Legea nr. 262/2021 - aprobarea OUG nr. 81/2019 pentru modificarea și completarea OUG nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze...
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 30 decembrie 2019, cu următoarea modificare:
— La articolul I punctul 3, litera c) a alineatului (1) al articolului 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
„c) 15% din suma brută se face venit la Ministerul Energiei, se reține în contul de disponibil deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Trezoreria operativă centrală și se virează de către gestionarul contului, în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitarea Ministerului Energiei, într-un cont distinct de venituri ale bugetului de stat, deschis pe numele acestuia, la Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București, în vederea implementării de măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice cu condiția ca astfel de măsuri financiare să fie în conformitate cu normele privind ajutorul de stat sau pentru proiecte de reducere a gazelor cu efect de seră;”.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
FLORIN-CLAUDIU ROMAN
PREȘEDINTELE SENATULUI
ANCA DANA DRAGU
București, 4 noiembrie 2021.
Nr. 262.
| Decretul Președintelui nr. 1088/2021 pentru promulgarea Legii... → |
|---|
1. Descrierea situației actuale Conform prevederilor Directivei UE 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814 (Directiva EU ETS, statele membre pot utiliza o parte din veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite statelor membre. La acest moment, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2011,
Citește mai mult
aprobată prin Legea 163/2012, cu modificările si completările ulterioare, care stabilește cadrul instituțional pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L nr 275 din 25 octombrie 2003, nu conferă cadrul legal pentru utilizarea efectivă a sumelor obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră conform prevederilor Directivei. Ulterior instituirii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră consumatorii finali de energie electrică din România s-au confruntat cu costuri în creștere ale consumului de energie electrică cauzat tocmai de transferul costului dioxidului de carbon în prețul electricității. Consecințele acestor creșteri de prețuri sunt majore, mai ales pentru consumatorii industriali energo-intensivi, periclitându-le acestora în mod semnificativ competitivitatea pe piața internă europeană și afectându-le poziția pe piața concurențială mondială.în prezent, cel mai mare pericol pentru desfășurarea activității companiilor electro-intensive este riscul de relocare cauzat de emisiile indirecte de dioxid de carbon și creșterea de 7 ori a costului acestora în ultimii 2 ani, previziunile arătând că prețul va continua să crească în anul 2020, riscul de relocare putând antrena consecințe sociale grave generate de pierderea unui număr semnificativ de locuri de munca directe si indirecte,
Comisia Europeană a recunoscut impactul pe care emisiile indirecte îl au asupra prețului energiei și asupra competitivității industriei electro-intensive din Europa, sens în care a permis statelor membre să ofere compensații pentru emisiile indirecte și aceasta compensare este deja aplicată de peste 10 state membre.
în vederea stabilirii unor măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau subsectoarelor care sunt considerate a fi expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a transferării costului dioxidului de carbon in prețul electricității, pentru a compensa aceste costuri, cu respectarea normelor aplicabile privind ajutorul de stat, în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Ținând cont de faptul că România este obligată să raporteze Comisiei Europene modul de utilizare a veniturilor obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, exprimată în tone de dioxid de carbon echivalent, redusă prin implementarea proiectelor în anul precedent, precum și orice alte informații suplimentare referitoare la utilizarea veniturilor, în temeiul Directivei 2003/87/CE, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru atingerea obiectivului principal al Convenției privind stabilizarea concentrației gazelor cu efect de seră la un nivel care să împiedice perturbarea antropică a sistemului climatic și pentru realizarea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Parlamentul European a adoptat la 13 octombrie 2003, Directiva 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene.
Directiva Parlamentului European 2003/87/CE („Directiva ETS”), modificată prin Directiva 2009/29/CE stabilește reguli privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră instalațiilor care desfășoară activități care, în general, au un aport mare de emisii de dioxid de carbon în totalul emisiilor de gaze cu efect de seră al oricărei țări dezvoltate din punct de vedere industrial. Prevederile Directivei ETS au în vedere alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră astfel încât să nu se aducă atingere integrității pieței interne și să evite distorsiunile privind concurența.
Comunicarea Comisiei Europene 2012/C158/04 instituie o serie de Orientări privind măsurile de ajutor de stat ce pot fi acordate în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră („Orientările ETS”).
La nivelul României, în baza dispozițiilor Directivei ETS și a Orientărilor ETS, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care stabilește modalitatea de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul României pentru (i) promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punct de vedere economic și pentru (ii) creșterea nivelului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să contribuie la obținerea unor niveluri de reducere considerate necesare din punct de vedere științific pentru a evita schimbări climatice periculoase („Schema de comercializare ETS”).
Certificatul de emisii de gaze cu efect de seră reprezintă titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită și care este transferabil în condițiile prevăzute de HG nr. 780/2006.
Prin schema de comercializare ETS, operatorii de instalații care intră sub incidența acesteia, pot tranzacționa pe piața liberă certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Astfel, pe parcursul unui an, un operator poate vinde sau cumpăra liber de pe piață certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în funcție de nivelul emisiilor de dioxid de carbon monitorizate, comparat cu numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate prin Planul național de alocare.
în temeiul art. 10 a alin. (6) din Directiva ETS, Statele Membre pot, de asemenea, să adopte măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau subsectoarelor care sunt considerate a fi expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a transferării costului dioxidului de carbon în prețul electricității, pentru a compensa aceste costuri indirecte, atunci când astfel de măsuri financiare respectă normele aplicabile privind ajutorul de stat.
în acest context, State Membre precum Franța, Germania, Spania, Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Belgia, Slovacia, Grecia, Lituania, Luxembourg au adoptat și implementat începând cu 2013 acte normative prin care au asigurat compensarea creșterilor de prețuri la energia electrică datorate includerii costurilor indirecte cu emisiile ETS. în aceste State Membre măsura a fost finanțată fie de la bugetul de stat, fiind prevăzută o sumă fixă pentru fiecare an (Germania, Marea Britanie, Spania, Lituania, Franța), fie din sumele provenite din scoaterea la licitație a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră primite anual gratuit de statul respectiv de la autoritățile europene (Slovacia. Finlanda, Grecia, Belgia, Olanda), bugetul variind in funcție de prețul certificatelor de emisie gaze cu efect de seră. Subvențiile se acordă anual, fie în anul în care au fost înregistrate costurile, fie în anul următor celui în care au fost înregistrate costurile. Tari precum Polonia si Spania au crescut fondul de compensare pentru emisiile indirecte de curând.
De asemenea, și la nivelul României, potrivit art. 152 alin. (2) din HG nr. 780/2006, autoritățile publice centrale pot adopta măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau subsectoarelor care sunt considerate a fi expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a transferării costului dioxidului de carbon în prețul electricității, pentru a compensa aceste costuri, cu respectarea normelor aplicabile privind ajutorul de stat, în contextul celei de-a treia perioade a schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Autoritățile publice din România nu au adoptat până în prezent astfel de măsuri financiare.
De la instituirea Schemei de comercializare ETS, consumatorii finali de energie electrică din România s-au confruntat cu costuri în creștere ale consumului de energie ia a obținut 1.687.084.380 Euro din vânzarea certificatelor de: emisii de gaze cu efect de seră aferente instalațiilor staționare (EUA).
Perioada de valabilitate a schemei este 2018 - 2020 și se va aplica ulterior notificării și aprobării acesteia de către Comisia Europeană.
Numărul estimat al beneficiarilor de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei scheme este de aproximativ 170
Autoritatea responsabilă cu administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri
Așadar:
Ajutorul de stat se acordă pentru costurile eligibile aferente perioadei 2018-2020 după notificarea și autorizarea schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană și în condițiile prevăzute de decizia Comisiei Europene. Ajutorul se acordă dacă beneficiarul a depus la autoritatea responsabilă cu administrarea schemei de ajutor de stat o cerere în acest scop, denumită cerere de acord de finanțare, si dacă Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, în calitate de iirnizor al ajutorului de stat, a confirmat ulterior încadrarea beneficiarului în condițiile de eligibilitate stabilite în schemă.
Ca regula, Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri publică invitația adresată beneficiarilor de a depune cereri pentru obținerea subvenției directe reglementate prin prezenta schemă de ajutor de stat pentru anii 2018 și 2019 în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, iar pentru anul 2020 în termen de 10 zile de la data stabilirii, în condițiile legii, a bugetului anual al prezentei scheme de ajutor de stat, dar nu mai târziu de 31 martie al anului 2020.
Prin excepție, având în vedere volumul informațiilor puse la dispoziție de beneficiar și necesitatea analizării tuturor condițiilor impuse de decizia Comisiei Europene, se procedează la demararea procedurii de evaluare în scopul verificării îndeplinirii condițiilor de eligibilitate în cursul anului curent, urmând a se definitiva pentru primul an de aplicare ulterior emiterii de către Comisia Europeană a deciziei privind instituirea schemei de ajutor de stat, cu respectarea întocmai a acesteia. Astfel, beneficiarii potențiali înregistrează solicitări privind obținerea subvenției directe pentru primul an de aplicare a prezentei scheme începând cu data comunicării invitației prevăzută la alin. (3), urmând ca decizia furnizorului și acordarea ajutorului de stat sa fie luata ulterior aprobării de către Comisia Europeana a deciziei de autorizare a ajutorului de stat. în aplicarea reglementării propuse, solicitantul transmite Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de-Afaceri o cerere de emitere a acordului de finanțare, conform .modelului prevăzut în Anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență. In consecință, pentru primul an de aplicare a schemei de ajutor de stat, în termen de maximum 30 de zile de la data emiterii de către Comisia Europeana a Deciziei de autorizare a ajutorului de stat, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, va solicita celor care au depus cereri transmiterea documentelor, în acord cu textul de reglementare.
3. Alte informații
în temeiul pct. 3 din Preambulul Orientărilor ETS, măsurile speciale și temporare prevăzute în contextul punerii în aplicare a Directivei ETS constituie ajutor de stat în sensul art. 107 alin. (1) din TFUE. în conformitate cu art. 108 din TFUE, ajutorul de stat trebuie notificat de către România Comisiei Europene și nu poate fi pus în aplicare până când nu este aprobat de Comisia Europeană.
1. Impactul macroeconomic
Uniunea Europeană recomandă acordarea ajutoarelor de stat întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele considerate a fi expuse la un risc important de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a costurilor aferente certificatelor ETS în prețul energiei electrice. Creșterea costurilor cu certificatele de emisii de gaze are impact semnificativ asupra prețurilor produselor industriale și, implicit, asupra competitivității industriei electrointensive. Având în vedere cele de mai sus, apreciem că impactul asupra competitivității industriei electrointensive duce la creșterea riscului de relocare a unor companii electrointensive, risc care induce efecte negative atât în plan social, cât și la nivelul întregii economii naționale. Totodată lipsa implementării unor măsuri de sprijin financiar al industriilor electrointensive conduce la 0 scădere semnificativă a competitivității întreprinderilor active în aceste industrii din România față de competitorii lor din Statele Membre ale Uniunii Europene, în care au fost implementate și acordate astfel de măsuri financiare de sprijin direcționate către consumatorii electrointensivi de energie. întreprinderile active în România sunt dezavantajate din acest punct de vedere chiar și față de întreprinderile active în afara Uniunii Europene, unde nu a fost implementată 0 schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, prin urmare consumatorii finali (inclusiv cei electrointensivi) nu suportă costuri suplimentare derivate din mecanisme de tipul Schemei ETS. în contextul unor politici din ce în ce mai stricte de mediu care exercită presiuni asupra costurilor producătorilor industriali mari în raport cu costul emisiilor de CO2 și schemele de sprijin pentru promovarea eficienței energetice, majoritatea acestor producători nu au opțiunea de a transfera către proprii clienți creșterea costurilor fără a pune în pericol poziția lor competitivă. Mai mult, operând pe o piață de mărfuri, astfel de companii se confruntă cu o concurență puternică din partea regiunilor cu politici mai puțin stricte în materie de carbon și eficiență energetică (de exemplu, Asia).
Creșterea prețurilor energiei electrice, ca rezultat al schemelor de sprijin pentru evitarea schimbărilor climatice, afectează competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie din România și crește probabilitatea relocării în alte țări. Principalii concurenți din Uniunea Europeană în aceste industrii nu sunt la fel de expuși la creșterea prețurilor la energie electrică.
Un factor suplimentar îl reprezintă dificultatea de a încheia contracte pe termen lung cu producătorii de energie electrică la prețuri competitive la nivel internațional, în special datorită aplicării mai stricte a legislației UE în domeniul concurenței, care a fost interpretată chiar și de autoritățile competente ca fiind defavorabilă încheierii contractelor pe termen lung.
Cu acest nivel de presiune asupra costurilor și asupra competitivității, industriile mari consumatoare de energie sunt forțate să caute alternative. Relocarea unor astfel de industrii poate avea un impact dramatic la nivel național. în cazul în care marii consumatori industriali ar închide operațiunile în România, vor fi create alte capacități în țările cu politici mai puțin stricte în materie de carbon și eficiență energetică, ca răspuns la cererea globală în creștere existentă pentru produsele lor. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra mediului la nivel global datorită reglementărilor laxe din noua locație. Relocarea ar însemna că efectele pozitive generate de Directiva 2003/87/CE până în prezent ar fi pierdute.
Acestea în contextul în care consumatorii electrointensivi de energie electrică din România (reprezentând producția și prelucrarea metalelor, construcții metalice și echipamente, producția de hidrocarburi, producția de substanțele chimice, fibre, hârtie și mase plastice) au contribuie anual cu aproximativ 6% PIB_ (luând în considerare efectele economice directe, indirecte și induse). în plus, aceste societăți contribuie anual direct ia bugetul de stat și local (fără TVA) cu peste 100 milioane EUR la impozitul pe venit, impozitul pe proprietate, accize, redevențe. Astfel cum am văzut și mai sus, aceleași companii joacă un rol important în crearea de locuri de muncă, cu un impact semnificativ asupra consumului gospodăriilor: aproximativ 200.000 de angajați direcți si indirecți. Aceste efecte negative asupra economiei românești pot fi evitate prin adoptarea de măsuri pentru protejarea competitivității industriilor locale electrointensive, care ar preveni relocarea acestor companii. Ca atare, măsurile propuse prin prezentul act normativ permit păstrarea competitivității firmelor din România în raport cu ceilalți competitori din spațiul european si din afara acestuia. Bugetul este constituit din 21% din sumele virate conform art. 10 (1) din OUG 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite gratuit României de la nivelul Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare. Pentru constituirea fondului pentru compensarea emisiilor indirecte, suma care se va vira în Fondul pentru mediu trebuie redusă printr-o Ordonanță de Urgentă de la 71% la 50%.
1^1. Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat
Măsurile propuse privind schema de compensare sunt în concordanță cu legislația Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat, precum și cu Directiva ETS ce permite acordarea unor măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau subsectoarelor care sunt considerate a fi expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a transferării costului dioxidului de carbon în prețul electricității, pentru a compensa aceste costuri. Operatorii din aceste sectoare din alte State Membre nu suportă aceste costuri suplimentare pentru că beneficiază de ajutoare de stat pentru compensarea acestor costuri în jurisdicțiile lor. în prezent, majoritatea Statelor Membre implementează, pe baza Orientărilor ETS, măsuri pentru susținerea sectoarelor electrointensive prin acordarea de măsuri financiare pentru compensarea costurilor cu emisiile indirecte. Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră afectează concurența la nivelul la care activează consumatorii de electricitate. în special consumatorii industriali de electricitate din România sunt defavorizați din punct de vedere concurențial față de concurenților pe plan european și mondial, din cauza costului mare al schemei ETS.
Ca atare, măsurile avute în vedere prin prezentul act normativ vor răspunde nevoii de a reechilibra spațiul concurențial și va elimina dezavantajele înregistrate de către operatorii activi în România, astfel cum s-a detaliat anterior.
Schema de ajutor de stat va fi notificată Comisiei Europene și va intra în vigoare după autorizarea acesteia de către Comisia Europeană.
2. Impactul asupra mediului de afaceri
Măsura se va aplica numai întreprinderilor care funcționează în sectoarele și subsectoarele cuprinse în Anexa nr. 3 la hotărârea de Guvern, respectiv Anexa nr. II la Orientările ETS. Măsura contribuie la menținerea competitivității produselor din sectoarele electro-intensive și permite păstrarea competitivității întreprinderilor atât în raport cu ceilalți competitori din afara spațiului european, care nu au instituit o schemă de comercializare ETS, cât și în raport cu ceilalți competitori din Statele Membre ale Uniunii Europene, care au acordat deja astfel de măsuri financiare marilor consumatori de energie.
3. Impactul social
Se asigură sustenabilitatea și suportabilitatea la nivelul consumatorului industrial final a creșterilor de preț a energiei electrice, ca urmare a transferului costurilor cu certificatele ETS în prețul electricității. De asemenea, schema contribuie la prevenirea efectului social negativ provocat de restrângerea activității industriale datorită pierderilor de competitivitate, în urma creșterii prețului energiei electrice, adică păstrarea celor aproximativ 200.000 de locuri de muncă directe si indirecte din industriile afectate Măsura propusă elimină riscul de relocare cu efect imediat, în menținerea gradului de ocupare a forței de muncă, limitarea șomajului, păstrarea forței de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective.
4. Impactul asupra mediului
Obiectivul principal al Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră este protecția mediului, întrucât ajutorul urmărește evitarea unei creșteri a emisiilor globale de gaze cu efect de seră ca urmare a transferării producției în afara Uniunii Europene, în absența unui acord internațional cu caracter obligatoriu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prezenta măsură de ajutor de stat care are ca obiectiv compensarea marilor consumatori de energie electrică pentru creșterea prețului energiei electrice datorate includerii costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră are, la rândul său, un impact benefic asupra protecției mediului prin contribuția la menținerea rolului schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră de a asigura o decarbonizare eficientă din punct de vedere al costurilor și prin reducerea la minimum a denaturări concurenței pe piața internă.
Secțiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)
Indicatori Sursele de finanțare a ajutorului de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele si subsectoarele considerate a fi expuse la un risc important de relocare ca urmare a reflectării costurilor indirecte ale emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice
Anul 2018 - 15 % din veniturile obținute în 2018 de România prin vânzarea la licitație a certificatelor de emisii EUA
Anul 2019 - 15 % din veniturile obținute în 2019 de România prin vânzarea la licitație a certificatelor de emisii EUA
Anul 2020 - 15 % din veniturile obținute în 2020 de România prin vânzarea la licitație a certificatelor de emisii EUA
OUG 115/2011 stabilește că 71% din suma obținută de România din vânzarea certificatelor de emisii EUA trebuie utilizată pentru proiecte care au ca scop diminuarea efectului schimbărilor climatice, mai mare decât cota minima de 50% prevăzută de Directiva Europeană ETS 87/2003.
Potrivit Directivei 410/2018, statele Membre „Statele membre ar trebui să adopte măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice.”
Fata de cele prezentate mai sus, este necesară modificarea Ordonanței de Urgenta nr 115/2011 și a legislației asociate, in vederea alocării a 21% din suma obtinuta de Romania din vânzarea certificatelor de emisii EUA pentru compensarea emisiilor indirecte de CO2, in conformitate cu prevederile documentului „Orientările ETS”.
(...)
în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, va fi aprobat Ordinul Ministrului economiei, energiei si mediului de afaceri pentru desemnarea direcției responsabile ca Unitate de implementare a schemei de ajutor de stat, pe perioada de valabilitate a acesteia.
Actul normativ este conform cu Orientările Comisiei Europene 2012/C158/04 privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012, publicate în Jurnalul Oficial CI58 din 05.06.2012.
(...)
Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și sub-sectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.
PRIM-MINISTRU,
LUDOVIC ORBAN