Legea nr. 263/2021 - aprobarea OUG nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European...
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4 din 5 februarie 2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru
Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 13 februarie 2014.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
FLORIN-CLAUDIU ROMAN
PREȘEDINTELE SENATULUI
ANCA DANA DRAGU
București, 4 noiembrie 2021.
Nr. 263.
| ← Decretul Președintelui nr. 1088/2021 pentru promulgarea Legii... | Decretul Președintelui nr. 1089/2021 privind promulgarea Legii... → |
|---|
1. Descrierea situației actuale
1. La data de 1 ianuarie 2013 au intrat în vigoare dispozițiile art. 22-24 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează modalitatea de întocmire, organizare și funcționare a Registrului Electoral, precum și
Citește mai mult
prevederile art. 26 alin. (1), (4) și (5) din aceeași lege, potrivit cărora listele electorale permanente sunt întocmite de primari în baza datelor și informațiilor din Registrul Electoral. Potrivit art. 22 din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscriși toți cetățenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. înregistrarea cetățenilor cu domiciliul sau reședința în străinătate se va face pe baza evidenței existente la Direcția generală de pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, utilizată la eliberarea pașapoartelor cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, precum și a datelor deținute de Ministerul Afacerilor Externe.Registrul electoral pentru cetățenii români cu domiciliul în România este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, iar pentru cei cu domiciliul în străinătate, pe țări și localități.
AEP întocmește, păstrează și actualizează în permanență, până la data de 31 martie a fiecărui an, Registrul electoral. La nivelul fiecărui județ și sector al municipiului București, Registrul electoral care cuprinde alegătorii cu domiciliul sau reședința pe teritoriul unității administrativ-teritoriale este păstrat și actualizat de către biroul teritorial al AEP.
Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător sunt următoarele:
• data nașterii;
• codul numeric personal;
• țara în care își are domiciliul sau reședința;
• adresa de domiciliu;
• adresa de reședință;
• seria și numărul cărții de alegător;
• seria și numărul actului de identitate.
Datele și informațiile conținute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.
Art. 22-24 din Legea nr. 35/2008 reglementează cazurile de înscriere, la cerere, în Registrul electoral, cazurile de radiere din Registrul electoral și procedura de soluționare a întâmpinărilor împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din Registrul electoral.
în conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, „listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral”.
Totodată, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, AEP are obligația de a pune la dispoziția primarilor datele și informațiile din Registrul electoral pentru întocmirea listelor electorale permanente.
în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, arondarea alegătorilor la secțiile de votare se realizează potrivit criteriului domiciliului. Ținând cont de faptul că prin domiciliu se înțelege adresa înscrisă în actul de identitate rezultă că pentru a realiza arondarea alegătorilor la secțiile de votare, adresele înscrise în actul de identitate trebuie să corespundă denumirilor străzilor/imobilelor sau numerelor imobilelor în vigoare la data delimitării secțiilor de votare prin dispoziție a primarului.
2. Deși dispozițiile legale privind Registrul electoral au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2013, prevederile din celelalte legi electorale, referitoare la întocmirea listelor electorale permanente de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) în baza Registrului Național de Evidență a Persoanelor (articolele 16-18 din Legea nr. 67/2004, art. 7-8 din Legea nr. 370/2004, art. 11 din Legea nr. 33/2007), nu au fost abrogate în mod expres, ceea ce poate conduce la disfuncționalități majore în modul de interpretare și aplicare a legislației electorale, respectiv la inaplicabilitatea prevederilor legale referitoare la Registrul electoral în cazul altor alegeri decât cele pentru Camera Deputaților și Senat.
Arătăm în acest sens că, potrivit dispozițiilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sintagma de listă electorală permanentă trebuie să exprime aceeași noțiune, indiferent de actul normativ în care este utilizată. Menținerea în vigoare a două tipuri de liste electorale permanente, respectiv a listelor electorale permanente întocmite în baza datelor și informațiilor din Registrul electoral și a listelor electorale permanente generate din Registrul Național de Evidență a Persoanelor nu asigură respectarea principiului securității juridice sub aspectul previzibilității legii pentru autoritățile publice chemate să o aplice.
Mai mult, Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare nu stabilește în mod clar și explicit responsabilitățile autorităților publice privind constituirea, gestionarea și actualizarea Registrului electoral, tipărirea listelor electorale permanente și arondarea cetățenilor cu drept de vot pe secții de votare. Astfel, deși Autoritatea Electorală Permanentă gestionează Registrul electoral, tipărirea copiilor de pe listele electorale permanente se realizează de către DEPABD (art. 73 alin. (4) - (5) și art. 20 lit. a) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare).
3. Având în vedere posibilitatea organizării unor evenimente electorale, conform Memorandumului Guvernului nr. 10079/13.06.2013 între 1-3 august a fost organizată o evaluare națională a capacității primarilor de a folosi Registrul electoral și de a tipări listele electorale permanente.
In urma acestei evaluări, Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat un raport, adus la cunoștință publică pe site-ul propriu, care relevă mai multe disfuncționalități neprevăzute de legiuitor, cum ar fi:
- Inaplicabilitatea la alegerile locale, prezidențiale și europarlamentare a dispozițiilor legale privind întocmirea listelor electorale permanente în baza datelor și informațiilor din Registrul electoral;
- Introducerea Registrului Electoral nu a fost corelată în întregime cu atribuțiile autorităților publice centrale și locale; Spre exemplu unii primari au refuzat să opereze în Registrul electoral, motivând că nu au o obligație expres prevăzută în acest sens.
- Paralelismele legislative privind listele electorale permanente, acestea fiind reglementate în mod distinct în actele normative din domeniul electoral.
- Probleme privind delimitarea secțiilor de votare cauzate de erori ale primarilor, neactualizarea denumirii și numerotării străzilor și a numerotării clădirilor, precum și de neactualizarea nomenclatoarelor stradale *1.
- Probleme în arondarea alegătorilor la secțiile de votare generate de neactualizarea de către alegători a actelor de identitate deși adresa de domiciliu nu mai corespunde cu denumirea actuală a străzii/numărul actual al imobilului.
*1 La efectuarea delimitărilor secțiilor de votare s-a constatat că există imobile care figurează pe două sau mai multe străzi; cazuri în care denumirile străzilor nu au fost actualizate conform hotărârilor consiliilor locale sau care au fost regăsite cu denumiri greșit redactate sau incomplete în dispozițiile primarilor; există situații în care pe aceeași stradă, ce nu are atribuite numere de imobil, se regăsesc blocuri cu aceeași denumire; există cazuri în care numerotarea imobilelor s-a făcut în mod aleatoriu, fără a respecta criteriile alfa-numerice (serie de cifre crescătoare și/sau de litere în ordinea alfabetică); etc.
4. în acest moment Registrul electoral gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă este pe deplin funcțional ca sistem informatic, în urma exercițiului din 1-3 august 2013, primarii și împutemiciții acestora fiind pe deplin familiarizați cu modalitatea de funcționare a acestuia. Mai arătăm că investițiile în acest sistem se ridică până în prezent la aproximativ 17 milioane de lei.
Pe de altă parte, menționăm că, în cadrul procesului de modernizare a Sistemului național informatic de evidență a persoanelor DEPABD a finalizat implementarea proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile post-aderare, intitulat „Sistemul Național Integrat de introducere și actualizare a informațiilor legate de evidența persoanelor”; astfel, noul sistem nu are prevăzută ca și funcționalitate, întocmirea listelor electorale permanente.
II. Totodată, dispozițiile art. 14 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, reglementează categoriile de documente pe care un cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, le prezintă la depunerea candidaturii.
Potrivit prevederilor legale menționate, un cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, trebuie să prezinte la depunerea candidaturii o declarație pe propria răspundere prin care precizează cetățenia, adresa de domiciliu sau de reședință din România, colectivitatea locală ori circumscripția din statul al cărui cetățean este unde a fost înscris ultima dată în lista electorală și că nu mai candidează la alegerile pentru Parlamentul European într-un alt stat membru al Uniunii Europene. De asemenea, este necesară prezentarea unui act de identitate valabil și a unei adeverințe eliberate de autoritatea competentă din statul al cărui cetățean este, care să ateste că nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de această autoritate.
Totodată, la solicitarea cetățenilor români care doresc să candideze la alegerile pentru Parlamentul European în alt stat membru al Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă este instituția abilitată să elibereze adeverințe care atestă că nu au fost lipsiți de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de autoritățile române.
Din practică s-a constatat însă că cetățenii Uniunii care candidează într-un stat membru de reședință în care nu sunt resortisanți întâmpină dificultăți în a identifica autoritățile care au competențe de emitere a adeverinței care să ateste că nu au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși în acel stat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de această autoritate precum și în obținerea acesteia în timp util.
Astfel, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 26 din 26 ianuarie 2013 a fost publicată Directiva 2013/1 /UE a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Directivei 93/109/CE în ceea ce privește anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți.
Principalele elemente de noutate sunt următoarele:
a) eliminarea adeverinței privind drepturile electorale ale cetățenilor Uniunii care candidează într-un stat membru de reședință în care nu sunt resortisanți;
b) modificarea declarației pe propria răspundere care trebuie să însoțească propunerile de candidatură ale cetățenilor Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți; sunt incluse chestiuni noi precum data și locul nașterii și precizarea că nu au fost decăzuți din dreptul de a fi ales în statul membru de origine în baza unei hotărâri judecătorești individuale sau a unei decizii administrative, sub condiția ca aceasta din urmă să poată face obiectul unor căi de atac;
c) obligația statelor membre de a verifica și face schimb de informații privind dreptul de a fi ales al cetățenilor proprii care și-au depus candidatura în alt stat membru;
d) obligația statelor membre de reședință, în cazul în care un cetățean al Uniunii neresortisant nu are dreptul de a fi ales, de a lua măsurile corespunzătoare în conformitate cu dreptul lor național pentru a împiedica persoana în cauză să candideze, iar când acest lucru nu este posibil, pentru a împiedica persoana respectivă să fie aleasă sau să își exercite mandatul.
III. Prevederile art. 65 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc că, între două perioade electorale, Autoritatea Electorală Permanentă organizează licitații în vederea selecționării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării.
Pentru aplicarea dispoziției legale sus menționate, pe lângă programele de calculator, în înțelesul restrâns al termenului, care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central este necesară și asigurarea serviciilor informatice care să permită funcționarea acestora.
Totodată, trebuie stabilite instituțiile responsabile cu :
a) editarea și tipărirea proceselor-verbale pentru constatarea rezultatelor alegerilor, dotarea cu echipamente, tehnică de calcul și consumabile, precum și instruirea personalului implicat în efectuarea operațiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor, în stațiile de prelucrare organizate la nivelul birourilor electorale județene și birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București;
b) serviciile de telefonie specială și de comunicații de voce și date, necesare birourilor electorale județene și birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București.
Dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009 interzic achizițiile de mobilier și aparatură birotică, ceea ce poate produce disfuncționalități în asigurarea condițiilor logistice necesare pentru buna organizare a alegerilor parlamentare.
Mai arătăm că, dispozițiile legale în vigoare nu stabilesc măsuri explicite pentru realizarea în condiții maxime de siguranță a buletinelor de vot, a ștampilelor cu mențiunea „VOTAT” și a timbrelor autocolante.
Acte comunitare în cauză
Directiva 93/109/CE din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți, Directiva 2013/1/UE a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Directivei 93/109/CE în ceea ce privește anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 26 din 26 ianuarie 2013.
Schimbări preconizate
I. Proiectul de act normativ propune măsuri pentru operaționalizarea Registrului electoral, după cum urmează: 1. Definirea clară a Registrului electoral ca sistem informatic, definiția actuală de bază de date nefiind de natură să caracterizeze complexul de operațiuni informatice, aplicații informatice și resurse materiale necesare asigurării evidenței cetățenilor cu drept de vot și a înregistrării fluctuațiilor intervenite. Caracterul restrictiv al acestei definiții impietează asupra capacității Autorității Electorale Permanente de a solicita și utiliza fonduri pentru mentenanța si dezvoltarea sistemului. 2. Stabilirea clară a atribuției primarilor de a opera în Registrul electoral, prin persoane desemnate. Această soluție legislativă modifică numai forma prin care primarii gestionează actualizarea evidențelor electorale, aceștia operând actualizarea datelor privind capacitatea electorală a cetățenilor pe hârtie (listele electorale permanente) ci prin mijloace electronice. 3. Completarea datelor cuprinse în Registrul electoral cu numele și prenumele alegătorilor, precum și cu perioada de valabilitate a actelor de identitate. Lipsa acestora date extrem de importante din enumerarea de la art. 22 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 reprezintă o lacună legislativă care trebuie remediată pentru a asigura evidența exactă a cetățenilor cu drept de vot. Pe de altă parte, prelucrarea lor de către Autoritatea Electorală Permanentă rezultă implicit din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale, aceste precizări fiind însă necesare pentru claritatea textului și pentru a nu intra în conflict cu legislația aplicabilă în materia protecției datelor cu caracter personal.
4. Fixarea secțiilor de votare și asigurarea evidenței acestora de către AEP pentru toate procesele electorale cu scopul de a facilita operațiunile de arondare a alegătorilor și accesul acestora la procesul de votare, prevederile Legii nr. 35/2008 urmând să se aplice în mod corespunzător. Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se vor actualiza anual pentru a urmări evoluția modificărilor nomenclatoarelor stradale, precum și apariția sau dispariția imobilelor. Nu se introduc modificări privind secțiile de votare speciale de la alegerile prezidențiale. Avizarea pentru conformitate a delimitării secțiilor de votare și a stabilirii sediilor acestora urmărește pe de o parte evitarea modificărilor intempestive nejustificate, precum și verificarea ex ante a îndeplinirii setului de condiții minimale de către secțiile de votare stabilite conform art. 69 alin. (3) din Legea nr. 35/2008.
5. Listele electorale permanente vor fi generate pe baza informațiilor din Registrul electoral și Registrul secțiilor de votare și vor cuprinde alegătorii arondați pe secții de votare. Spre deosebire de reglementarea anterioară, ținând cont de capacitatea logistică scăzută a unor primării, va fi tipărit un singur exemplar al listelor electorale permanente, păstrat de secretarul unității administrativ-teritoriale și doua exemplare din copiile de pe listele electorale permanente, dintre care unul pentru biroul electoral al secției de votare și unul care se va păstra de secretarul unității administrativ-teritoriale;
6. Abrogarea expresă a dispozițiilor legale privind utilizarea Registrului Național de Evidență a Persoanelor ca sursă a listelor electorale permanente;
7. Eliminarea paralelismelor legislative privind listele electorale permanente prin abrogarea expresă a prevederilor referitoare la acest subiect din Legea nr. 67/2004, Legea nr. 370/2004 și Legea nr. 33/2007, prevederile Legii nr. 35/2008 urmând să se aplice în mod corespunzător;
8. Stabilirea unor măsuri suplimentare de arondare pentru cazurile în care mențiunile privind domiciliul din actele de identitate ale alegătorilor lipsesc; Astfel, arondarea alegătorilor va putea fi făcută alfabetic sau la prima secție de votare din localitate/subdiviziunea administrativ-teritorială; Această măsură este în linie cu actuala legislație electorală și cu actele adoptate de Biroul Electoral Central;
9. Stabilirea de contravenții pentru neactualizarea la termen a Registrului electoral sau actualizarea necorespunzătoare, acestea lipsind din textul legal actual; Aceste dispoziții vor intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I.
10. Sprijinirea temporară, în anul 2014, a AEP, pentru îndeplinirea de atribuții referitoare la Registrul electoral cu personal din instituțiile prefectului și structuri ale MAI, pe bază de protocol încheiat între AEP și MAI în cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a proiectului de act normativ; Nu se urmărește modificarea raporturilor de serviciu ale personalului MAI sau al instituțiilor prefectului ci numai colaborarea funcțională cu AEP;
11. Modificările în Registrul electoral referitoare la datele de identificare ale cetățenilor cu drept de vot se vor realiza în cel mult 24 de ore de la data luării la cunoștință de către primari a cazurilor care impun înregistrarea, actualizarea sau radierea. Nu se aduc modificări de substanță în materia înregistrării sau radierii cetățenilor din Registrul electoral.
12. Autoritatea Electorală Permanentă va asigura administrarea bazelor de date și suportul tehnic al funcționării Registrului electoral, coordonarea și îndrumarea metodologică a actualizării Registrului electoral, precum și controlul respectării dispozițiilor ordonanței de urgență.
13. Autoritatea Electorală Permanentă va gestiona Registrul secțiilor de votare care va fi valabil pentru toate tipurile de alegeri și referendumuri, delimitarea și numerotarea secțiilor de votare urmând să fie actualizată periodic.
14. Autoritatea Electorală Permanentă va controla și sancționa încălcarea dispozițiilor ordonanței de urgență privind delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, respectiv stabilirea sediilor secțiilor de votare.
15. Prevederile privind atribuțiile Autorității Electorale Permanente din Legea nr. 35/2008 sunt puse de acord cu noile sarcini care revin acesteia potrivit proiectului de act normativ. Astfel, printre altele Autoritatea Electorală Permanentă va fi responsabilă pentru instruirea personalului care va asigura actualizarea Registrului electoral.
11. Totodată, prin proiectul de act normativ se propune, conform Directivei Consiliului 2013/1 /UE, ca propunerea de candidatură sau cererea de admitere a candidaturii independente a cetățeanului unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, să fie însoțită, pe lângă documentele care trebuie depuse de cetățenii români, de o declarație pe propria răspundere care să precizeze următoarele:
a) cetățenia, data și locul nașterii, ultima adresă în statul membru de origine, adresa de domiciliu sau de reședință din România;
b) că nu mai candidează la alegerile pentru Parlamentul European într-un alt stat membru al Uniunii Europene;
c) că nu a fost decăzut din dreptul de a fi ales în statul membru de origine în baza unei hotărâri judecătorești individuale sau a unei decizii administrative, sub condiția ca aceasta din urmă să facă obiectul unor căi de atac;
d) colectivitatea locală ori circumscripția din statul al cărui cetățean este unde a fost înscris ultima dată în lista electorală.
Se propune și modificarea alin. (2) al art. 14 în sensul efectuării trimiterii către alin. (1) și către art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.
Mai mult, proiectul de act normativ urmărește reglementarea, conform Directivei Consiliului 2013/1/UE, a schimbului de informații privind persoanele eligibile comunitar dintre Autoritatea Electorală Permanentă și autoritățile cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, precum și a consecințelor juridice ale informațiilor primite.
Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă va notifica autorităților cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, următoarele:
a) informațiile cuprinse în cererile de înscriere în listele electorale speciale a alegătorilor comunitari, până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea zilei de referință; Acest termen a fost stabilit în conformitate cu Directiva 93/109/CE din 6 decembrie 1993.
b) informațiile din declarațiile pe propria răspundere
depuse de persoanele eligibile comunitar, în cel mult 24 de ore de la primirea lor de la Biroul Electoral Central, în vederea verificării eligibilității candidatului;
Necomunicarea răspunsului la această notificare până la data prevăzută de lege pentru admiterea sau respingerea candidaturilor nu poate atrage respingerea candidaturii persoanei eligibile comunitar.
în vederea conformării cu obligația de a lua măsurile necesare pentru a împiedica un cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene care nu are dreptul de a fi ales să candideze, și pentru corelarea cu termenele stabilite de directivă pentru schimbul de informații între statele membre, termenul pentru admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central a fost mărit la 10 zile.
Autoritatea Electorală Permanentă va răspunde la cererile de verificare a eligibilității cetățenilor români care și-au depus candidaturile în statul membru de reședință, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii cererii sau într-un termen mai scurt dacă este posibil și dacă se solicită astfel de către statul de reședință.
în cazul în care Autoritatea Electorală Permanentă este informată de către o autoritate cu responsabilități similare din alt stat membru al Uniunii Europene, asupra faptului că o persoană eligibilă comunitar și-a pierdut dreptul de a fi ales sau că aceasta candidează și în statul membru de origine, respectiv asupra faptului că un cetățean român a fost înscris în listele electorale ale statului membru de reședință, va lua măsurile prevăzute de lege pentru:
a) împiedicarea exercitării dreptului de a fi ales la aceleași alegeri atât în statul membru de origine cât și în România, precum și pentru împiedicarea exercitării dreptului de a fi ales de către persoanele cărora li s-a interzis exercitarea acestui drept;
b) împiedicarea înscrierii în copia de pe lista electorală permanentă a alegătorilor români înscriși în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene.
III. Proiectul de act normativ propune o serie de măsuri tehnico-organizatorice care au ca obiective evitarea oricăror disfuncționalități în organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, precum și realizarea în condiții de siguranță a materialelor necesare acestui proces electoral, după cum urmează:
a) Autoritatea Electorală Permanentă va achiziționa aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;
b) Institutul Național de Statistică va asigura editarea și tipărirea proceselor-verbale pentru constatarea rezultatelor alegerilor, dotarea cu echipamente, tehnică de calcul și consumabile, precum și instruirea personalului implicat în efectuarea operațiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor, în stațiile de prelucrare organizate la nivelul birourilor electorale județene și birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București;
c) Serviciul de Telecomunicații Speciale va asigura serviciile de telefonie specială și de comunicații de voce și date, necesare birourilor electorale județene și birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București;
d) Hârtia necesară pentru tipărirea buletinelor de vot se va asigura de Ministerul Afacerilor Interne, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale;
e) Modelul, dimensiunile, condițiile de tipărire, de gestionare și de utilizare a timbrului autocolant se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Afacerilor Interne;
f) Timbrele autocolante vor fi tipărite de Compania Națională „Imprimeria Națională” - S.A.,în baza dreptului special de a confecționa timbre;
g) Imprimarea buletinelor de vot se va asigura de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial, similar alegerilor prezidențiale;
h) Ștampilele cu mențiunea ‘'VOTAT” se vor confecționa de Regia Autonomă „Monetăria Statului”, în baza dreptului special de a confecționa ștampile pentru organismele publice;
i) Nu în ultimul rând, prevederile art. 24 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică achizițiilor publice aferente realizării măsurilor necesare pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014.
Mai arătăm că, potrivit legii, realizarea timbrelor autocolante, imprimarea buletinelor de vot și confecționarea ștampilelor cu mențiunea „Votat” intră în obiectul de activitate al Companiei Naționale „Imprimeria Națională”, Regiei autonome „Monitorul Oficial”, respectiv al Regiei autonome „Monetăria Statului”
Alte informații
Stabilirea exactă a numărului de alegători este relevantă atât în afara perioadelor electorale cât și în perioadele electorale. Convocarea unui referendum local pentru dizolvarea consiliului local/județean sau pentru demiterea primarului/președintelui consiliului județean se poate face numai de 25% din totalul cetățenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială respectivă. De asemenea, datele privind capacitatea electorală a cetățenilor sunt relevante nu numai pentru exercitarea drepturilor electorale ci și pentru exercitarea unor drepturi politice conexe cum ar fi libertatea de asociere în partide politice sau dreptul la inițiativă legislativă. Mai mult, în situația în care numărul exact al cetățenilor cu drept de vot nu este cunoscut, candidații independenți vor fi împiedicați să-și exercite dreptul de a fi ales iar validarea referendumurilor va întâmpina dificultăți.
Potrivit Codului de bune practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția, stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral și este esențială pentru consolidarea democrației. Pentru respectarea acestui principiu este necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin- ele pot fî întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri.
Mai arătăm că Raportul asupra calendarului și inventarului criteriilor politice de evaluare a alegerilor adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice cu ocazia celei de-a 34-a Reuniuni (Veneția, 14 octombrie 2010) subliniază faptul că „ orice reformă care vizează legislația electorală ce urmează să se aplice unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi cu adevărat aplicabilă
Precizăm că orice referire la stabilitatea dreptului din Codul bunelor practici în materie electorală trebuie interpretată conform Declarației interpretative privind stabilitatea dreptului electoral adoptată de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul celei de-a 15 întâlniri (Veneția, 15 decembrie 2005) și de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 65-a ședințe plenare (Veneția 16-17 decembrie 2005). Astfel, principiul stabilității dreptului electoral nu poate fi invocat pentru a menține o situație contrară celorlalte reguli ale Codului bunelor practici în materie electorală sau pentru a împiedica aplicarea acestora. Totodată, conform Raportului asupra calendarului și inventarului criteriilor politice de evaluare a alegerilor, în anumite circumstanțe, excepțiile de la interdicția de a modifica legislația electorală cu mai puțin de un an înainte de alegeri pot fi acceptate acolo unde există nevoia de a remedia, prin lege, probleme neprevăzute sau pentru a înlătura încălcări ale drepturilor recunoscute internațional.
Proiectul de act normativ urmărește în primul rând să asigure posibilitatea utilizării Registrului electoral pentru întocmirea listelor electorale permanente, la toate tipurile de scrutin, fără a institui modificări sau restrângeri ale dreptului cetățenilor cu drept de vot de a fi înscriși în listele electorale. Modificările care privesc în mod exclusiv fluxul informațional necesar actualizării Registrului electoral, întocmirii și actualizării listelor electorale permanente și implicit arondării alegătorilor la secțiile de votare, nu sunt de natură să atragă confuzii sau disfuncționalități în aplicare ci un plus de claritate pentru autoritățile publice centrale și locale cu atribuții în evidența alegătorilor.
Caracterul extraordinar al situației și urgența reglementării sunt determinate de apropierea proceselor electorale care vor avea loc în anul 2014, respectiv alegerile pentru Parlamentul European și alegerile pentru Președintele României. Dacă până la scrutinul prezidențial a mai rămas aproximativ un an, trebuie menționat că perioada electorală pentru alegerile europene va începe la data de 24 februarie 2014. în aceeași categorie intră și problemele neprevăzute de legiuitor, constatate de AEP în funcționarea Registrului electoral, ca urmare a testului național din 1 -3 august.
Neadoptarea de modificări legislative imediate va împiedica utilizarea Registrului electoral pentru întocmirea listelor electorale permanente la alegerile europene și prezidențiale și va obliga Ministerul Afacerilor Interne, prin DEPABD, să genereze și să tipărească listele electorale permanente pe baza datelor și informațiilor din Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
Această chestiune prezintă o serie de riscuri majore. Astfel, în primul rând, există o posibilitate destul de mare ca datele AEP să difere de cele ale DEPABD, din cauza diferențelor în fluxurile informaționale, ceea ce va conduce la o neîncredere generalizată în corectitudinea alegerilor iar în al doilea rând, noul sistem informatic al DEPABD nu mai are funcționalități destinate evidenței electorale. Rezultă că există un real pericol ca întocmirea listelor electorale permanente și arondarea alegătorilor la secțiile de votare să nu poată fi realizată la procesele electorale din anul 2014, singura modalitate de a garanta efectuarea acestor activități fiind abilitarea legală a AEP de a folosi Registrul electoral, cu modificările propuse de proiectul de act normativ pentru operaționalizarea acestuia.
Mai arătăm că, potrivit dispozițiilor art. 2 din Directiva Consiliului 2013/1/UE statele membre trebuiau să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prevederilor directivei până la 28 ianuarie 2014 și să informeze de îndată Comisia cu privire la aceasta. Precizăm totodată că perioada electorală va începe în data de 24 februarie 2014, precum și faptul că în condițiile legislației românești actuale, cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România, care doresc să candideze, trebuie să furnizeze, odată cu propunerea de candidatură, adeverințe privind dreptul de ales. însă, în condițiile expirării termenului de transpunere, autoritățile electorale din statele membre de origine.
Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fî modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții
a) Se modifică și se completează:
Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată;
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată;
b) se vor abroga
Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 3/2009 pentru aprobarea modelului adeverinței care atestă faptul că un cetățean român nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de autoritățile române, publicată în Monitorul Oficial al României nr.154 din 12 martie 2009.
Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 1/2011 privind informarea autorităților cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la alegătorii comunitari care au fost înscriși în listele electorale speciale și la persoanele eligibile comunitar a căror candidatură a fost admisă la Biroul Electoral Central, la alegerile pentru Parlamentul European.
b) Vor fi elaborate :
Hotărâre a Guvernului privind normele metodologice de implementare, funcționare, administrare și securitate a Registrului electoral și a Registrului secțiilor de votare, inclusiv procedurile, sarcinile care revin autorităților publice și termenele de actualizare a Registrului electoral și a Registrului Secțiilor de votare
Hotărâre a Autorității Electorale Permanente privind procedura de emitere a avizului de conformitate pentru delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și stabilirea sediilor acestora;
Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care se face de către alegătorul comunitar, precum și a modelului declarației pe propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată in Monitorul Oficial al României nr.146 din 9 martie 2009;
Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind operaționalizarea Registrului Electoral, modificarea Legii nr.3 3/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.
PRIM-MINISTRU,
VICTOR-VIOREL PONTA