perioadă de stagiu pentru persoanele care doresc dobândirea calităţii de practician în insolvenţă va conţine:

a) cererea de înscriere;

b) curriculum vitae;

c) copie de pe cartea/buletinul de identitate;

d) copie legalizată de pe diploma de licenţă în drept;

e) certificatul de cazier judiciar sau declaraţie notarială pe propria răspundere că nu se află în niciuna dintre situaţiile de nedemnitate;

f) extras de pe carnetul de muncă sau adeverinţă din care să rezulte dovada exercitării funcţiei de judecător-sindic de cel puţin 5 ani sau 10 ani pentru judecător, notar ori avocat;

g) certificat de căsătorie/hotărâre de divorţ (unde este cazul).

(2) Înscrierea în Tabloul UNPIR în una dintre secţiunile

membrilor compatibili este condiţionată de prezentarea dovezii eliberării din funcţia de magistrat sau notar în termen de cel mult 1 an de la eliberarea din funcţie.

Art. 72. — Cererile persoanelor care solicită dobândirea calităţii de practician în insolvenţă cu scutire de examen şi stagiu vor fi analizate de Consiliul naţional de conducere.

Art. 73. — Consiliul naţional de conducere are următoarele atribuţii:

a) verifică cererea şi documentele doveditoare;

b) face toate investigaţiile necesare privind moralitatea şi demnitatea solicitantului, în temeiul art. 25 din O.U.G.;

c) poate verifica cunoştinţele solicitantului cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă;

d) emite decizia de admitere în profesie, refuzul de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.

Art. 74. — Înscrierea în Tabloul UNPIR se face prin decizie a Consiliului naţional de conducere al Uniunii. Decizia de înscriere în Tabloul UNPIR se transmite la filială, care are obligaţia de a o comunica persoanei care a solicitat primirea în profesie. Înscrierea în Tabloul UNPIR devine efectivă şi este efectuată de Secretariatul general numai după:

a) completarea şi depunerea la filială a cererii de înscriere, precum şi a cererii-opţiune;

b) depunerea jurământului scris în forma prevăzută la art. 30 alin. (4) din O.U.G;

c) depunerea deciziei de înfiinţare a cabinetului individual sau a unui act doveditor prin care solicitantul devine asociat, angajat ori colaborator al unei societăţi profesionale (contract de societate, contract de muncă, contract de prestări servicii etc.);

d) achitarea taxei de înscriere în Tabloul UNPIR şi a cotizaţiei pe anul în curs în termen de 3 luni de la data comunicării deciziei de admitere;

e) Încheierea poliţei de asigurare profesională la plafonul minim prevăzut în statut în cazul persoanelor compatibile.

Art. 75. — (1) Persoanele care au calitatea de avocat, judecător, judecător-sindic sau notar şi care solicită primirea în profesie cu scutire de examen şi de perioadă de stagiu vor solicita înscrierea în Tabloul UNPIR în termen de 3 luni de la primirea deciziei de admitere în profesie.

(2) Persoanele care nu solicită înscrierea în termenul prevăzut la alin. (1) pierd dreptul de a mai solicita înscrierea în Tabloul UNPIR.

SECŢIUNEA a 3-a

Accesul în profesie pentru persoanele fizice străine

Art. 76. — (1) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al Uniunii, putând activa astfel ca practician în insolvenţă, dacă în statul în care îsi au domiciliul ele au această specialitate, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează şi în condiţiile stabilite prin convenţii bilaterale, conform prevederilor art. 24 din O.U.G.

(2) Pentru practicienii în insolvenţă din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.

(3) Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calităţii de membru al Uniunii va conţine:

a) cererea de evaluare;

b) curriculum vitae şi copie a paşaportului;

c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizată şi traducere autorizată, în termen de 3 luni de la eliberarea lui;

d) dovada studiilor superioare de cel puţin 3 ani;

e) certificat de onorabilitate;

f) declaraţia de compatibilitate;

g) solicitarea unui stagiu de adaptare de un an;

h) declaraţie privind exercitarea temporară sau ocazională a activităţii de practician în insolvenţă.

(4) Exercitarea temporară a activităţii constă în desfăşurarea activităţii pe o perioadă limitată de timp ce trebuie indicată de solicitant. Exercitarea ocazională reprezintă desfăşurarea activităţii de practician în insolvenţă pentru un singur debitor de la deschiderea procedurii şi până la închiderea acesteia.

(5) Etapele necesare dobândirii calităţii de membru al Uniunii şi documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentată în anexa nr. 2.

(6) Convenţiile bilaterale încheiate de Uniune cu organismele similare din statele din care provin practicienii în insolvenţă, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conţine în principal elemente din metodologia prezentată în anexa nr. 2, precum şi condiţii privind soluţionarea unor litigii în legătură cu activitatea practicienilor în insolvenţă.

(7) Calitatea de practician definitiv se obţine numai după efectuarea unei perioade de stagiu de adaptare de un an. Stagiul de adaptare se va efectua sub supravegherea unui coordonator de stagiu.

SECŢIUNEA a 4-a

Înregistrarea în Registrul formelor de organizare a persoanelor juridice străine

Art. 77. — (1) Persoanele juridice străine care nu au sediul profesional în România pot dobândi calitatea de membru al Uniunii, putând activa astfel ca practician în insolvenţă, dacă în statul în care îşi au sediul profesional desfăşoară această activitate şi au statutul de societate profesională, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează şi în condiţiile stabilite prin convenţii bilaterale, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din O.U.G.

(2) Pentru societăţile profesionale de insolvenţă din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.

(3) Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calităţii de membru al Uniunii va conţine:

a) cererea de evaluare, semnată de reprezentantul legal al societăţii;

b) copia paşaportului reprezentantului legal al societăţii (în cazul în care acesta nu a dobândit anterior calitatea de membru al Uniunii, persoana fizică străină);

c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentă, în copie legalizată şi traducere autorizată, în termen de 3 luni de la eliberarea lui;

d) contractul de societate al societăţii civile profesionale de insolvenţă;

e) declaraţie privind exercitarea temporară sau ocazională a activităţii de practician în insolvenţă.

(4) Exercitarea temporară a activităţii constă în desfăşurarea activităţii pe o perioadă limitată de timp ce trebuie indicată de solicitant. Exercitarea ocazională reprezintă desfăşurarea activităţii de practician în insolvenţă pentru un singur debitor de la deschiderea procedurii şi până la închiderea acesteia.

(5) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune aprobării Consiliului naţional de conducere al Uniunii, care va hotărî cu privire la înscrierea societăţii în Tabloul UNPIR.

CAPITOLUL VI

Pregătirea profesională

Art. 78. — (1) Fiecare practician în insolvenţă definitiv şi compatibil are obligaţia să urmeze în decursul unui an calendaristic cursurile de formare profesională organizate sub patronajul I.N.P.P.I., sub sancţiunea suspendării din profesie.

(2) Structura cursurilor de formare profesională, precum şi numărul punctelor de pregătire profesională se aprobă prin hotărârea Consiliului I.N.P.P.I.

(3) Practicienii în insolvenţă incompatibili pot participa la programul de pregătire profesională, acesta devenind însă obligatoriu de la data încetării situaţiei de incompatibilitate.

(4) Seminarele de pregătire profesională vor fi conduse de formatori (lectori) selecţionaţi pe baza criteriilor stabilite de Consiliul I.N.P.P.I. Selecţia şi coordonarea activităţii formatorilor vor fi asigurate de Consiliul ştiinţific al I.N.P.P.I.

(5) Cheltuielile aferente desfăşurării programului de pregătire profesională se suportă, în principal, din taxele de participare. Consiliul Institutului poate aloca unele fonduri în limita sumelor prevăzute anual în bugetul de venituri şi cheltuieli.

CAPITOLUL VII

Îndrumătorii de stagiu

Art. 79. — (1) Persoanele fizice române care au dobândit calitatea de practician în insolvenţă stagiar, ca urmare a promovării examenului organizat de Uniune, au obligaţia efectuării stagiului de pregătire profesională cu durata de 2 ani.

(2) Persoanele fizice străine, practicieni în insolvenţă în ţara în care îşi au domiciliul şi care doresc să activeze în România, pot opta pentru efectuarea unui stagiu de adaptare cu durata de 2 ani.

(3) Stagiul de pregătire profesională, precum şi stagiul de adaptare se desfăşoară sub îndrumarea unui coordonator de stagiu, practician în insolvenţă definitiv, stagiarul având calitatea de salariat sau colaborator. Pe perioada stagiului practicianul în insolvenţă stagiar va fi remunerat de forma de organizare cu care are relaţii contractuale cu echivalentul a cel puţin un salariu minim lunar pe economie stabilit pentru anul în curs. Contractul de stagiu se încheie cu forma de organizare, stagiul desfăşurându-se sub îndrumarea unui coordonator de stagiu nominalizat, practician în insolvenţă în cadrul formei de organizare.

(4) Raporturile dintre stagiar şi practicianul îndrumător de stagiu vor fi consemnate într-un document scris, reprezentând înţelegerea dintre părţi, care va fi depus spre opozabilitate la Uniune împreună cu celelalte documente de înscriere.

Art. 80. — (1) CNC al Uniunii va reactualiza anual lista cu îndrumătorii de stagiu pe baza unor criterii de selecţie, care vor lua în considerare, în principal, următoarele:

a) să aibă vechime de cel puţin 5 ani de la data înscrierii în Tabloul UNPIR;

b) să nu fi suferit nicio sancţiune disciplinară de natura celor prevăzute la cap. XIV;

c) venitul brut din activitatea de practician în insolvenţă.

(2) În funcţie de volumul de activitate al îndrumătorului de stagiu, pe baza unei grile întocmite în funcţie de veniturile realizate în anul anterior atestării, de către cabinetul sau societatea profesională în care îşi exercită profesia, Consiliul naţional de conducere al Uniunii va stabili numărul de stagiari. Veniturile realizate de coordonatorul de stagiu nu se pot situa sub valoarea de 50.000 lei.

(3) Lista îndrumătorilor de stagiu va fi actualizată anual, pe baza declaraţiei de venit pentru veniturile din activitatea de practician în insolvenţă realizate în anul anterior, şi se va publica pe site-ul Uniunii.

CAPITOLUL VIII

Registrul formelor de organizare. Conţinut, înscriere

Art. 81. — (1) În Registrul formelor de organizare sunt înregistrate societăţile civile profesionale cu personalitate juridică, filialele acestora şi cabinetele individuale de insolvenţă, precum şi celelalte forme asociative de organizare profesională, prevăzute şi constituite în conformitate cu dispoziţiile din O.U.G.

(2) Elementele supuse înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat pentru societăţile profesionale cu personalitate juridică și filialele acestora sunt cele prevăzute la art. 71 alin. (1) din O.U.G.

(3) Elemente supuse înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat pentru cabinetele individuale de insolvenţă sau cabinetele asociate sunt cele prevăzute la art. 71 alin. (2) din O.U.G.

(4) Se depun spre menţionare următoarele:

a) dovada vărsămintelor privind aportul social;

b) cereri de îndreptare de erori materiale privind modificarea elementelor menţionate la alin. (2);

c) oricare alt act prevăzut de O.U.G. sau de prezentul statut, depus ulterior înregistrării în Registrul formelor de organizare;

d) informaţii financiare, prezentate anual, care trebuie să conţină veniturile realizate din activitatea de insolvenţă;

e) menţiuni cu privire la schimbarea formei de exercitare a profesiei;

f) durata societăţii;

g) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare.

(5) În vederea înregistrării unor modificări ale contractelor de societate sau deciziilor de înfiinţare ale cabinetelor individuale, în Registrul formelor de organizare se depun spre menţionare următoarele documente:

a) cerere de înregistrare/operare în RFO;

b) hotărârile fiecărei forme de organizare, semnate de asociaţii/titularii de cabinete;

c) act adiţional la contractul de societate sau la decizia de înfiinţare;

d) contractul formei de organizare/decizia de înfiinţare actualizate;

e) dovada achitării taxelor aferente.

(6) Dovada înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat se face prin emiterea unui certificat de înregistrare a societăţii, cabinetului individual sau a cabinetelor asociate, al cărui format şi conţinut vor fi stabilite prin decizie a Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(7) Taxele de înregistrare pentru emiterea de certificate de înregistrare, certificate constatatoare, pentru preschimbări, copii certificate şi alte operaţiuni efectuate de departamentul specializat din cadrul Secretariatului general al Uniunii vor fi stabilite anual prin hotărâre a Congresului Uniunii.

(8) Este interzis ca în acelaşi sediu social să funcţioneze două sau mai multe forme de organizare profesională de practicieni în insolvenţă. Prin sediu social se înţelege unitatea locativă distinctă din punct de vedere funcţional, deţinută în baza unui titlu locativ propriu. Filiala Uniunii unde este înscrisă forma de organizare profesională va desemna dintre membri un raportor care să verifice şi să ateste întrunirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii într-un spaţiu locativ distinct care să asigure independenţa funcţională şi păstrarea confidenţialităţii cu privire la activitatea desfăşurată.

(9) Este interzisă înscrierea în Registrul formelor de organizare a unei societăţi cu denumire identică sau asemănătoare cu a uneia deja înregistrate, atât în denumirea întreagă, cât şi în cuvintele ce o compun, inclusiv cele care sugerează o prescurtare sau iniţiale, cu excepţia sintagmelor utilizate în profesie (insolvenţă, insolvent, judiciar, expert etc.). Filialele constituite de către o societate profesională, conform prevederilor prezentului statut, vor fi înscrise în Registrul formelor de organizare cu o denumire care va îngloba denumirea societăţii profesionale constitutive şi cuvântul „filiala”, urmat de denumirea judeţului pe raza căruia se constituie aceasta. Este interzisă acordarea unei denumiri identice sau asemănătoare a unei noi societăţi cu a uneia ce a fost radiată din Registrul formelor de organizare, mai devreme de trecerea unei perioade de 5 ani de la scoaterea din evidenţele Uniunii a denumirii societăţii radiate.

(10) Cabinetele individuale se înregistrează cu numele titularului, urmat de sintagma „cabinet individual de insolvenţă”, iar cabinetele asociate se individualizează cu numele tuturor titularilor şi sintagma „cabinete asociate de insolvenţă”.

(11) Denumirea societăţilor profesionale se individualizează printr-o denumire specifică, care poate cuprinde numele unuia sau mai multor asociaţi, sau o denumire personalizată, urmată de acronimul SPRL sau IPURL. Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia sau, după caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.

(12) Nu pot fi înregistrate sucursale, puncte de lucru sau alte dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţii.

(13) Formatul Registrului formelor de organizare este prevăzut în anexa nr. 7.

Art. 82. — Normele privind înregistrările în Registrul formelor de organizare sunt stabilite de CNC.

CAPITOLUL IX

Transformarea formelor de organizare

A. Fuziunea şi divizarea formelor de organizare

Art. 83. — Fuziunea prin absorbţie este operaţiunea prin care una sau mai multe forme de organizare sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi care îşi transferă totalitatea patrimoniului lor formei de organizare absorbante.

Art. 84. — Fuziunea prin contopire este operaţiunea prin care mai multe forme de organizare sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi care îşi transferă totalitatea patrimoniului lor unei noi forme de organizare pe care o constituie.

Art. 85. — Divizarea totală este operaţiunea prin care un SPRL, fără a intra în lichidare, transferă totalitatea patrimoniului său, inclusiv portofoliul de dosare şi clienţi către două sau mai multe societăţi profesionale constituite sau alte forme de organizare care iau astfel fiinţă.

Art. 86. — Divizarea parţială este operaţiunea prin care un SPRL, fără a intra în lichidare, transferă o parte din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum este evidenţiat în evidenţele contabile ale societăţii şi al unei părţi din portofoliul de dosare şi clienţi, către o societate constituită sau către una sau mai multe forme de organizare care iau astfel fiinţă.

Art. 87. — Fuziunea şi divizarea totală atrag de drept radierea formelor de organizare absorbite sau divizate total din Registrul formelor de organizare şi din Tabloul Uniunii.

Art. 88. — Fuziunea şi divizarea se pot face şi între forme diferite de organizare ale profesiei, în măsura în care aceste operaţiuni nu contravin dispoziţiilor O.U.G. sau ale prezentului statut.

Art. 89. — (1) Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare formă de organizare în parte, prin hotărâre a asociaţilor societăţilor/titularilor de cabinet.

(2) Hotărârea asupra fuziunii/divizării se ia cu votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, aceştia decizând prin aceeaşi hotărâre modul de repartizare a patrimoniului, a portofoliului de dosare/clienţi şi de stingere a pasivului. Asociaţii pot stabili prin contractul de societate o majoritate calificată pentru decizia de fuziune/divizare.

(3) Dacă, prin fuziune sau divizare, se înfiinţează o nouă societate, aceasta se constituie în condiţiile prevăzute de O.U.G. şi de prezentuj statut pentru forma de organizare convenită.

Art. 90. — În vederea înregistrării operaţiunilor de fuziune în Registrul formelor de organizare se depun spre înregistrare, cel puţin, următoarele documente:

a) cerere de înregistrare/operare în RFO;

b) hotărârile fiecărei forme de organizare, semnate de asociaţii/titularii de cabinete;

c) protocolul de fuziune semnat de asociaţi/titularii de cabinete ce urmează a participa la fuziune. Protocolul de fuziune trebuie să conţină modul de repartizare a patrimoniului, a portofoliului de dosare/clienţi şi de stingere a pasivului aşa cum s-a stabilit prin hotărârea asociaţilor asupra fuziunii;

d) declaraţie de succesiune, însoţită de anexa cu portofoliul de dosare şi clienţi;

e) cerere privind radierea vechilor forme de organizare care au participat la operaţiunea de fuziune;

f) contractul formei de organizare rezultat din operaţiunea de fuziune, actualizat.

Art. 91. — În vederea înregistrării operaţiunilor de divizare în Registrul formelor de organizare se depun spre înregistrare, cel puţin, următoarele documente:

a) cerere de înregistrare/operare în RFO;

b) hotărârea privind divizarea, semnată de asociaţii formei de organizare;

c) proiectul de divizare semnat de asociaţii/titularii de cabinete ce urmează a fi divizate. Acesta trebuie să conţină modul de repartizare a patrimoniului, a portofoliului de dosare/clienţi şi de stingere a pasivului aşa cum s-a stabilit prin hotărârea asociaţilor asupra divizare;

d) În cazul operaţiunii de divizare totală se va anexa şi cererea privind radierea vechii forme de organizare din RFO;

e) contractele formelor de organizare rezultate din operaţiunea de divizare, actualizate.

Art. 92. — (1) Documentele prevăzute la art. 91, în original, se vor depune spre avizare la filiala UNPIR unde îşi va avea sediul forma sau formele de organizare beneficiare ale operaţiunii de fuziune/divizare.

(2) Documentaţia avizată de filiala UNPIR se va înainta Secretariatului general al UNPIR.

Art. 93. — (1) Verificarea condiţiilor de formă privind operaţiunile de fuziune/divizare se face prin Secretariatul general, răspunderea privind îndeplinirea condiţiilor de fond aferente operaţiunilor de fuziune/divizare aparţinând asociaţilor/titularilor formelor de organizare.

(2) Data transmiterii drepturilor şi obligaţiilor între formele de organizare respective are loc atât între părţi, cât şi faţă de terţi, la data aprobării operaţiunii de fuziune/divizare de către Consiliul naţional de conducere al UNPIR, dacă prin lege nu se prevede altfel.

B. Dizolvarea formelor de organizare

Art. 94. — Dizolvarea reprezintă totalitatea operaţiunilor care pregătesc încetarea existenţei unei forme de organizare, în vederea asigurării condiţiilor lichidării patrimoniului şi radierii societăţii din registrul formelor de organizare.

Art. 95. — Formele de exercitare a profesiei se dizolvă prin:

a) hotărârea asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale. Asociaţii pot stabili prin contractul de societate o majoritate simplă sau calificată pentru decizia de dizolvare;

b) radierea din profesie a tuturor asociaţilor sau, după caz, trecerea în oricare din situaţiile de incompatibilitate a tuturor asociaţilor, dacă nu şi-au cesionat părţile sociale în termen de 30 de zile de la data înscrierii în Registrul formelor de organizare a profesiei a menţiunilor ce pot duce la dizolvarea formei de organizare, în condiţiile prezentului alineat;

c) decesul tuturor asociaţilor;

d) dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni, fără ca acesta să efectueze operaţiuni privind cooptarea unui alt asociat sau pentru transformarea formei de organizare profesională;

e) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toti asociaţii;

f) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

g) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii;

h) În baza procesului-verbal de conciliere sau a hotărârii de arbitraj pronunţate în condiţiile prevăzute de prezentul statut, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegeri grave între asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;

i) alte cauze prevăzute de lege sau de contractul de societate.

Art. 96. — (1) Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) În cazul lichidării prevăzute de art. 95 lit. a), d), e), f) şi g), în situaţia în care forma de organizare nu are obligaţii către creditori, iar asociaţii se înţeleg cu privire la repartizarea activului formei de organizare între asociaţi, radierea formei de organizare se va face fără numire de lichidator, pe baza declaraţiilor asociaţilor pe propria răspundere.

(3) Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale.

(4) Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

Art. 97. — (1) Desemnarea lichidatorului:

a) prin decizia de dizolvare asociaţii vor desemna un lichidator din rândul membrilor UNPIR, stabilindu-i şi onorariul.

Acordul prealabil, scris, al lichidatorului în privinţa acceptării numirii este obligatoriu;

b) În situaţiile în care nu este desemnat un lichidator de către asociaţi, acesta va fi numit de către Consiliul de conducere al filialei Uniunii de care aparţine societatea dizolvată, dintre lichidatorii care au depus oferte pentru acest tip de proceduri, fiind stabilit și un onorariu;

c) actul de numire a lichidatorilor, menţionând puterile conferite acestora sau sentinţa care îi ţine locul, precum şi orice act ulterior care ar aduce schimbări cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la Registrul formelor de organizare, pentru a fi înscrise de îndată;

d) numai după îndeplinirea formalităţilor de la lit. c) lichidatorii vor exercita această funcţie.

(2) Remunerarea lichidatorului şi cheltuielile de lichidare se acoperă din averea societăţii dizolvate.

(3) Din momentul dizolvării asociaţii sau practicienii coordonatori nu mai pot întreprinde noi operaţiuni. În caz contrar, aceştia sunt personal şi solidar răspunzători pentru acţiunile întreprinse.

(4) Interdicţia prevăzută la alin. (3) se aplică de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de asociaţi sau declarată prin sentinţă judecătorească.

(5) Toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare, prin menţiunea „în lichidare” trecută după denumirea societăţii.

Art. 98. — (1) Lichidatorii au următoarele atribuţii principale:

a) să reprezinte societatea în relaţiile cu terţii şi autorităţile, inclusiv instanţe de judecată;

b) să execute şi să termine operaţiunile referitoare la lichidare;

c) În vederea acoperirii pasivului societăţii să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a formelor de organizare;

d) să încaseze creanţele societăţii;

e) să achite datoriile societăţii;

f) să repartizeze activul net către asociaţi conform deţinerilor acestora sau prevederilor contractului de societate;

g) să coordoneze activitatea societăţii în ceea ce priveşte portofoliul de dosare şi clienţi, fiind obligat ca în termen de maximum 45 de zile de la preluarea funcţiei să convoace adunările creditorilor/asociaţilor sau membrilor debitorului în vederea înlocuirii. În perioada dintre dizolvarea societăţii şi înlocuirea din dosarele sau din gestionarea clienţilor aflaţi în portofoliu în aceste dosare/proiecte se vor putea face doar acte de administrare/conservare;

h) să îndeplinească orice alte acte necesare lichidării şi radierii societăţii.

(2) Lichidatorii împreună cu reprezentanţii formelor de organizare sunt datori ca, în termen de maximum 30 de zile de la preluarea funcţiei, să facă un inventar şi o evaluare (dacă este cazul) cu un expert evaluator, plătit din averea debitoarei, care să constate situaţia exactă a activului, pasivului societăţii şi a portofoliului de dosare/clienţi şi să le semneze.

(3) Documentele societăţii, inclusiv cele referitoare la bunurile din patrimoniu, vor fi puse la dispoziţia lichidatorului în termen de maximum 15 zile de la preluarea funcţiei, de către asociaţii societăţii dizolvate sau de către cei care le deţin. Vor fi puse de asemenea la dispoziţia lichidatorului, în termen de maximum 20 de zile de la preluarea funcţiei, toate informaţiile şi documentele referitoare la portofoliul de dosare/clienţi.

(4) Asociaţii vor fi convocaţi pentru a fi informaţi cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, repartizarea activului net şi pentru a constata terminarea lichidării.

(5) Bunurile rămase în patrimoniul formei de organizare, în urma procedurilor de lichidare, le revin asociaţilor, conform deciziei acestora, luată prin hotărârea de dizolvare. În caz contrar se vor repartiza conform cotelor deţinute.

(6) În termen de 15 zile de la repartizarea activului net lichidatorii vor depune la Registrul formelor de organizare cererea de radiere a formei de organizare din Registrul formelor de organizare şi din Tabloul UNPIR, pe baza raportului final de lichidare prin care se prezintă situaţia patrimoniului, a creanţelor şi repartizarea activelor rămase. Operaţiunea tehnică de radiere se aprobă prin decizie emisă de Consiliul naţional de conducere al UNPIR.

(7) Lipsa de cooperare a asociaţilor, coordonatorilor sau practicienilor care au avut în administrare dosare sau clienţi din portofoliul societăţilor dizolvate cu lichidatorul, în special cu privire la obligaţiile de la alineatele (2) şi (3) de mai sus, reprezintă abatere disciplinară.

CAPITOLUL X

Înregistrarea în Registrul formelor de organizare

Art. 99. — (1) SPRL se constituie, în baza unui contract de societate, prin asocierea a cel puţin 2 practicieni în insolvenţă compatibili, în condiţiile art. 7 din O.U.G. Contractul de societate, în formă scrisă, se înregistrează la Uniune în Registrul formelor de organizare, la data aprobării cererii de înscriere în Tabloul UNPIR de către Consiliul naţional de conducere al Uniunii. Contractul de societate poate dobândi dată certă şi în condiţiile dreptului comun.

(2) Contractul de societate al SPRL va cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute la art. 10 alin. (2) din O.U.G.

(3) Lipsa din contract a oricărei clauze obligatorii atrage refuzul înregistrării la Uniune în Registrul formelor de organizare. Asociaţii, împreună sau oricare dintre ei, precum şi persoana desemnată de aceştia să reprezinte societatea în raporturile cu terţii pot complini lipsa clauzei obligatorii din contract.

(4) Filialele societăţilor profesionale cu răspundere limitată au regimul juridic al societăţii-mamă. Acestea sunt obligate să achite taxa anuală şi să se asigure profesional pentru plafonul minim de asigurare profesională. Contribuţia anuală pe tranşe de venituri se plăteşte la filiala Uniunii pe raza căreia funcţionează. Veniturile societăţii profesionale constitutive care provin din excedentul de numerar al filialei sau filialelor pe care le-a constituit nu se vor supune contribuţiei pe tranşe de venituri la filiala Uniunii în care cea dintâi este înscrisă.

(5) Filiala constituită cu aportul integral al unei societăţi profesionale poate fi înfiinţată prin hotărâre a adunării generale, înfiinţarea filialei se va face printr-un contract, semnat în numele societăţii profesionale de către asociatul coordonator al acesteia, împuternicit prin hotărârea adunării generale a societăţii prin care s-a decis constituirea filialei.

(6) Filiala va putea fi constituită şi prin asocierea unei societăţi profesionale cu răspundere limitată cu unul sau mai mulţi practicieni în insolvenţă, persoane fizice. Asociaţii persoane fizice trebuie să fie practicieni în insolvenţă compatibili. Pentru a exista filiala, o societate profesională cu răspundere limitată trebuie să deţină cel puţin 50%+1 din capitalul social necesar constituirii filialei.

(7) Este interzisă înscrierea în Registrul formelor de organizare a societăţilor profesionale constituite prin asocierea cu practicienii în insolvenţă incompatibili sau persoane care nu au calitatea de practician în insolvenţă.

Art. 100. — (1) O întreprindere profesională unipersonală se constituie fie prin actul de voinţă al unui singur practician în insolvenţă compatibil, fie ca urmare a decesului, incompatibilităţii, retragerii sau excluderii unuia ori mai multor asociaţi dintr-o SPRL, care are ca efect reducerea asociaţilor la unul singur, dacă acest din urmă asociat optează pentru organizarea activităţii sale sub forma IPURL.

(2) În măsura compatibilităţii lor, contractul IPURL va cuprinde aceleaşi elemente cu cele menţionate pentru SPRL la art. 99 alin. (2).

Art. 101. — (1) Radierea din Registrul formelor de organizare se realizează prin hotărâre a Consiliului naţional de conducere al UNPIR în următoarele situaţii:

a) la cererea practicianului în insolvenţă, în cazul cabinetului individual și IPURL sau la cererea formulată în baza hotărârii

9

Adunării generale a asociaţilor conform contractului de societate, în cazul SPRL;

b) În cazul suspendării la cererea practicianului în insolvenţă, prevăzut la art. 13 alin. (5);

c) În cazul sancţiunii disciplinare de excludere definitivă din UNPIR, prevăzută la art. 74 alin. (1) lit. d) din O.U.G.;

d) În cazul în care, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat pe o perioadă mai mare de 3 luni, fără transformarea în cabinet individual sau întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată, prevăzut la art. 20 din O.U.G.;

e) În cazul fuziunii, divizării sau dizolvării (ce are ca efect încetarea existenţei unei forme de exercitare a profesiei).

(2) Radierea din Registrul formelor de organizare nu duce automat la radierea cabinetului individual, IPURL sau SPRL de la organele fiscale, reprezentanţii formelor de organizare având obligaţia de a realiza demersurile în vederea radierii acestora din evidenţele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(3) În cazul prevăzut de alin. (1) lit. b) operaţiunea de radiere

din Registrul formelor de organizare a cabinetului sau IPURL în care îşi desfăşura activitatea practicianul în insolvenţă

suspendat la cerere survine de drept.

(4) În cazul prevăzut de alin. (1) lit c) operaţiunea de radiere

din registrul formelor de organizare a cabinetului sau IPURL în care îşi desfăşura activitatea practicianul în insolvenţă

sancţionat disciplinar survine de drept la momentul rămânerii definitivă a hotărârii disciplinare, constatat prin decizie disciplinară sau, după caz, prin decizie definitivă şi irevocabilă pronunţată de instanţele judecătoreşti.

(5) Se exceptează de la prevederile alin. (4) situaţia în care s-a pronunţat o hotărâre de suspendare a efectelor deciziei disciplinare de excludere din profesie sau situaţia în care nu a fost pronunţată o sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă ce are ca obiect anularea sancţiunii disciplinare.

(6) În cazul prevăzut de alin. (1) lit. d) operaţiunea de radiere din Registrul formelor de organizare survine de drept, după trecerea termenului de 3 luni.

(7) În cazul în care o societate-mamă îşi radiază propriile filiale din Registrul formelor de organizare, aceasta din urmă are obligaţia achitării cotizaţiei anuale şi a contribuţiei pe tranşe de venituri pentru propriile filiale. În caz de neplată, asociatul coordonator al societăţii-mamă va fi sancţionat potrivit dispoziţiilor art. 123.

CAPITOLUL XI

Tabloul Uniunii Naţionale a

Practicienilor în Insolvenţă din România

Art. 102. — Activitatea de practician în insolvenţă poate fi desfăşurată, pe întregul teritoriu al României, numai de persoanele care au această calitate dobândită în condiţiile legii şi care sunt înscrise în Tabloul UNPIR în secţiunile membrilor compatibili.

Art. 103. —Tabloul UNPIR are 7 secţiuni, definite în anexa nr. 7.

Art. 104. — (1) La înscrierea în Tabloul UNPIR fiecare practician în insolvenţă va primi un cod numeric netransmisibil acordat de Secretariatul general al Uniunii, prin înregistrarea cererilor de înscriere în ordine alfabetică, pe filiale. În cazul reînscrierii unei persoane fizice sau juridice, se atribuie acelaşi cod numeric deţinut anterior radierii.

(2) Înscrierea în Tabloul UNPIR a practicienilor în insolvenţă se face, la cererea solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile necesare şi achită taxa de înscriere, astfel:

a) persoanele fizice române compatibile depun cererea de înscriere la filiala Uniunii pe a cărei rază teritorială îşi vor desfăşura activitatea;

b) persoanele fizice române incompatibile depun cererea de înscriere la filiala Uniunii pe a cărei rază teritorială îşi au domiciliul stabil;

c) persoanele fizice şi juridice străine depun la Secretariatul general al Uniunii cererile şi documentele necesare, cu respectarea condiţiilor stabilite prin O.U.G. şi prin prezentul statut.

(3) Cererea de înscriere se supune aprobării Consiliului naţional de conducere al Uniunii. Secretariatul general al Uniunii eliberează decizia de înscriere, care va conţine principalele date de identificare ale practicianului în insolvenţă, precum şi codul numeric din Tabloul UNPIR şi, respectiv, numărul de înregistrare din Registrul formelor de organizare.

(4) Codul numeric al practicianului în insolvenţă este personalizat şi are două componente, una formată dintr-o cifră sau o cifră şi o literă, reprezentând apartenenţa la una dintre secţiunile ori subsecţiunile Tabloului Uniunii (1 A, 1B, 1C, 1D, 2A, 2B, 3, 4, 5 şi 6), iar cea de-a doua formată din 4 cifre care reprezintă numărul alocat persoanei înregistrate.

(5) Formele asociative permise de O.U.G. vor fi înscrise la rubrica „Menţiuni" din subsecţiunea corespunzătoare fiecărei forme de organizare profesională parte a contractului de asociere.

Art. 105. — (1) Respingerea cererii de înscriere în Tabloul UNPIR poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării. Comunicarea se face de către Secretariatul general al Uniunii prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Contestaţia se depune în termenul menţionat mai sus la Secretariatul general al Uniunii şi se soluţionează de Consiliul naţional de conducere al Uniunii, în condiţiile art. 69 alin. (3) din

O.U.G.

Art. 106. — Tabloul Uniunii se reactualizează lunar pe site-ul oficial al Uniunii şi se publică periodic în Monitorul Oficial al României, Partea I bis, prin grija Secretariatului general al Uniunii.

Art. 107. — Legitimaţia de practician în insolvenţă şi, respectiv, atestatul pentru persoanele juridice şi cabinetele individuale vor fi emise anual de Secretariatul general al Uniunii, vor avea înscris codul numeric din Tabloul UNPIR şi se vor elibera numai după achitarea cotizaţiei pe anul respectiv. Forma şi conţinutul legitimaţiei şi ale atestatului vor fi aprobate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

CAPITOLUL XII

Patrimoniul şi veniturile Uniunii

Art. 108. — Patrimoniul Uniunii şi al filialelor acesteia este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite de Uniune şi este gestionat de Consiliul naţional de conducere al Uniunii şi, respectiv, de comitetele de conducere ale filialelor.

Art. 109. — (1) Veniturile Uniunii se constituie din taxe, cotizaţii, penalităţi pecuniare, donaţii, sponsorizări şi din alte venituri, potrivit legii.

(2) Nivelul taxelor, cotizaţiilor şi contribuţiilor anuale ale membrilor Uniunii se aprobă pentru anul calendaristic următor de către Congresul Uniunii, la propunerea Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(3) Taxele, cotizaţiile şi contribuţiile sunt următoarele:

a) taxa de înscriere la examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă;

b) taxa de susţinere a examenului de definitivat în profesie;

c) taxele de operare a înscrierilor în Tabloul UNPIR;

d) taxa de verificare a cererii şi a documentelor privind dobândirea calităţii de practician în insolvenţă, fără examen şi cu scutire de stagiu;

e) taxele percepute pentru operaţiuni legate de Registrul formelor de organizare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 4;

f) cotizaţia anuală;

g) contribuţia anuală pe tranşe de venituri, reprezentând cota-parte din venitul brut realizat din activitatea membrilor, conform art. 1 din O.U.G., exclusiv TVA, calculată pe intervale de venit:

— pentru venituri de până la 50.000 lei: 0,5%;

— pentru venituri între 50.000 lei şi 100.000 lei: 0,3% din sumele ce depăşesc 50.000 lei + 250 lei (nivelul maxim al contribuţiei variabile calculate pentru intervalul inferior);

— pentru venituri între 100.000 lei şi 1.000.000 lei: 0,3% din sumele ce depăşesc 100.000 lei + 410 lei;

— pentru venituri între 1.000.000 lei şi 10.000.000 lei: 0,3% din sumele ce depăşesc 1.000.000 lei + 3.100 lei;

— pentru venituri de peste 10.000.000 lei: 0,3% din sumele care depăşesc 10.000.000 lei + 30.100 lei;

h) taxa de analizare şi verificare a îndeplinirii condiţiilor privind scutirea de stagiu în baza art. 33 din O.U.G.;

i) taxa de eliberare privind istoricul membrilor UNPIR sau al formelor de exercitare a profesiei.

(4) Taxele, cotizaţiile şi contribuţiile menţionate la alin. (3) sunt scutite de TVA, conform art. 292 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Contribuţia anuală pe tranşe de venituri se determină de fiecare cotizant, pe baza unei declaraţii scrise, transmisă Secretariatului general al Uniunii până la data de 15 martie a anului în curs pentru anul anterior. Realitatea declaraţiei este supusă verificării, prin sondaj, de către cenzorii filialelor. Cenzorul delegat cu verificarea poate solicita orice document de la practician, inclusiv declaraţia de venituri depusă de acesta la organul fiscal.

(6) În cazul în care societăţile profesionale sau cabinetele individuale îşi schimbă sediul social, plata cotizaţiei variabile datorate Uniunii va fi împărţită pe 4 trimestre şi se va achita filialelor în funcţie de durata cât a activat pe raza respectivei filiale.

(7) Nivelul taxelor, cotizaţiilor, precum şi plafonul minim de asigurare profesională sunt prevăzute în anexa nr. 5.

(8) Prin venit brut realizat se înţelege totalitatea sumelor încasate de practician ca onorarii fixe, onorarii de succes sau o combinaţie a acestora.

Art. 110. — Neplata cotizaţiilor şi a contribuţiilor anuale până la data de 30 aprilie atrage sancţionarea conform art. 44 alin. (2) din O.U.G. Eliberarea atestatelor şi legitimaţiilor pentru anul în curs de către filialele Uniunii este condiţionată de plata cotizaţiei şi a contribuţiei.

Art. 111. — (1) Repartizarea veniturilor între Uniune şi filialele sale se efectuează astfel:

a) taxele de înscriere la examen şi de verificare a cererii şi a documentelor privind dobândirea calităţii de practician în insolvenţă fără examen şi cu scutire de stagiu se constituie venit la bugetul Uniunii;

b) taxele de înscriere în Tabloul UNPIR se repartizează astfel: 30% se constituie venit la bugetul filialei, iar 70% se virează către Uniune până la data de 10 a lunii în curs pentru luna anterioară, când a fost efectuată plata;

c) veniturile realizate din încasarea cotizaţiilor şi contribuţiilor se repartizează astfel: 50% se constituie venit la bugetul filialei, iar 50% se virează către Uniune, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna anterioară, când a fost efectuată plata;

d) veniturile realizate din încasarea taxelor pentru operaţiunile legate de Registrul formelor de organizare se constituie venit la bugetul Uniunii;

e) sumele rezultate din vânzarea publicaţiilor proprii, editate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii, se constituie venit la bugetul Uniunii;

f) sumele provenite din penalităţile pecuniare se constituie venit la bugetul Uniunii sau al filialei, după caz;

g) filialele Uniunii îşi vor deschide un cont la o sucursală sau o filială a băncii la care este deschis şi contul Uniunii;

h) liberalităţile, donaţiile, sponsorizările etc. vor fi acceptate de Uniune sau de filialele sale cu acordul Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(2) Filialele au obligaţia să depună un exemplar din situaţiile financiare, certificate şi aprobate, la Secretariatul general al Uniunii, până la data de 30 aprilie a anului în curs pentru exerciţiul contabil al anului anterior.

Art. 112. — (1) În baza bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, Consiliul naţional de conducere al Uniunii efectuează cheltuieli pentru:

a) iniţierea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor prevăzute în planul de activitate al Uniunii;

b) organizarea şi funcţionarea structurilor Uniunii pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii;

c) extinderea bazei materiale a Uniunii;

d) promovarea cunoştinţelor tehnice şi a punctelor de vedere ale Uniunii;

e) sprijinirea funcţionării comisiilor permanente şi temporare ale Uniunii;

f) asigurarea relaţiilor cu celelalte organizaţii similare din ţară şi din străinătate, plata cotizaţiilor, în cazul afilierii la organizaţii interne sau internaţionale, şi a cheltuielilor de reprezentare şi de participare a delegaţiilor Uniunii;

g) recompensarea, pentru activităţi permanente, a unor persoane care îndeplinesc funcţii eligibile;

h) Întreţinerea patrimoniului Uniunii şi alte cheltuieli administrative, gospodăreşti sau de reprezentare;

i) asigurarea unui abonament permanent la periodicul de informare al Uniunii şi participarea la manifestările organizate de Uniune pentru toţi membrii acesteia.

(2) Soldul bugetar la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor.

Art. 113. — (1) Contabilitatea patrimoniului şi a activităţilor desfăşurate de Uniune şi de filiale se organizează şi se conduce potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Uniunea, având statut de persoană juridică autonomă şi fără scop lucrativ, îşi constituie veniturile din sursele stabilite conform art. 66 din O.U.G., completate cu prevederile art. 109. Din aceste venituri îşi acoperă în întregime cheltuielile.

(3) Contabilitatea sintetică şi analitică a veniturilor şi cheltuielilor se organizează distinct, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli. Prin bugetul de venituri şi cheltuieli se vor asigura fondurile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii Uniunii, fiind determinate resursele de acoperire pe categorii de cheltuieli. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se întocmeşte şi se supune aprobării Congresului Uniunii.

(4) Normativele de cheltuieli pentru protocol, deplasări în ţară şi în străinătate, organizări de evenimente, dotări cu inventar gospodăresc şi cu mijloace de transport se aprobă de preşedintele Uniunii. Sumele lunare reprezentând cheltuieli curente ale Uniunii se aprobă de secretarul general al Uniunii pe bază de referat.

(5) Filialele Uniunii, având personalitate juridică conform art. 47 alin. (2) din O.U.G., au obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii proprii la sediile declarate de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.

(6) Uniunea şi filialele au obligaţia de a întocmi situaţiile financiare anuale şi în cazul încetării activităţii, potrivit legii. Situaţiile financiare ale Uniunii, certificate de cenzori, se supun aprobării Adunării reprezentanţilor permanenţi ai Uniunii, urmând a fi ratificate de Congres. Situaţiile financiare ale filialelor UNPIR, certificate de cenzori, se supun aprobării adunărilor generale ale filialelor.

CAPITOLUL XIII

Procedura de administrare a fondului de lichidare constituit

conform art. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

Art. 114. — (1) Uniunea va constitui, în baza art. 39 alin. (9) din Legea nr. 85/2014, un subcont special în care vor fi virate sumele prevăzute la art. 39 alin. (7) din aceeaşi lege.

(2) Sumele virate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în contul Uniunii vor fi redistribuite în conturile deschise la filialele Uniunii, conform încasărilor înregistrate pe raza teritorială a filialelor respective.

(3) Comisioanele bancare pentru operaţiunile de redistribuire conform alin. (2) se suportă din fondul de lichidare.

Art. 115. — (1) Distribuirea către practicienii în insolvenţă de către filialele Uniunii a sumelor colectate în fondul de lichidare se va face pe baza următoarelor criterii:

a) cheltuieli de procedură pentru dosare deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sau cheltuieli de procedură pentru dosare deschise în baza Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ordinea cronologică a înregistrării documentelor la filială;

b) onorarii stabilite prin hotărâre judecătorească pentru dosarele deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sau onorarii stabilite pentru procedura prevăzută de Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ordinea cronologică a înregistrării documentelor la filială.

(2) Ţinând cont de criteriile principale enunţate la alin. (1), Consiliul de conducere al filialei poate stabili criterii secundare de distribuire a sumelor, ţinând seama de situaţii speciale.

(3) În cazul în care un practician este numit de directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau de persoana ori de persoanele desemnate din cadrul registrului într-un dosar în temeiul Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiindu-i fixat un onorariu şi, ulterior, prin trecerea la procedura simplificată prevăzută de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, îi mai este stabilit un onorariu, fie aceluiaşi practician, fie altuia, eventual şi cheltuieli de procedură de către judecătorul-sindic, se va solicita un singur onorariu din fondul de lichidare de până la 3.000 lei, la care se adaugă cheltuielile făcute în procedură.

în cazul finalizării dosarului de un alt practician decât cel desemnat iniţial, stabilirea remuneraţiei cuvenite fiecărui practician în cauză intră în competenţa Consiliului de conducere al filialei UNPIR pe raza căreia îşi are sediul societatea debitoare. În acest caz, împărţirea poate fi făcută în baza regulilor stabilite de Adunarea generală a membrilor filialei sau, în lipsa acestora, de către Consiliul de conducere al filialei, în baza analizei deconturilor depuse de practicienii care au activat în dosar. Această plată se va efectua pentru deconturile înaintate în dosarul trecut în procedura simplificată prevăzută de legea privind procedura insolvenţei.

(4) În situaţia în care un practician în insolvenţă a fost desemnat într-o procedură în baza art. 19 alin. (2) sau (2¹) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza ofertei sale financiare, iar ulterior se constată că în averea debitorului nu există disponibilităţi, acesta nu poate cere decontarea din fondul de lichidare, constituit conform art. 39 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, a unui onorariu mai mare decât cel pe baza căruia a fost desemnat.

(5) În toate situaţiile, într-un dosar închis fără să fi existat bunuri, unde costurile procedurale se acoperă pe seama fondului de lichidare, se poate acorda o singură remuneraţie, care se va încadra în plafonul stabilit la alin. (3).

Art. 116. — (1) Pentru decontarea din fondul de lichidare, filiala Uniunii solicită următoarele documente justificative:

a) sentinţa/încheierea/rezoluţia, în original sau copie conformă cu originalul, prin care judecătorul-sindic/judecătorul-delegat/directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoana desemnată din cadrul registrului comerţului stabilesc/stabileşte onorariul de achitat, respectiv cheltuielile de procedură. În condiţiile în care cheltuielile de procedură nu sunt reglementate ab initio, atunci acestea se vor accepta spre decontare în conformitate cu prevederile art. 117 de mai jos;

b) orice document din care rezultă că debitoarea nu deţine bunuri sau sume de bani în patrimoniu sau că acestea sunt insuficiente şi a fost închisă procedura în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau art. 174 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

c) factură fiscală;

d) hotărârea creditorului majoritar privind desemnarea practicianului în insolvenţă în procedură în baza art. 19 alin. (2) sau (21) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza ofertei sale financiare.

(2) În cazul în care, conform practicii locale, instanţele consideră că nu este necesară aprobarea pentru decontarea din fondul de lichidare, aceasta este de competenţa filialei UNPIR care va dispune aprobarea conform criteriilor stabilite de O.U.G. şi ale prezentului statut.

(3) Pentru decontarea din fondul de lichidare, în situaţia în care din sentinţă sau din încheiere nu rezultă în mod expres faptul că debitoarea deţine bunuri sau sume de bani în averea sa, filiala Uniunii poate solicita orice raport întocmit pe parcursul procedurii (de observaţie, administrare sau lichidare), bilanţul de la începutul lichidării, inventarul bunurilor societăţii debitoare, adeverinţă eliberată de serviciile de impozite şi taxe, eventual certificatul de radiere şi/sau orice alte documente justificative.

(4) În situaţia avansării unor sume din fondul de lichidare, în cazul în care în sentinţă/încheiere nu se prevede în mod expres că suma urmează a fi returnată, solicitantul, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), va da şi o declaraţie pe propria răspundere prin care se obligă să restituie avansul, în termen de 10 zile lucrătoare de la valorificarea activului debitoarei.

(5) Decontarea cheltuielilor din fondul de lichidare, în condiţiile în care în averea debitoarei existau bunuri ce puteau fi valorificate sau sume de bani, constituie abatere, cu excepţia cazurilor când bunurile sau sumele de bani sunt insuficiente şi a fost cerută închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 174 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Obligaţia privind plata sumelor din fondul de lichidare către practicienii în insolvenţă aparţine filialei Uniunii pe raza căreia îşi are sediul debitoarea.

(7) Decontul final prevăzut de art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare, se aprobă de către Consiliul de conducere al filialei UNPIR pe raza căreia se află sediul debitoarei.

(8) Forma cererii de decont final se stabileşte de fiecare filială UNPIR în parte.

Art. 117. — (1) Plata onorariilor practicienilor în insolvenţă ce sunt achitate din fondul de lichidare constituit conform art. 39 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se va face, pe toată perioadă desfăşurării procedurii, în ordinea vechimii, la următoarele tarife:

a) până la 3.000 lei, stabilit în baza hotărârii judecătoreşti pentru procedurile de insolvenţă deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru practicienii în insolvenţă înregistraţi cu vector fiscal de TVA onorariul va fi de până la 3.000 lei, exclusiv TVA;

b) 1.000 lei, prevăzut la art. 2¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare, pentru procedurile de lichidare derulate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru practicienii în insolvenţă înregistraţi cu vector fiscal de TVA onorariul va fi de 1.000 lei, exclusiv TVA;

c) În cazul procedurilor de insolvenţă deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, dar provenite din proceduri deschise în temeiul Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, onorariul va fi de 1.000 lei dacă complexitatea procedurii rămâne la stadiul prezentat în raportul privind situaţia economică a societăţii întocmit în conformitate cu art. 260 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Cheltuielile de procedură admise la plata din fondul de lichidare sunt constituite din cheltuielile necesare pentru taxe, timbre, notificări, convocări şi comunicări ale actelor aferente procedurii, inclusiv cheltuielile legate de traducerea documentelor debitoarei necesare unor operaţiuni din cadrul procedurii.

(3) Constituie de asemenea cheltuieli de procedură admise la plata din fondul de lichidare cheltuielile de cazare şi deplasare impuse de necesitatea prezentării practicianului în insolvenţă la termenele de judecată fixate în litigii în care debitoarea este parte, în cazul acelor litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată din afara localităţii unde se află tribunalul care judecă dosarul de insolvenţă. Cheltuielile de transport astfel efectuate se justifică pe baza decontului de deplasare, la care sunt ataşate tichetele de transport sau bonul fiscal, în limita unui consum de combustibil de 10 1/100 km.

(4) Constituie cheltuieli de procedură ce pot fi avansate din fondul de lichidare în condiţiile art. 116 alin. (4) cele efectuate de necesitatea asigurării de către practicianul în insolvenţă a bunei desfăşurări a procedurii (cum ar fi, dar fără a se limita la: inventarierea bunurilor şi ţinerea contabilităţii societăţii debitoare, asigurarea administrării societăţii debitoare în ipoteza în care administratorului special i-a fost ridicat parţial sau total dreptul de administrare, reprezentarea societăţii debitoare în relaţia cu partenerii comerciali, precum şi în relaţia cu autorităţi suverane/suprasuverane etc.). În condiţiile în care, din constrângeri legate de timp sau pentru distanţe mai mari de 200 km, se optează pentru transportul cu avionul, atunci se va deconta un tarif echivalent cu cel al călătoriilor la clasa economică. Cheltuielile de cazare, care se vor limita la condiţii hoteliere de maximum 4 stele, se vor justifica pe baza aceluiaşi decont de deplasare, la care sunt ataşate facturile şi bonurile fiscale. La toate aceste cheltuieli se va adăuga şi diurna legală, aferentă personalului alocat în acest scop.

(5) Cheltuielile prevăzute la alin. (4) se pot avansa din fondul de lichidare doar dacă sunt prezentate în rapoartele lunare şi aprobate de către judecătorul sindic prin sentinţă/încheiere în care se prevede expres că suma urmează să fie retumată.

(6) Sunt de asemenea cheltuieli de procedură admise la plata din fondul de lichidare cheltuielile de arhivare a documentelor debitoarei. Standardul de cost pentru decontarea operaţiunilor de verificare, selecţionare, inventariere şi legare este echivalentul a 35 euro/ml, iar pentru depozitare 1 euro/ml/lună.

(7) Cheltuielile de procedură efectuate conform alin. (2), (3),

(4) şi (6), în procedurile de insolvenţă reglementate de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau de Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt achitate din fondul de lichidare numai în măsura în care sunt aprobate de instanţa de judecată prin încheiere/sentinţă sau în condiţiile art. 99 alin. (2).

(8) În conformitate cu art. 2¹ alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare, decontul final al cheltuielilor de procedură efectuate în legătură cu lichidarea unei societăţi comerciale, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se face de către filiala Uniunii pe raza căreia se află sediul debitoarei, pe baza documentelor justificative ataşate cererii de plată depuse de lichidator.

(9) Nu sunt decontate din fondul de lichidare următoarele: cheltuielile de transport/cazare [altele decât cele prevăzute la alin. (3) şi (4)], cheltuielile de funcţionare a sediului profesional, consumabile, abonamente, cotizaţii profesionale, asigurări de răspundere, comisioanele bancare, onorariile de executare şi alte cheltuieli indirecte.

(10) Nu sunt decontate din fondul de lichidare expertizele contabile întocmite în situaţia debitorilor fără bunuri, precum şi expertizele întocmite după închiderea procedurii de insolvenţă, în situaţia disjungerii cererii de atragere a răspunderii conform art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau art. 169 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(11) Nu sunt decontate din fondul de lichidare evaluările întocmite în situaţia debitorilor în care valoarea bunurilor nu acoperă cheltuielile de procedură.

Art. 118. — (1) Evidenţa operaţiunilor contabile legate de fondul de lichidare se va ţine centralizat pe filială, pe baza monografiei contabile aprobate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

(2) Justificarea plăţii sumelor din fondul de lichidare, operată de către filialele Uniunii, se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) Cheltuielile de administrare a fondului de lichidare, atât la nivel central, cât şi la nivelul filialelor, vor fi suportate din fondul de lichidare numai pe bază de documente justificative. Nivelul maxim de salarizare al personalului angajat pentru această activitate, precum şi cheltuielile de birotică vor fi stabilite de Consiliul naţional de conducere al Uniunii, pe baza propunerilor primite de la filiale.

(4) La nivel central va fi constituită o comisie de analiză a sesizărilor, având şi atribuţii de control. Cheltuielile legate de activitatea comisiei de analiză a sesizărilor se vor suporta din bugetul Uniunii.

(5) În cazul schimbării formei de exercitare a profesiei, sumele restante din fondul de lichidare se transferă, după caz, către noi forme de organizare, pe bază de declaraţii scrise, în 3 exemplare, dintre care un exemplar pentru filiala din care fac parte membrii. Declaraţia scrisă va fi însoţită de documente justificative.

Art. 119. — (1) Procentul de 2% colectat conform prevederilor art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică oricărei sume încasate în contul debitoarei, după data deschiderii procedurii, aceasta fiind considerată sumă recuperată, şi se evidenţiază în raportul lunar.

(2) În cazul perioadei de observaţie şi a reorganizării procentul de 2% se aplică:

a) la sumele încasate în cazul activelor valorificate în perioada de observaţie/vânzările de active ce au fost prevăzute în planul de reorganizare, exclusiv TVA;

b) la sumele recuperate din creanţele anterioare deschiderii procedurii;

c) În situaţia în care un creditor garantat sau negarantat doreşte să preia bunul supus garanţiei în contul creanţei sale, prin compensare totală sau parţială, acesta din urmă va achita toate cheltuielile de procedură, însă cota de 2% se va aplica numai asupra părţii din preţ care se achită în numerar (fondurile obţinute), exclusiv TVA.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul perioadei de observaţie şi a reorganizării, procentul de 2% nu se aplică:

a) Încasărilor realizate din continuarea activităţii curente a societăţii debitoare;

b) În cazul societăţilor având ca obiect de activitate producţia (sunt avute în vedere toate tipurile de producţie) şi care înregistrează în contul producţiei realizate sumele încasate din vânzări. Acestea se înregistrează în contul veniturilor din activitatea de bază;

c) În cazul dezvoltatorilor imobiliari ce construiesc locuinţe, sumele încasate din vânzări se înregistrează în contul veniturilor din mărfuri şi nu din vânzare active;

d) În situaţia operaţiunilor noncash în cadrul planului de reorganizare;

e) În ipoteza plăţilor efectuate benevol de către administratorul special din surse proprii a obligaţiilor către creditori sau în situaţia achitării datoriilor debitoarei de către terţe persoane;

f) În situaţia fuziunii sau divizării debitorului, reglementată de art. 133 alin. (5) pct. D din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, prin intermediul căreia are loc un transfer total/parţial atât a activului, cât şi a pasivului societăţii;

g) În situaţia identificării unui furnizor necesar sau a unui constructor pentru finalizarea unui proiect imobiliar ce acceptă transmiterea în proprietate, pentru stingerea creanţei sale curente, a unor active finalizate;

h) transferul de afacere reglementat de Codul fiscal.

(4) În cazul falimentului procentul de 2% se aplică oricărei sume încasate în contul debitoarei. Pentru sumele încasate din vânzări se aplică procentul de 2% la suma încasată, exclusiv TVA.

(5) În cazul în care la finalizarea procedurii de faliment, toţi creditorii înscrişi în tabelul definitiv al creanţelor sunt plătiţi şi mai există bunuri în patrimoniul debitoarei, transmiterea bunurilor asociaţilor/acţionarilor sau persoanei fizice, după caz, se va face conform solicitării acestora, potrivit normelor legale, aceştia din urmă vor achita toate cheltuielile de procedură. La sumele rămase şi distribuite nu se va aplica cota de 2%.

(6) Sumele colectate prin plata procentului de 2% se virează în proporţie de 60% la filiala Uniunii în care îşi are sediul forma de exercitare a profesiei şi 40% la filiala UNPIR pe raza căreia îşi are sediul societatea debitoare.

(7) În situaţia constituirii unui consorţiu de practicieni în insolvenţă procentul de 2% se varsă de fiecare practician în insolvenţă la filiala din care face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (2), în funcţie de aportul stabilit fiecărei părţi din consorţiu.

(8) Procentul de 2% se calculează la data încasării, sumele obţinute astfel virându-se la fondul de lichidare în primele 25 de zile ale lunii pentru încasările din luna anterioară.

(9) Practicianul are obligaţia depunerii la sediul filialei UNPIR de care aparţine, odată cu depunerea la dosarul cauzei, a unui exemplar din raportul asupra fondurilor obţinute şi a unuia din planul de distribuţie, iar în situaţia constituirii unui consorţiu de practicieni se va depune şi convenţia cu aportul stabilit fiecărei părţi din consorţiu.

(10) Sumele colectate se distribuie conform Procedurii de administrare a fondului de lichidare prevăzute în Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă.

(11) Filiala Uniunii, pe baza tabelelor întocmite şi transmise de membrii filialei, va comunica Secretariatului general, la datele de 1 şi 15 ale lunii, un tabel centralizator privind sumele virate.

(12) Filiala Uniunii are obligaţia să comunice Secretariatului general situaţia centralizată cu suma totală încasată la fondul de lichidare.

(13) Comisia de cenzori a filialei poate verifica, prin sondaj, preluarea cotei de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă de către forma de exercitare a profesiei. Practicienii în insolvenţă au obligaţia să pună la dispoziţia comisiei de cenzori actele necesare verificării cotei de 2%.

(14) Se constituie Comisia de verificare privind fondul de lichidare şi corectitudinea calculului cotei de 2%. Comisia funcţionează în subordinea CNC. Cheltuielile legate de funcţionarea comisiei se vor suporta din bugetul Uniunii.

Art. 120. — (1) La nivel central se constituie Fondul de solidaritate.

(2) Fondul de solidaritate se alimentează în contul constituit în acest scop, cu 20% din sumele lunare colectate de registrul comerţului, conform art. 39 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu 20% din procentul de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, conform art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Procentul de 20% din sumele colectate de registrul comerţului se reţine direct de către Secretariatul general al UNPIR din totalul sumelor lunare virate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi se varsă în contul Fondului de solidaritate. Procentul de 20% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, conform art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se reţine de filialele UNPIR, cu prioritate, şi se virează în contul Fondului de solidaritate în primele 10 zile ale lunii pentru încasările din luna anterioară.

(4) Distribuirea sumelor colectate conform alin. (2) se face de către Consiliul naţional de conducere al Uniunii către filialele Uniunii pe baza criteriilor stabilite de Adunarea reprezentanţilor permanenţi.

CAPITOLUL XIV

Abateri şi sancţiuni

Art. 121. — Constituie abateri următoarele fapte:

1. Îndeplinirea de activităţi specifice profesiei pentru persoane cu interese contrare;

2. divulgarea secretului profesional, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege;

3. nerespectarea obligaţiei de asigurare de răspundere profesională, prevăzută la art. 42 alin. (8) din O.U.G.;

4. neplata primei de asigurare prevăzute la art. 42 alin. (9) din

O.U.G. privind neîndeplinirea obligaţiei de asigurare profesională până la expirarea perioadei de suspendare;

5. Încălcarea principiilor fundamentale de etică profesională, definite de Codul de etică profesională şi disciplină al Uniunii;

6. desfăşurarea de activităţi politice în cadrul Uniunii şi cu ocazia manifestărilor organizate de aceasta;

7. neparticiparea fără motive temeinice a membrilor Congresului Uniunii la două congrese succesive la care au fost delegaţi;

8. neparticiparea fără motive temeinice a membrilor filialelor la două adunări generale succesive la care au fost convocaţi;

9. neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei pe tranşe de venituri în condiţiile art. 44 alin. (2) din O.U.G.;

10. neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei pe tranşe de venituri sau numai a uneia dintre acestea, până la expirarea perioadei de suspendare de 3 luni;

11. declararea incorectă a veniturilor obţinute ca urmare a desfăşurării activităţii de practician în insolvenţă şi implicit plata unei contribuţii anuale pe tranşe de venituri neconforme cu realitatea;

12. necomunicarea în termen de 30 de zile a schimbărilor intervenite în legătură cu datele înscrise în Tabloul UNPIR şi în Registrul formelor de organizare;

13. intrarea în una dintre situaţiile de nedemnitate prevăzute la art. 25 din O.U.G.;

14. deschiderea împotriva practicianului în insolvenţă, prin hotărâre irevocabilă, a procedurii falimentului;

15. necalcularea şi nevirarea, în primele 25 de zile ale lunii pentru încasările din luna anterioară, a procentului de 2% prevăzut de art. 4 din Legea nr. 85/2006 şi art. 39 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă;

16. declanşarea de către practicianul în insolvenţă a unor măsuri asigurătorii sau a procedurii de executare silită asupra fondului de lichidare;

17. exercitarea de către practicianul în insolvenţă incompatibil a oricărei activităţi prevăzute la art. V din O.U.G. În competenţa practicienilor în insolvenţă compatibili;

18. solicitarea decontării din fondul de lichidare a unui onorariu mai mare decât cel din propria ofertă financiară în baza căruia a fost desemnat într-o procedură conform art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, constituie încălcarea principiilor din Codul de conduită etică;

19. neîndeplinirea obligaţiei privind completarea formularelor, precum şi a datelor statistice prevăzute de art. 21 lit. h) şi I) din prezentul statut;

20. neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei pe tranşe de venituri în condiţiile art. 101 alin. (7);

21. lipsa de cooperare a asociaţilor, coordonatorilor sau practicienilor în condiţiile art. 98 alin. (7);

22. neîndeplinirea oricărei altei obligaţii, neprecizate mai sus, prevăzute expres de O.U.G. şi de prezentul statut.

Art. 122. — Se sancţionează cu avertisment scris faptele prevăzute la art. 121 pct. 1 şi 6.

Art. 123. — Se sancţionează cu suspendarea calităţii de practician în insolvenţă pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi un an faptele prevăzute ia art. 121 pct. 2, 3, 5, 9, 15, 18, 20 şi 21.

Art. 124. — (1) Se sancţionează pecuniar, cu amendă, faptele prevăzute la art. 121 pct. 7, 8, 12, 19 şi 22.

(2) Cuantumul amenzilor se stabileşte între 1.000 lei şi 5.000 lei. Sumele obţinute din sancţiunile pecuniare se fac venit la bugetul filialei sau al Uniunii, după caz.

(3) Neplata amenzii în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii duce la excluderea definitivă din Uniune.

Art. 125. — (1) Membrul Uniunii sancţionat cu suspendarea calităţii de practician în insolvenţă are următoarele interdicţii pe perioada suspendării:

a) nu poate activa ca practician în insolvenţă;

b) nu are drept de vot în adunarea generală a filialei şi nu poate participa la Congresul Uniunii;

c) nu poate fi ales în organele de conducere ale filialei sau ale Uniunii;

d) nu poate reprezenta filiala sau Uniunea.

(2) Membrii Uniunii sancţionaţi cu suspendarea calităţii de practician în insolvenţă sunt obligaţi ca în termen de cel mult 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare să prezinte la conducerea filialei dovada că au solicitat înlocuirea lor cu un alt practician în insolvenţă pe perioada suspendării.

(3) Dacă suspendarea îl priveşte pe unul dintre membrii organelor de conducere alese ale Uniunii sau ale filialelor, acesta va fi înlocuit pe perioada suspendării de către unul dintre membrii supleanţi ai organului de conducere respectiv.

(4) Necomunicarea în termenul prevăzut la alin. (2) a dovezii de înlocuire cu un alt practician se sancţionează cu excluderea definitivă din Uniune, însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă.

Art. 126. — Comiterea unei noi abateri disciplinare pentru care se poate aplica sancţiunea suspendării, în perioada de reabilitare de un an, având în vedere necorectarea comportamentului, se va putea considera agravantă şi va conduce la aplicarea directă a sancţiunii excluderii.

Art. 127. — (1) Se sancţionează pecuniar cu amendă, care se face venit la bugetul Uniunii, fapta prevăzută la art. 121 pct. 11.

(2) Amenda este egală cu suma neachitată Uniunii conform veniturilor reale realizate.

Art. 128. — Se sancţionează cu excluderea definitivă din Uniune, însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă, faptele prevăzute la art. 121 pct. 4, 10, 13, 14, 16 şi 17.

Art. 129. — Sancţiunea de excludere definitivă din Uniune determină radierea din Tabloul UNPIR şi pierderea calităţii de practician în insolvenţă.

Art. 130. — (1) Membrii instanţelor disciplinare nu pot fi traşi la răspundere pentru hotărârile de sancţionare adoptate, decât în cazul în care se dovedeşte că şi-au exercitat însărcinarea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(2) Regulamentul privind procedura disciplinară este prevăzut în anexa nr. 3.

CAPITOLUL XV

Dispoziţii finale

Art. 131. — Anexele nr. 1—8 fac parte integrantă din prezentul statut.