Anexa 1 - PROGRAMA. - Ordinul MEN nr. 3046/2014 - aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare

Index
Ordinul MEN nr. 3046/2014 - aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare
Anexa 1 - PROGRAMA.
Anexa 2 - PROGRAMA.
ANEXA Nr. 1

PROGRAMA

pentru examenul de definitivare în învățământ la specializarea Limba și literatura portugheză

Notă de prezentare

Programa se adresează profesorilor de limba portugheză din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru obținerea definitivatului și la cursurile de formare continuă organizate periodic.

Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea limbii portugheze în învățământul preuniversitar. Competențele vizate cu precădere au fost:

I.1.Competențe pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social

- competența de a fi proactiv

- competența de a elabora obiective și de a anticipa rezultatele

- competența de relaționare interpersonală și de comunicare sinergică

- competența de autoreînnoire echilibrată

I.2.Competente pentru profesia de cadru didactic

A.Competențe de bază

- comunicativitatea

- empatia

- învățarea

- conducerea-analiza, diagnoza, prognoza, proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea, decizia

- valorizarea conținutului

- cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare

- cunoașterea elevului

- creativitatea

B.Profilul de competență al cadrului didactic

B.1.Competența în specialitate

la nivel teoretic: competențele de

- a asimila conținutul științific propriu disciplinei predate

- a realiza corelații intra-, inter- și pluridisciplinare

- a prelucra, actualiza, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul

- a surprinde valențele formative ale conținutului

la nivel operațional: competențele de

- a structura asimilarea conținuturilor

- a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală odată cu informațiile

- a forma modul de gândire specific disciplinei predate și modul de gândire sistemic

- a valoriza conținutul obiectului de învățământ

- a comunica fluent, expresiv și coerent

la nivel creator: capacitățile de

- a adapta conținuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor

- a stimula dezvoltarea maximală a potențialului fiecărui elev

- a promova învățarea participativă, anticipativă, societală, creatoare

- a dirija surprinderea și rezolvarea problemelor

- a dezvolta conținuturile și strategiile didactice

B.2.Competențe metodice

la nivel teoretic: competențele de

- a asimila conținutul didacticii de specialitate

- a realiza corelații între conținuturile asimilate

- a adapta și dezvolta conținuturile în situații educaționale specifice

- a înțelege obiectivele actuale ale predării limbii portugheze

- a înțelege raporturile dintre disciplinele psihopedagogice și didactica de specialitate

la nivel operațional: competențele de

- a analiza și decide modul de aplicare a teoriei didactice în situații educaționale specifice

- a personaliza conținuturile

- a proiecta activități școlare și extrașcolare adecvate

- control, evaluare și reglare-autoreglare

- a forma la elevi capacități de cooperare, comunicare, gândire creatoare, control, autoapreciere și autoreglare etc.

- a forma și dezvolta motivația pentru învățarea limbii portugheze

la nivel creator: capacitățile de

- empatie

- adaptare la situații atipice

- a inova practica educativă

- a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor

- sociabilitate și cooperare

Programa pentru examenul de definitivare

Limba portugheză

1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă.

2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale. Modificări în sintagma nominală: predeterminanții (articolul definit, articolul nedefinit; adjective pronominale: demonstrativele, posesivele, relativele și interogativele; cuantificatorii).

3. Sintaxa propoziției. Propoziția simplă, propoziția complexă. Categoria subiectului: realizări ale grupului nominal cu funcție de subiect: subiect inclus și subiect subînțeles (acord și anaforă); propoziția subiectivă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă. Complementele: direct, indirect, circumstanțial.

4. Fraza complexă: subordonate spațiotemporale, condiționale, cauzale, concesive, finale. Tipuri de frază: interogative, negative, interogativ-negative.

5. Relații semantice: polisemie, sinonimie, antonimie.

6. Tipuri de discurs și de text: descriptiv, narativ, argumentativ.

7. Istoria limbii portugheze. Domeniul actual al limbii portugheze.

Bibliografie:

1. BERGSTROM, M. & REIS, N., Prontuârio Ortogrăfico e Guia da Ltngua Portuguesa, 20 a Ed., Lisboa, Editorial Noticias, 1989.

2. CAMPOS, M. H. C. & M.F. XAVIER, Sintaxe e semantica doportugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

3. CARREIRA, M. H. Araujo & M. BOUDOY, Pratique duportugais de A ă Z, Paris, Hatier, 1993.

4. CASTELEIRO, J. Malaca, A. MEIRA, J. PASCOAL, NivelLimiar, Lisboa, ICLP, 1988.

5. CASTRO, Ivo, Curso de Historia da Lingua Portuguesa, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

6. CUESTA, P. Vasquez e M. A. Mendes da LUZ, Gramatica portuguesa, Lisboa, Edicoes 70, 1980.

7. C UN HA, C. e L. F. Lindley CINTRA, Nova Gramatica do Portugues Contemporâneo, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1984.

8. ESTRELA, Edite, Duvidas do falar Portugues, Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./

9. FARIA, I. H., E. R. PEDRO, I. DUARTE, C. A. M. GOUVEIA (Org.), Introduggo ă Linguistica Geral e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996.

10. FONSECA, F. L, Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994.

11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

12. MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I. DUARTE, I. H. FARIA, Gramatica da Lingua Portuguesa, 4.a Ed., Lisboa, Editorial Caminho, 1994.

13. PINTO, P. F., Comopensamos a nossa lingua e a lingua dosoutros, Lisboa, Editorial Estampa, 2001.

14. RAMALHO, Enio, Dicionărio Estrutural, Estilistico e Sintăctico da Lingua Portuguesa, Porto, Lello&Irmâo Ed., 1985.

15. RAPOSO, E. Paiva, Introduggo ă gramatica generativa - sintaxe do portugues, Lisboa, Moraes Ed., 1979.

16. TEYSSIER, P, Manuel de langue portugaise (Portugal-Bresil), Paris, Klincksieck, 1976.

17. TEYSSIER, Paul, Histâria da Lingua Portuguesa, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1982

Literatura portugheză

1. Poezia galaico-portugheză: Os Cancioneiros - artă poetică (Arte de Trovar), specii, autori.

2. Poezia Renașterii: de la Cancioneiro Geral la lirica camoniană: Medida velha/medida nova. Arte poetice clasice: Antonio Fereira. Noile forme și genuri poetice: sonetul, canșăo, ecloga, oda: Sâ de Miranda, Antonio Ferreira, Pero de Andrade Caminha, Diogo Brandăo. Luis de Camoes. Lirica; problematica corpus-ului: canonul. Arte menor si arte maior: redondilhas și formele clasice. Sonetul: periodizare, tematică, petrarchism, manierism. Luis de Camoes: Os Lusiadas; epopeea anunțată: Antonio Ferreira, Joăo de Barros (Crânica do Imperador Clarimundo); structura epopeii; mitologie și istoricitate; epopeea și modelele clasice; decuparea și narativizarea istoriei portugheze în Os Lusiadas (surse istorice și umaniste). Teatrul Renașterii. A) Gil Vicente: teatrul de curte și dramaturgia populară. Clasificarea operei și caracteristicile ei. Auto da Alma; Auto da Barca do Inferno; Auto da Feira; Auto da India; Farsa de Ines Pereira. B) Teatrul clasic. Castro de Antonio Ferreira: schițarea modelului tragic, raportarea la mitul inesian și la evenimentul istoric. Aspecte la mitului inesian în secolul clasic. Literatura Descoperirilor. A) Istoriografia: Gomes Eanes de Zurara, Joăo de Barros, Fernăo Lopes de Castanheda, Diogo do Couto, Gaspar Correia. B) Literatura de călătorie: Fernăo Mendes Pinto (Peregrinaggo), Histâria Trăgico-Maritima.

3. Literatura barocă: cultismul și conceptismul. Retorici baroce. Literatura parenetică. Padre AntonioVieira: O Sermgo de Santo Antânio aospeixes; O Sermgo da Sexagesima.

4. Romantismul. Almeida Garrett și doctrina romantică. O nouă formă romanescă: Viagens na Minha Terra. Reînnoirea teatrului: Frei Luis de Sousa.

5. Generația 70. As Conferencias do Casino. Antero de Quental: Causas da decadencia dos povospeninsulares. Realismul. Eșa de Queiros: estetica realistă/naturalistă. Ofrancesismo. Opera romanescă.

6. Modernismul: de la Orpheu la Presenga. Fernando Pessoa și "Compania heteronimică“ Mensagem: lectură în palimpsest a Lusiadei.

7. Jose Saramago. De la romanul postistoric la parabola postmodernă.

Bibliografie

1. CASTRO, Anibal Pinto de, Retârica e Teorizaggo Literăria em Portugal. Do Humanismo ao neoclassicissmo, Coimbra, 1973.

2. CRUZ, M. L. Garcia da, Os "fumos da India“. Urna leitura critica da Expansgo Portuguesa, Lisboa, Edișoes Cosmos, 1998.

3. DIAS, J. Sebastiăo da Silva, Os Descobrimentos e a Problematica cultural do seculo XVI, Lisboa, Editorial Presenșa, 1980.

4. LANCIANI, G. & G. TAVANI, Dicionărio da Literatura Medieval Galega e Portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 1993.

5. LANCIANI, Giulia, Sucessos e Naufrăgios dos Navios Portugueses, Lisboa, Ed. Caminho, 1997.

6. MOISES, Massaud, As Esteticas Literărias em Portugal, 1° vol. Seculos XIV a XVIII; 2° vol. Seculos XVIII a XIX, Lisboa, Ed. Caminho, 1997-2000.

7. RECKERT, Stephen, O essencialsobre Gil Vicente, Lisboa, I.N.-C.M., 1993

8. REIS, Carlos (Dir.), Historia Critica da Literatura Portuguesa, 9 vols., Lisboa, Verbo: vol. II: Bernardes, J. A. CARDOSO (Org), Humanismo e Renascimento, 1999; vol. III: PIRES, M. L. Goncalves & J. A. de CARVALHO (Org.), Maneirismo e Barroco, 2001; vol. V: REIS, Carlos & M. da Natividade PIRES (Org.), O Romantismo, 1999; vol. VI: RIBEIRO, M. A. (Org.), Realismo e naturalismo, 1994; vol. VI: PEREIRA, J. C. Seabra (Org.), Do Fim-de-seculo ao Modernismo, 1995.

9. REIS, Carlos, Estudos Queirosianos, Lisboa, Editorial Presenga, 1999.

10. REIS, Carlos, Literatura Portuguesa Moderna e Contemporânea, Lisboa, Universidade Aberta, 1989

11. SARAIVA, A. J. & O. LOPES, Historia da Literatura Portuguesa, 18 a ed., Porto, /s. d./

12. SEIXO, Maria Alzira, Lugares da ficggo em Jose Saramago, Lisboa, IN-CM, 1999.

13. SILVA, T. C. Cerdeira da, Jose Saramago entre a historia e a ficggo: urna saga de portugueses, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1989.

14. SILVA, V.M. Pires de AGUIAR e, Maneirismo e Barroco na Poesia Lirica Portuguesa, Coimbra, 1971.

15. SOUSA, M. L. Machado de, Ines de Castro na Literatura Portuguesa, Lisboa, ICLP, 1984.

16. TAVAN I, Giuseppe, Trovadores e Jograis. Introduggo ă poesia medieval portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 2002.

17.Dicionârio de autoresportugueses, 6. vols., Lisboa, Pub. Europa-America, 1985-2001.

Didactica de specialitate

1. Metode și procedee didactice în predarea limbii portugheze.

2. Formarea competențelor de receptare a mesajelor orale și de comunicare orală.

3. Formarea competențelor de receptare și elaborare a mesajelor scrise.

4. Predarea și însușirea ortografiei, lexicului, gramaticii, a elementelor de teorie literară și de interpretare de text.

5. Strategii și tehnici de proiectare și structurare a predării: structurarea conținuturilor didactice în relație cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relației progresive între diversele etape ale învățării; adaptarea procesului la caracteristicile preliminate ale subiecților învățării.

6. Predarea conținuturilor de cultură și civilizație portugheză.

7. Tehnici de evaluare.

8. Elaborarea de proiecte didactice.

Bibliografie:

1. CARMO, M., M. C. Dias, Introduggo ao texto literârio, Lisboa, Didactica Editora, 1991.

2. FIGUEIREDO, M. J. Vilar de, M. T. BELO, Comentar um texto literârio, Lisboa, Ed. Presenta, 1993.

3. LAPA, M. Rodrigues, Estilistica da Lingua Portuguesa, 10. a Ed., Coimbra, 1979.

4. LOURENTO, Eduardo, OLabirinto da saudade, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1988.

5. MARQUES, A. H. De Oliveira, Istoria Portugaliei, București, Ed. Enciclopedică, 1999.

6. REIS, C. & J. V. ADRAGĂO, Didactica do Portugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1992.

7. REIS, Carlos, Tecnicas de anâlise textual, Coimbra, Almedina, 1981

8. RESENDE, M. A., A Gramatica e a Aula de Portugues, Lisboa, Plâtano Ed.,/s.d/.

9. RIBEIRO, Orlando, A Formaggo de Portugal, Lisboa, IN-CM, 1987.

10. RIBEIRO, Orlando, Portugal. O Mediterrâneo e o Atlântico, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1993.

11. SARAIVA, J. A., Historia da Cultura em Portugal, 3 vols., Lisboa, Jornal do Foro, 1950-1953.

12. SARAIVA, Jose Hermano, Historia Concisa de Portugal, Lisboa, Publ. Europa-America,/s.d.

13. SERRĂO, V. et al., Historia das artesplâsticas, Lisboa, IN-CM,/s.d./

14. SILVA, V. M. de AGUIAR e, Teoria e Metodologia Literârias, Lisboa, Universidade Aberta, 1990.

15. TAVARES, M. J. Ferro, Sociedade e Cultura Portuguesas, 2 vols, Lisboa, Universidade Aberta, 1989.

16. TORGAL, Liis Reis, J. A. MENDES, F. CATROGA, Histâria da Histâria em Portugal. Seculos XIX-XX. 2 vols., vol. 1: A Histâria atraves da Histâria; vol. 2: Da Historiografia ă memâria Histârica, Lisboa, Temas & Debates, 1998

PROGRAMA

para o exame dos docentes de PLE Lingua e literatura portuguesas

Nota de apresentação

O programa aplica-se aos professores de português do ensino pre-Universitário que se apresentam aos exames para a obtenção do grau didático definitivo no ensino e aos cursos de formação contínua organizados regularmente.

O objectivo do programa é a formação e a estruturação das competencias para a carreira docente, no que diz respeito ao ensino do português língua estrangeira ao nível préuniversitário. As principais competéncias visadas são:

I.1.Competencias para o cumprimento eficiente dum papel social

- competência de ser proactivo

- competência de elaborar objectivos e de antecipar resultados

- competência de relacionamento interrpessoal e de comunicação sinérgica

- competência de autorrenovamento equilibrado

I.2.Competencias para a carreira docente

A.Competências de base

- comunicabilidade

- empatia

- aprendizagem

- liderança - análise, diagnose, prognose, planeamento, organizagão, orientagão, direcionamento, avaliação, decisão

- valorização do conteúdo

- pesquisa e inovação da prática escolar e extraescolar

- conhecimento do aluno

- criatividade

B.Perfil de competencia do docente

B.1.Competencia de especialidade

a nivel teórico: competências de

- assimilar o conteúdo scientifico próprio da disciplina ensinada

- realizar correlações intra-, inter- e pluridisciplinares

- adaptar, actualizar, sintetizar o essencial, ilustrar, representar e desenvolver o conteúdo

- evidenciar as características formativas do conteúdo

a nível operacional: competências de

- estruturar a assimilação dos conteúdos

- coordenar a assimilação das técnicas de actividade intelectual simultaneamente corn as informações

- formar a maneira de pensar especifica à disciplina ensinada e a maneira de pensar sistematicamente

- valorizar o conteúdo do objecto de aprendizagem

- comunicar fluentemente, expressivamente e coerentemente

a nivel de criatividade: capacidade de

- adaptar os conteúdos ao específico do desenvolvimento psíquico por etapas dos alunos

- stimular o desnevolvimento maximal do potencial de cada aluno

- promover a aprendizagem participativa, antecipativa, societal, criativa

- cooredenar a observação e a resolução dos problemas

- desenvolver conteúdos e estratégias didácticas

B.2.Competências metódicas

a nível teórico: competências de

- assimilar o conteúdo da didactica de especialidade

- realizar correlações entre os conteúdos assimilados

- adaptar e desenvolver conteúdos em situações educacionais específicas

- compreender os objectivos actuais do ensino da língua portuguesa

- compreender o relacionamento entre as disciplinas psicopedagógicas e a didáctica de especialidade

a nível operacional: competências de

- analisar e decidir a maneira de aplicação da teoria didáctica em situações educacionas específicas

- personalisar conteúdos

- projectar actividades escolares e extra-escolares adequadas

- controlo, avaliação e regulação-autoregulação

- formar os alunos capacidades de cooperação, comunicação, pensamento criativo, controlo, autoapreciação e autorregulação etc.

- formar e desenvolver a motivação para a aprendizagemda língua portuguesa

a nível criativo: capacidades de

- empatia

- adaptação a situações atípicas

- inovar a práctica educativa

- desenvolver aptitudes, talentos dos alunos

- sociabilidade e cooperação

Programa para o exame dos docentes de PLE

Língua portuguesa

1. Fonética e fonologia. Noções gerais de fonética e fonologia. O som e o fonema. O sistema dos vogais. em português. O sistema dos consoantes portuguesas. O acento, a sílaba (ditongo, tritongo, hiato). Elementos de fonosintaxa.

2. Morfosintaxa. Classes morfológicas. Categorias gramaticais nominais, verbo-nominais e verbais (genro, número, pessoa, modo, tempo, aspeco, voz). O sintagma nominal: Classificação dos substantivos. Substitutos nominais. Alterações do sintagma nominal: determinantes (artigo definido, artigo indefinido; determinantes indefinidos, demonstrativos, possessivos, relativos, interrogativos, numerais).

3. Sintaxa propoziției. Propoziția simplă, propoziția complexă. Categoria subiectului: realizări ale grupului nominal cu funcție de subiect: subiect inclus și subiect subînțeles (acord și anaforă); propoziția subiectivă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar- abordare contrastiva. Complementele: direct, indirect, circumstanțial.

4. A frase complexa: subordinadas temporais, condicionais, causais, concessivas, finais. Tipos de frase: interrogativa, negativa, interrogativas-negativas.

5. Relações semânticas: polissemia, sinonimia, antonimia.

6. Tipos de discurso e de texto: descritivo, narrativo, argumentativo.

7. História da língua portuguesa. O domínio actual da língua portuguesa.

Bibliografie:

1. BERGSTROM, M. & REIS, N., Prontuârio Ortogrăfico e Guia da Ltngua Portuguesa, 20a Ed., Lisboa, Editorial Noticias, 1989.

2. CAMPOS, M. H. C. & M.F. XAVIER, Sintaxe e semantica doportugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

3. CARREIRA, M. H. Araujo & M. BOUDOY, Pratique duportugais de A ă Z, Paris, Hatier, 1993.

4. CASTELEIRO, J. Malaca, A. MEIRA, J. PASCOAL, NivelLimiar, Lisboa, ICLP, 1988.

5. CASTRO, Ivo, Curso de Historia da Lingua Portuguesa, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

6. CUESTA, P. Vasquez e M. A. Mendes da LUZ, Gramatica portuguesa, Lisboa, Edicoes 70, 1980.

7. C UN HA, C. e L. F. Lindley CINTRA, Nova Gramatica do Portugues Contemporâneo, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1984.

8. ESTRELA, Edite, Duvidas do falar Portugues, Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./

9. FARIA, I. H., E. R. PEDRO, I. DUARTE, C. A. M. GOUVEIA (Org.), Introduggo ă Linguistica Geral e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996.

10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994.

11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.

12. MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I. DUARTE, I. H. FARIA, Gramatica da Lingua Portuguesa, 4.a Ed., Lisboa, Editorial Caminho, 1994.

13. PINTO, P. F., Comopensamos a nossa lingua e a lingua dos outros, Lisboa, Editorial Estampa, 2001.

14. RAMALHO, Enio, Dicionărio Estrutural, Estilistico e Sintăctico da Lingua Portuguesa, Porto, Lello&Irmâo Ed., 1985.

15. RAPOSO, E. Paiva, Introduggo ă gramatica generativa - sintaxe do portugues., Lisboa, Moraes Ed., 1979.

16. TEYSSIER, P., Manuel de langue portugaise (Portugal-Bresil), Paris, Klincksieck, 1976.

17. TEYSSIER, Paul, Histâria da Lingua Portuguesa, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1982

Literatura portuguesa

1. A poesia galaico-portuguesa: Os Cancioneiros - arte poetica (Arte de Trovar), géneros, autores.

2. A poezia do Renascimento: do Cancioneiro Geral até a lírica camoniana: Medida velha/medida nova. Artes poeticas classicas: Antonio Ferreira. Novas formas e genros poéticos: o soneto, a canção, a ecloga, a ode: Sã de Miranda, António Ferreira, Pêro de Andrade Caminha, Diogo Brandăo.Luis de Camões. A lírica; a problematica do corpus: o cânone. Arte menor e arte maior: redondilhas e as formas clássicas. O soneto: periodização, temas, petrarquismo, manierismo. Luis de Camoes: Os Lusiadas; a epopeia anunciada: António Ferreira, João de Barros (Cronica do Imperador Clarimundo); a estrutura da epopeia; a mitologia e a historicidade; a epopeia e os modelos clássicos; divisão și narațivização da história portugueas em Os Lusiadas (fontes históricas e humanistas). O teatro renascentista. A) Gil Vicente: o teatro cortês e a dramaturgia popular. A classificação da obra e as suas características. Auto da Alma; Auto da Barca do Inferno; Auto da Feira; Auto da India; Farsa de Inês Perreira. B) O teatro clássico. Castro de António Ferreira: esboço do modelo trágico, relacionamento corn o mito inesiano e ao evenimentul istoric. Aspectos do mito inesiano no século clássico. A literatura dos Descobrimentos. A) a Historiografia: Gomes Eanes de Zurara, João de Barros, Fernão Lopes de Castanheda, Diogo do Couto, Gaspar Correia. B) A literatura de viagem: Fernão Mendes Pinto (Peregrinação), Historia Trágico-Marítima.

3. A literatura barroca: o cultismo e o conceptismo. Retóricas barrocas. Literatura parenética. Padre AntonioVieira: O Sermgo de Santo Antânio aospeixes; O Sermgo da Sexagesima.

4. O Romantismo. Almeida Garrett e a doctrina romantica. Urna nova forma de românce: Viagens na Minha Terra. Reforma do teatro: Frei Luis de Sousa.

5. Geração de 70. As Conferencias do Casino. Antero de Quental: Causas da decadencia dos povospeninsulares. O realismo. Eșa de Queiros: estetica realista/naturalista. O francesismo. Obra romanesca.

6. O modernismo: de Orpheua Presença. Fernando Pessoa e "Compania heteronîmica“ Mensagem: leitura em palimpseste de Os Lusíadas.

7. Jose Saramago. Do românce post-histórico à parabola postmoderna.

Bibliografie

1. CASTRO, Anibal Pinto de, Retârica e Teorizaggo Literăria em Portugal. Do Humanismo ao neoclassicissmo, Coimbra, 1973.

2. CRUZ, M. L. Garcia da, Os "fumos da India“. Uma leitura critica da Expansgo Portuguesa, Lisboa, Edișoes Cosmos, 1998.

3. DIAS, J. Sebastiăo da Silva, Os Descobrimentos e a Problematica cultural do seculo XVI, Lisboa, Editorial Presenșa, 1980.

4. LANCIANI, G. & G. TAVANI, Dicionărio da Literatura Medieval Galega e Portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 1993.

5. LANCIANI, Giulia, Sucessos e Naufrăgios dos Navios Portugueses, Lisboa, Ed. Caminho, 1997.

6. MOISES, Massaud, As Esteticas Literărias em Portugal, 1° vol. Seculos XIV a XVIII; 2° vol. Seculos XVIII a XIX, Lisboa, Ed. Caminho, 1997-2000.

7. RECKERT, Stephen, O essencialsobre Gil Vicente, Lisboa, I.N.-C.M., 1993

8. REIS, Carlos (Dir), Historia Critica da Literatura Portuguesa, 9 vols., Lisboa, Verbo: vol. II: Bernardes, J. A. CARDOSO (Org), Humanismo e Renascimento, 1999; vol. III: PIRES, M. L. Goneaives & J. A. de CARVALHO (Org.), Maneirismo e Barroco, 2001; vol. V: REIS, Carlos & M. da Natividade PIRES (Org.), O Romantismo, 1999; vol. VI: RIBEIRO, M. A. (Org.), Realismo e naturalismo, 1994; vol. VI: PEREIRA, J. C. Seabra (Org.), Do Fim-de-seculo ao Modernismo, 1995.

9. REIS, Carlos, Estudos Queirosiano, Lisboa, Editorial Presença, 1999.

10. REIS, Carlos, Literatura Portuguesa Moderna e Contemporânea, Lisboa, Universidade Aberta, 1989

11. SARAIVA, A. J. & O. LOPES, Historia da Literatura Portuguesa, 18 a ed., Porto,/s. d./

12. SEIXO, Maria Alzira, Lugares da ficggo em Jose Saramago, Lisboa, IN-CM, 1999.

13. SILVA, T. C. Cerdeira da, Jose Saramago entre a historia e a ficggo: uma saga de portugueses, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1989.

14. SILVA, V.M.Pires de AGUIAR e, Maneirismo e Barroco na Poesia Lirica Portuguesa, Coimbra, 1971.

15. SOUSA, M. L. Machado de, Ines de Castro na Literatura Portuguesa, Lisboa, ICLP, 1984.

16. TAVANI, Giuseppe, Trovadores e Jograis. Introduggo ă poesia medieval portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 2002.

17.Dicionârio de autoresportugueses, 6. vols., Lisboa, Pub. Europa-America, 1985-2001.

Didătica da especialidade

1. Metode e procedimentos didáticos no ensino do português.

2. Formação das competências de receção das mensagens orais e de espressão oral.

3. Formacâo das competencias de recegâo e elaboração das mensagens escritas.

4. Ensino e aprendizagem da ortografia, do lexico, da gramática, dos elementos de teoria literária de interpretação do texto.

5. Estrategias e técnicas de planeamento e estruturação do ensino: estruturação dos contteúdos didácticos relativamente aos objetivos particulares do processo; definir a relação progrssiva entre as vâris etapas da aprendizagem; adaptação do processo às características preliminares dos alunos.

6. O ensino dos conteúdos de cultura e civilização portuguesa.

7. Técnicas de avaliação.

8. Elaboração de projetos didáticos.

Bibliografie:

1. CARMO, M., M. C. Dias, Introduggo ao texto literârio, Lisboa, Didactica Editora, 1991.

2. FIGUEIREDO, M. J. Vilar de, M. T. BELO, Comentar um texto literârio, Lisboa, Ed. Presenta, 1993.

3. LAPA, M. Rodrigues, Estilistica da Lingua Portuguesa, 10.a Ed., Coimbra, 1979.

4. LOURENTO, Eduardo, OLabirinto da saudade, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1988.

5. MARQUES, A. H. De Oliveira, Istoria Portugaliei, București, Ed. Enciclopedică, 1999.

6. REIS, C. & J. V. ADRAGĂO, Didactica do Portugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1992.

7. REIS, Carlos, Tecnicas de anâlise textual, Coimbra, Almedina, 1981.

8. RESENDE, M. A., A Gramatica e a Aula de Portugues, Lisboa, Plâtano Ed.,/s.d/.

9. RIBEIRO, Orlando, A Formaggo de Portugal, Lisboa, IN-CM, 1987.

10. RIBEIRO, Orlando, Portugal. O Mediterrâneo e o Atlântico, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1993.

11. SĂRAI VA, J. A., Historia da Cultura em Portugal, 3 vols., Lisboa, Jornal do Foro, 1950-1953.

12. SARAIVA, Jose Hermano, Historia Concisa de Portugal, Lisboa, Publ. Europa-America,/s.d.

13. SERRĂO, V. et al., Historia das artesplâsticas, Lisboa, IN-CM,/s.d./

14. SILVA, V. M. de AGUIAR e, Teoria e Metodologia Literârias, Lisboa, Universidade Aberta, 1990.

15. TAVARES, M. J. Ferro, Sociedade e Cultura Portuguesas, 2 vols, Lisboa, Universidade Aberta, 1989.

16. TORGAL, Liis Reis, J. A. MENDES, F. CATROGA, Histâria da Histâria em Portugal. Seculos XIX-XX. 2 vols., vol. 1: A Histâria atraves da Histâria; vol. 2: Da Historiografia ă memâria Histârica, Lisboa, Temas & Debates, 1998