ANEXĂ - METODOLOGIE. - Ordinul MECS nr. 3185/2015 - aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015
METODOLOGIE
de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2015
Art. 1
(1) Sumele stabilite pentru finanțarea de bază și cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educației și Cercetării Științifice, sunt evidențiate distinct în contractul instituțional al instituțiilor de învățământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenți (echivalenți unitari) finanțați de la bugetul de stat, pe cicluri de studii și numărul de granturi doctorale finanțate.
(2) Contractele instituționale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) și Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS).
Art. 2
(1) Toate fondurile pentru finanțarea de bază și suplimentară a universităților de stat sunt considerate venituri proprii.
(2) Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților din bugetul național pentru anul 2015 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
(3) Veniturile pentru finanțarea de bază și suplimentară sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior în condițiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învățământului și cercetării științifice universitare.
Art. 3
Finanțarea de bază se referă la:
1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic și nedidactic, personal de cercetare implicat în desfășurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuții legale, deplasări interne și internaționale;
2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreținere și gospodărie, cheltuieli pentru materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații, perfecționarea personalului, protocol, protecția muncii etc.;
3. cheltuieli pentru susținerea proiectelor educaționale și de dezvoltare a resursei umane;
4. cheltuieli cu regia instituțiilor de învățământ superior pentru desfășurarea programelor de studii.
Art. 4
(1) În vederea încurajării excelenței în instituțiile de învățământ superior se constituie un fond de finanțare suplimentară a universităților în sumă, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază.
(2) Atribuirea fondurilor pentru finanțarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor și a standardelor de calitate propuse de CNFIS și aprobate de MECS.
(3) Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu MECS, alocă fondurile pentru finanțare suplimentară prioritar spre departamentele și structurile cele mai performante din universitate.
Art. 5
Sumele atribuite fiecărei universități pentru finanțarea de bază, pentru studenții înmatriculați pe baza cifrelor de școlarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licență și de mașter, se alocă proporțional cu numărul de studenți echivalenți unitari ai acestora. Numărul de studenți echivalenți unitari ai universității se determină prin ponderarea numărului fizic de studenți ai acesteia cu coeficienți de echivalare și de cost.
Art. 6
(1) Pentru doctoranzii înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012, pe baza cifrei de școlarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanțarea se face prin granturi doctorale. Fundamentarea valorii grantului anual pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul 2011/2012 (VGD) este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
(2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanțarea instituțională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGD, fondul FGD, în care nu sunt cuprinse bursele studenților doctoranzi.
(3) Repartizarea pe universități a fondului pentru finanțarea granturilor FGD, pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:
unde:
- VGDrs, I, VGDrs, II, VGDrs, III și VGDrs, IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie și medicină veterinară) sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală) pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV, corespunzătoare ramurii de știință rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;
- GDrs, I, GDrs, II, GDrs, III și GDrs, IV reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV, finanțate pentru universitatea U, în programe asociate ramurii de știință rs;
- Nrs este numărul total al ramurilor de știință rs finanțate.
Art. 7
(1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanțarea de bază și pentru finanțarea suplimentară pentru studenții înmatriculați într-un program de studii de licență și de master sunt prezentate în art. 8 și 9.
(2) Valorile coeficienților de echivalare și de cost pentru anul 2015 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
Art. 8
Determinarea alocațiilor bugetare pentru universitățile de stat pentru finanțarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii (licență, master), se face pe baza următoarei proceduri:
1. Se determină fondurile alocate pentru finanțarea de bază (FB) pentru anul 2015, asociată ciclurilor de studii (licență și master):
a) din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a universităților se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare (FSS), și valoarea alocată pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012 (FGD);
b) din suma rămasă (FI’) se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespund proporției prevăzute în anexa nr. 1.
2. Se determină numărul de studenți echivalenți unitari din fiecare universitate și fiecare ciclu de studii (licență și mașter). Procedura are două etape:
a) În prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U și ciclu de studii r, numărul SErsU de studenți echivalenți din ramura de știință rs:
unde:
- Sfr,rs(U) este numărul de studenți fizici din ramura de știință rs, la forma de învățământ fr, asociată ciclului de studii r înscriși în universitatea U, raportat la o dată de referință stabilită (1 octombrie pentru repartizarea preliminară și 1 ianuarie pentru repartizarea finală);
- efr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învățământ fr (vezi tabelul nr. 1 din anexa nr. 3);
- Fr este numărul total al formelor de învățământ finanțate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universitățile din România (vezi tabelul nr. 1 din anexa nr. 3).
b) În a doua etapă se determină pentru fiecare universitate U și fiecare ciclu de studii r numărul SEUr(U) de studenți echivalenți unitari:
unde:
- crs este coeficientul de cost corespunzător ramurii de știință rs (vezi tabelul nr. 2 din anexa nr. 3);
- Nrs este numărul total al ramurilor de știință finanțate (vezi tabelul nr. 2 din anexa nr. 3).
3. Se determină numărul total de studenți echivalenți unitari SEU:
unde u este numărul total de universități de stat finanțate din bugetul Ministerului Educației și Cercetării Științifice.
4. Se determină alocația fbs pe student echivalent unitar:
unde:
- FB este valoarea alocației pentru finanțarea de bază;
- SEU reprezintă numărul total de studenți echivalenți unitari.
5. Pentru fiecare universitate U și ciclu de studii r, valoarea fondurilor pentru finanțarea de bază FBr(U)) se calculează multiplicând alocația fbs cu numărul de studenți echivalenți unitari ai universității, înmatriculați la programe de studii asociate ciclului r:
unde:
- SErU reprezintă numărul total de studenți echivalenți unitari ai universității U;
- fbs este valoarea alocației corespunzătoare unui student echivalent unitar.
6. Se determină pentru fiecare universitate U alocația FB(U) pentru finanțarea de bază:
Art. 9
Determinarea alocațiilor bugetare pentru universitățile de stat, pentru finanțarea suplimentară, se face pe baza următoarei proceduri:
1. În prima etapă se determină:
a) valoarea alocațiilor bugetare totale pentru finanțarea suplimentară;
b) valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare ramură de știință rs;
c) valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck din fiecare ramură de știință rs;
În acest sens:
- (i)
din suma FI’, rămasă după scăderea din suma alocată pentru finanțarea instituțională (FI) a fondurilor pentru granturi doctorale (FGD) și a fondurilor pentru finanțarea situațiilor speciale (FSS), se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, ce corespunde proporției prevăzute în anexa nr. 1;
- (ii)
se determină fondurile FSrs alocate pentru finanțarea suplimentară FS pe anul 2015, pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:
- se determină numărul SEU’rs de studenți echivalenți unitari din ramură de știință rs (pentru ciclurile de licență și master, cu excepția studenților de la formele de învățământ speciale, menționate în nota prevăzută la tabelul nr. 2 din anexa nr. 3):
unde SEU’rs(U) reprezintă numărul de studenți echivalenți unitari ai universității U din ramura de știință rs, determinați după eliminarea categoriilor menționate anterior;
- se determină fondurile FSrs, considerând din valoarea totală FS ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință rs:
- (iii)
Analog procedurii prin care se determină FSrs, se determină sumele FSrs(Ck) alocate pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate ICk, pentru fiecare ramură de știință rs:
unde pk reprezintă ponderea indicatorului de calitate ICk (în totalul finanțării suplimentare), iar Σk=1n pk = 1 și n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate ICk și a ponderilor asociate sunt prezentate în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
2. În a doua etapă se determină sumele FSrs(U)(Ck) alocate universității U, pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate ICk, pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:
2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate pentru fiecare universitate, ICk(U), conform modului de calcul prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:
2.1.1. Pentru fiecare ramură de știință, ICrs,k(U), dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de știință.
2.1.2. La nivel de universitate, ICk(U), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea ICrs,k(U) pentru fiecare ramură de știință a universității fiind aceeași cu cea obținută la nivel de universitate, ICrs,k(U) = ICk(U).
2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate, IRk(U), astfel:
2.2.1. Pentru fiecare ramură de știință, IRrs,k(U), dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de știință.
2.2.2. La nivel de universitate, IRk(U), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IRrs,k(U) pentru fiecare ramură de știință a universității fiind aceeași cu cea obținută la nivel de universitate, IRrs,k(U) = IRk(U)
Indicatorul de calitate relativ IRk(U), corespunzător indicatorului de calitate ICk, pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universității U, în comparație cu valoarea indicatorului pentru celelalte universități.
Pentru fiecare universitate abaterea față de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferența dintre suma dimensiunilor universităților (notate Um), care au obținut rezultate inferioare, și suma dimensiunilor universităților (notate UM), care au obținut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităților.
Matematic, acest calcul se exprimă astfel:
unde:
- IRk(U) = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universității U (și similar pentru universitățile notate cu Um, UM, Un);
- ICk(U)= valoarea indicatorului de calitate absolut k al universității U (și similar pentru universitățile notate cu Um, UM, Un);
- SEU(Un) = numărul de studenți echivalenți unitari ai universității Un (și similar pentru universitățile notate cu Um, UM);
- N = numărul total al universităților de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.
2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FSrs(U)(Ck), alocate pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate ICk, pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:
3. În a treia etapă se determină sumele totale FS(U), ce revin universității U pentru finanțarea suplimentară, astfel:
3.1. Se determină sumele totale FSrs(U), ce revin universității pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare ramurii de știință rs, după cum urmează:
3.2. Se determină sumele totale FS(U), alocate universității U pentru finanțarea suplimentară, după cum urmează:
4. În a patra etapă se calculează sumele finale FSfin(U) ce revin universității U pentru finanțarea suplimentară, pentru a se asigura încadrarea acestora în marja de variație Mv (stabilită pentru anul 2015 la ±10%).
unde ΔIR poate avea:
• valoarea 1, dacă relația de mai jos este adevărată,
unde
• sau o valoare diferită de 1, dacă relația respectivă este falsă, astfel încât să fie îndeplinite următoarele relații:
ANEXA Nr. 1
la metodologie
DISTRIBUȚIA
fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților din bugetul național pentru anul 2015
Din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a universităților se repartizează 2% pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare. Pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012 se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2. Suma rămasă (FI’) se distribuie după cum urmează:
a) Finanțarea de bază (FB): 72,5%
b) Finanțarea suplimentară (FS): 26,50%
c) Fondul pentru dezvoltare instituțională (FDI): 1,00%
ANEXA Nr. 2
la metodologie
FUNDAMENTAREA
valorii grantului anual pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul 2011-2012
Categorii de cheltuieli | Domeniul de finanțare | ||||
---|---|---|---|---|---|
D1 | D2 | D3, D4 | |||
1 | Salarizarea conducătorului de doctorat | 5.200 | 5.200 | 5.200 | Costurile pentru programul de studii avansate |
2 | Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare | 1.500 | 1.500 | 1.500 | |
3 | Program de pregătire bazat pe studii avansate | 2.500 | 2.500 | 2.500 | |
4 | Program de pregătire suplimentar | 1.000 | 1.000 | 1.000 | |
5 | Fonduri pentru cercetare | 4.000 | 7.000 | 9.600 | Costurile pentru programul de cercetare |
6 | Regia școlii doctorale - 25% | 3.600 | 4.300 | 5.000 | |
TOTAL GRANT (fără bursă) | 17.800 | 21.500 | 24.800 |
Explicație pentru modul de calcul:
Salarizarea conducătorului de doctorat = 1/14 din norma unui profesor (care reprezintă 0,5 ore/săptămână), la un salariu minim de 4.763 lei/lună x 1,2755 (cheltuieli angajator) x 12 luni = aproximativ 5.200 lei/an pentru cheltuieli salarizare.
Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare = 1.500 lei/an salariu brut (500 lei/an pentru fiecare membru).
Program de pregătire studii avansate = 12 săptămâni x 12 ore fizice (24 de ore convenționale)/săptămână = aproximativ 0,08 dintr-o normă didactică de profesor (cu o formație de 6 doctoranzi) = aproximativ 2.500 lei/student/an (costurile sunt distribuite egal pentru cei trei ani de studii)
Program de pregătire suplimentar = 40% din valoarea celui normal.
Fonduri pentru cercetare:
- pentru domeniul de finanțare D1 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 4.000 lei;
- pentru domeniul de finanțare D2 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 7.000 lei (ajustare cu un coeficient de 1,75);
- pentru domeniile de finanțare D3 și D4 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 9.600 lei (ajustare cu un coeficient de 2,4).
În domeniul de finanțare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Științe juridice; Științe administrative; Științe ale comunicării; Sociologie; Științe politice; Științe militare, informații și ordine publică; Științe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică și statistică și informatică economică); Psihologie și științe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei).
În domeniul de finanțare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Matematică; Fizică; Chimie și inginerie chimică; Științele pământului și atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică și telecomunicații; Inginerie geologică, mine, petrol și gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale și animale; Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management; Biologie; Biochimie; Științe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică și statistică și Informatică economică); Știința sportului și educației fizice.
În domeniul de finanțare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură și urbanism.
În domeniul de finanțare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de știință Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei).
ANEXA Nr. 3
la metodologie
VALORILE
coeficienților de echivalare și de cost pentru anul 2015
Tabelul nr. 1: Lista formelor de învățământ cu coeficienții de echivalare corespunzători folosiți pentru finanțarea studenților înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master
Nr. crt. | Ciclul și forma de învățământ | Coeficient de echivalare |
---|---|---|
I. | Studii universitare de licență | |
1 | Studii în limba română(1) | 1,00 |
2 | Studii în limba maghiară - ca limbă maternă | 2,00 |
3 | Studii în limba germană - ca limbă maternă | 2,50 |
4.1 | Studii integral în limbi de mare circulație internațională(2) | 1,50 |
4.2 | Studii desfășurate parțial în limbi de mare circulație internațională și în limba română | 1,25 |
5.1 | Studii integral în limbi de circulație restrânsă | 2,00 |
5.2 | Studii desfășurate parțial în limbi de circulație restrânsă și în limba română | 1,50 |
6 | Studii desfășurate în cadrul extensiilor universitare - în afara țării | 2,50 |
7 | Studii universitare cu frecvență redusă | 0,25 |
8 | Studii universitare - învățământ seral | 0,80 |
II. | Studii universitare de masterat(3) | |
9 | Studii de masterat în limba română(1) | 2,00/1,00 |
10 | Studii de masterat în limbi de circulație internațională | 3,00/1,50 |
11 | Studii de masterat desfășurate în cadrul extensiilor universitare - în afara țării | 3,00/1,50 |
12 | Studii de masterat în limbile minorităților naționale(4) | 3,00/1,50 |
III. | Alte forme de pregătire | |
13 | Stagiu de rezidențial | 1,20 |
14 | Pregătire preliminară pentru studenți străini (an pregătitor) | 1,25 |
15 | Activități asociate acordării gradelor didactice în învățământul preuniversitar | 0,40 |
16 | Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic) | 0,16 |
Tabelul nr. 2: Lista ramurilor de știință cu coeficienții de cost corespunzători folosiți pentru finanțarea studenților înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master
Cod DF | Domeniul fundamental (DF) | Cod RS | Ramura de știință (RS) | Coeficient cost | Domenii finanțare grant doctorat | Codificare |
---|---|---|---|---|---|---|
10 | Matematică și științe ale naturii | 10 | Matematică | 1,65 | D2 | 1010 |
20 | Fizică | 1,9 | D2 | 1020 | ||
30 | Chimie și inginerie chimică | 1,9 | D2 | 1030 | ||
40 | Științele pământului și atmosferei | 1,65 | D2 | 1040 | ||
20 | Științe inginerești | 10 | Inginerie civilă | 1,75 | D2 | 2010 |
20 | Inginerie electrică, electronică și telecomunicații | 1,75 | D2 | 2020 | ||
30 | Inginerie geologică, mine, petrol și gaze | 1,75 | D2 | 2030 | ||
40 | Ingineria transporturilor | 1,75 | D2 | 2040 | ||
50 | Ingineria resurselor vegetale și animale | 1,75 | D2 | 2050 | ||
60 | Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației | 1,75 | D2 | 2060 | ||
70 | Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management | 1,75 | D2 | 2070 | ||
30 | Științe biologice și biomedicale | 10 | Biologie | 1,9 | D2 | 3010 |
20 | Biochimie | 1,9 | D2 | 3020 | ||
30 | Medicină | 2,25 | D3 | 3030 | ||
40 | Medicină veterinară | 2,25 | D3 | 3040 | ||
50 | Medicină dentară | 2,25 | D3 | 3050 | ||
60 | Farmacie | 2,25 | D3 | 3060 | ||
40 | Științe sociale | 10 | Științe juridice | 1 | D1 | 4010 |
20 | Științe administrative | 1 | D1 | 4020 | ||
30 | Științe ale comunicării | 1 | D1 | 4030 | ||
40 | Sociologie | 1 | D1 | 4040 | ||
50 | Științe politice | 1 | D1 | 4050 | ||
60 | Științe militare, informații și ordine publică | 1 | D1 | 4060 | ||
70 | Științe economice (doar Cibernetică, statistică și informatică economică) | 1,65 | D2 | 407050 | ||
70 | Științe economice (fără Cibernetică, statistică și informatică economică) | 1 | D1 | 4070 | ||
80 | Psihologie și științe comportamentale | 1 | D1 | 4080 | ||
50 | Științe umaniste și arte | 10 | Filologie | 1 | D1 | 5010 |
20 | Filosofie | 1 | D1 | 5020 | ||
30 | Istorie | 1 | D1 | 5030 | ||
40 | Teologie | 1 | D1 | 5040 | ||
50 | Studii culturale | 1 | D1 | 5050 | ||
60 | Arhitectură și urbanism | 2,5 | D3 | 5060 | ||
70 | Arte vizuale (fără Istoria și teoria artei) | 3 | D4 | 507040 | ||
70 | Arte vizuale (doar Istoria și teoria artei) | 1 | D1 | 50704070 | ||
70 | Teatru și artele spectacolului | 5,37 | D4 | 507010 | ||
70 | Cinematografie și media | 7,5 | D4 | 507020 | ||
70 | Muzică (doar Interpretare muzicală) | 5,37 | D4 | 50703040; 50703050 | ||
70 | Muzică (fără Interpretare muzicală) | 3 | D4 | 507030 | ||
60 | Știința sportului și educației fizice | 10 | Știința sportului și educației fizice | 1,86 | D2 | 6010 |
NOTĂ:
Toți studenții/participanții din toate universitățile de stat din România, înscriși la formele de învățământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenți străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activități asociate acordării gradelor didactice în învățământul preuniversitar) sunt luați în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost.
ANEXA Nr. 4
la metodologie
Lista indicatorilor de calitate și ponderile asociate, pentru anul 2015
Clasa de indicatori | Denumire indicator (ICk) | Pondere |
---|---|---|
C1. Predare/învățare (30%) | C1.1 Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice | 10% |
C1.2 Raportul numărului de studenți de la ciclul de mașter și numărul de studenți de la ciclul de licență | 8% | |
C1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, și numărul total de cadre didactice | 6% | |
C1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice | 6% | |
C2. Cercetare științifică/creație artistică (40%) | C2.1 Calitatea resursei umane | 12% |
C2.2 Impactul activității științifice/creației artistice | 10% | |
C2.3 Performanța activității științifice/creației artistice | 12% | |
C2.4 Fondurile pentru cercetare științifică/creație artistică | 6% | |
C3. Orientare internațională (10%) | C3.1 Ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS și ERASMUS MUNDUS | 5% |
C3.2 Ponderea studenților înscriși în programe de studii în limbi de circulație internațională | 5% | |
C4. Orientare regională & echitate socială (20%) | C4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaționale | 5% |
C4.2 Contribuția universității la fondul de burse | 4% | |
C4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență | 4% | |
C4.4 Locuri în cămine studențești | 5% | |
C4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate | 2% | |
Pondere totală | 100% | |
Pondere totală din FI | 26,5% |
ANEXA Nr. 5
la metodologie
Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2015
Clasa de indicatori C1. Predare/învățare
C1.1. Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al studenților (bugetați și cu taxă) de la ciclurile de studii de licență și master și numărul total de cadre didactice (Se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani,
conform relației:
unde:
TPDrs(U) - numărul total al cadrelor didactice din ramura de știință rs, de la universitatea U (Se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare.);
TSrs(U) - numărul total de studenți (bugetați și cu taxă) de la ciclurile de studii (L, M - Licență, Master), din ramura de știință rs, de la universitatea U, obținut pe baza relației:
iar efmaster este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învățământ de mașter zi, în limba română (vezi tabelul 1 din anexa nr. 3);
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: CNFIS, Universități
C1.2. Raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul studenților fizici (bugetați și cu taxă) de la ciclul de master și numărul studenților fizici (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență,
conform relației:
unde: SFrs(U) (M) - numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de master (bugetați și cu taxă), din ramura de știință rs, de la universitatea U, unde, pentru studenții în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 2;
SFrs(U) (L) - numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de licență (bugetați și cu taxă), din ramura de știință rs, de la universitatea U;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Pentru ramurile de știință arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară și farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenții de la programele de mașter distincte de programele de licență, precum și studenții de la rezidențiat.
Sursă date: CNFIS, Universități
C1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv și numărul total de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv și numărul total al cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani,
conform relației:
unde: TPDTrs(U) - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de știință rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare), cu vârsta până la 40 ani inclusiv (născuți după 1 ianuarie 1974);
TPDrs(U) - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de știință rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare);
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități
C1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat și numărul total al cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani,
conform relației:
unde: TPDCDrs(U) - numărul total al cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
TPDrs(U) - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de știință rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare);
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități
Clasa de indicatori C2. Cercetare științifică/creație artistică
C2.1. Calitatea resursei umane
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru media aritmetică a scorurilor obținute1 de cadrele didactice2 ale universității, din ramura de știință rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta și punctajul minim, stabilit de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - CNATDCU, pentru domeniul în care acesta deține titlul respectiv3. Universitatea raportează cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare, din fiecare ramură de știință, și comunică punctajele fiecăruia (calculate conform Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale din cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor și completărilor realizate până la momentul raportării).
Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
Pentru acele domenii de licență pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal, pentru toate cadrele didactice raportate, indiferent de post, se vor aduna toate punctajele și se face o medie generală,
conform relației:
- scorul obținut pentru cadrul didactic CDj, de la universitatea U;
punctaj_CDj(U)- punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice CDj (conform Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.560/2012, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor și completărilor realizate până la momentul raportării);
punctaj_min_CNATDCj(U) - punctajul minim stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care cadrul didactic CDj deține titlul respectiv;
mrs - numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv scorurile calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2015);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități, CNATDCU
C2.2. Impactul activității științifice/creației artistice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie aritmetică a indicilor4 Hirsch h corespunzători cadrelor didactice raportate de universitate pe ramura de știință rs la indicatorul C2.1,
conform relației:
unde: hj - indicele Hirsch h al cadrului didactic j. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuțiile neomogene ale valorilor intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat Hj3/2;
p1 = 0,5, p2 = 0,3 și p3 = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p1 = 0, p2 = 0 și p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale;
hjWebofKn - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Web of Knowledge;
hjScopus - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Scopus;
hjGoogleSch - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Google
Scholar;
mrs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an2015 și corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch calculați pentru situația de la 1 ianuarie 2015).
Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice și de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicații de specialitate și cronici în presa scrisă.
Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicații de specialitate și cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător).
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situații: creație artistică sau activitate științifică,
conform relației:
unde: cittip(CDj,cars,U) - tipul de citare nominală, din publicații de specialitate și cronici în presa scrisă, pentru creația artistică a cadrului didactic din ramura de știință rs, de la universitatea U;
P_cittip,rs - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicații de specialitate și cronici în presa scrisă (este calculat, pentru fiecare ramură de știință, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch și valoarea mediană a numărului de citări pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel național);
hGoogleSch(CDj,asrs,U) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate științifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
mrs - reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U;
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an2015 și corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch și punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2015).
Mod de calcul alternativ pentru domeniul știința sportului și educației fizice: Se calculează ca media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice și de cercetare raportate de universitate în domeniul știința sportului și educației fizice, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicații de specialitate și/sau recunoașterea națională și internațională.
Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicații de specialitate, respectiv recunoaștere națională sau internațională. Tipurile de recunoaștere națională și internațională la nivel de titlu onorific, publicație de specialitate și/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru internațional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internațional, autor de publicații de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică și funcțională, pentru copii/tineri/adulți, pentru obținerea și menținerea sănătății, menținerea vieții active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel național sau internațional. Se diferențiază nivelul internațional față de cel național cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 și recunoașterea cu indice 5.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul știința sportului și educației fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător).
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situații: performanța și recunoaștere în activitatea națională și/sau internațională sau activitate științifică, conform relației:
unde: cittip, rectip (CDj,cars,U) - tipul de citare nominală, din publicații de specialitate, sau de recunoaștere națională sau internaționala a cadrului didactic din ramura de știință rs, de la universitatea U;
p_cit_rectip,rs - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicații de specialitate sau elementului de recunoaștere națională sau internațională (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch și valoarea mediană a numărului de citări sau de elemente de recunoaștere pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel național);
hGoogleSch(CDj,asrs,U) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate științifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
mrs - reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de știință rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U;
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an2015 și corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch și punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2015).
Sursă date: universități, Web of Knowledge, Google Scholar
C2.3. Performanța activității științifice/creației artistice
Se calculează pentru fiecare ramură de știință raportul dintre numărul de puncte obținute în ultimii patru ani, prin publicarea de articole în reviste clasificate ISI sau ERIH (în zona galbenă sau ERIH INT2 și zona roșie sau ERIH INT1, vezi clasificare utilizată de UEFISCDI sau clasificare ERIH) și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al universității care activează în acea ramură de știință și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității în acea ramură.
Se acordă 2 puncte pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate ISI în zona roșie, respectiv ERIH INT1, și 1 punct pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în "Nature“ sau "Science“ se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet național, 2 puncte pentru brevetele europene/internaționale și 10 puncte pentru brevetele triadice,
conform relației:
unde:
ar_snrs(U) - numărul de articole publicate în revistele "Science“ sau "Nature“ de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
ar_rrs(U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roșie de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
ar_grs(U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona galbenă de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
br_trs(U) - numărul de brevete triadice obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
br_ers(U) - numărul de brevete europene/internaționale obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
br_nrs(U) - numărul de brevete naționale obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
TPDCtitrs(U) - numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective U, în acea ramură de știință rs;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru o singură ramură de știință. O lucrare nu poate fi raportată decât o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roșie și galbenă sunt definite pentru fiecare an în parte.
Sursă date: universități, UEFISCDI
Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte raportul dintre numărul de puncte obținute în ultimii patru ani, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creație artistică, precum și obținerea de premii, distincții și nominalizări, individuale sau colective, la nivel național, internațional și internațional de vârf5, de către personalul didactic și de cercetare al universității, care activează în acel domeniu artistic, și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic.
Pentru proiecte realizate individual și nominalizări obținute la nivel național și internațional se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internațional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel național și internațional, punctajul menționat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanți, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanți, iar pentru cele realizate la nivel internațional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate (vezi clasificarea utilizată de UEFISCDI).
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situații: creație artistică sau activitate științifică, conform relației:
unde:
prtip(CDj,cars,U) - tipul de proiect realizat sau distincție obținută pentru creația artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
p_prtip - punctajul acordat tipului de proiect realizat sau distincție obținută (pentru proiecte realizate individual și nominalizări obținute, la nivel național și internațional, se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internațional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel național și internațional, punctajul menționat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanți, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanți, iar pentru cele realizate la nivel internațional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2);
argr(CDj,csrs,U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roșie sau galbenă de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
pargr- punctajul acordat pentru articolele publicate în reviste aflate în zona roșie sau galbenă de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
brtip(CDj,csrs,U) - numărul de brevete obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
pbr tip - punctajul acordat pentru brevetele obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
TPDCtitrs(U) - numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective U, în acea ramură de știință rs;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Mod de calcul alternativ pentru domeniul știința sportului și educației fizice: Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obținute în ultimii patru ani, prin obținerea de performanțe sportive și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al universității, care activează în domeniul știința sportului și educației fizice, și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular la universitate în domeniul știința sportului și educației fizice.
Pentru performanțele sportive obținute la nivel național și internațional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel național/universitar; 1,2; 0,8; respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiții de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv - VI, la competiții de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ și competițiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet național, 2 puncte pentru brevetele europene/internaționale și 10 puncte pentru brevetele triadice.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate științifică în domeniul știința sportului și educației fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI).
Un cadru didactic sau cercetător științific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situații: performanța sportivă și recunoaștere în activitatea națională și/sau internațională, sau activitate științifică.
conform relației:
unde:
pstip(CDj,psrs,U) - tipul de performanță sportivă realizată sau distincție obținută de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
p_pstip - punctajul acordat tipului de performanță sportivă realizată sau distincție obținută (Pentru performanțele sportive obținute la nivel național și internațional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel național/universitar; 1,2; 0,8; respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiții de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv - VI, la competiții de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ și competițiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic;
argr(CDj,csrs,U) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roșie sau galbenă de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
pargr- punctajul acordat pentru articolele publicate în reviste aflate în zona roșie sau galbenă de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
brtip(CDj,csrs,U) - reprezintă numărul de brevete obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în acea ramură de știință rs;
pbr tip - punctajul acordat pentru brevetele obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității U, care activează în ramura de știință rs;
TPDCtitrs(U) - numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective U, în acea ramură de știință rs;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități, UEFISCDI
C2.4. Fondurile pentru cercetare științifică/creație artistică
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creație artistică6 (inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al universității) și numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate,
conform relației:
unde:
TVpr_cercetare(U) - valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creație artistică (inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al universității), de la universitatea U;
TPDCtit(u) - numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în universitatea U;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități
Clasa de indicatori C3. Orientare internațională
C3.1. Ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS și ERASMUS MUNDUS
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților care au participat la mobilități prin programul ERASMUS, studenți români în străinătate - outgoing și studenți străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) și numărul total de studenți înmatriculați în universitatea U.
conform relației:
unde:
SF(U)(ERAMUS_ro) - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, români care au participat la mobilități ERASMUS în străinătate;
SF(U)(ERAMUS_st) - numărul de studenți fizici de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, străini care au participat la mobilități ERASMUS în România;
TSF(U) - Numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător, pentru mobilitățile realizate (finalizate) în anul universitar anterior;
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: ANPCDEFP, CNFIS
C3.2. Ponderea studenților înscriși în programe de studii în limbi de circulație internațională
Se calculează, la nivel de ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul studenților înmatriculați la programe de licență și master în limbi de circulație internațională7 și numărul total al studenților înmatriculați la toate ciclurile de studii, conform relației:
unde:
SFrs(U) (L_prog_int) - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă), înmatriculați la programe de licență în limbi de circulație internațională, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
SFrs(U) (M_prog_int) - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă), înmatriculați la programe de master în limbi de circulație internațională, din ramura de știință fs, de la universitatea U;
TSFrs(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de toate ciclurile de studii, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenți înscriși în anul universitar 2014/2015);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: CNFIS, Universități
Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială
C4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaționale
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul între numărul studenților proveniți din medii dezavantajate socioeconomic8 și numărul total al studenților9
Pentru anul curent 2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
conform relației:
unde:
SF(U) (medii_dezavantajate) - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau orașe cu sub 10.000 de locuitori, ori provin din centre de plasament (orfani), sau aparțin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea U;
TSF(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U.
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități
C4.2. Contribuția universității la fondul de burse
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) și numărul total de studenți de la toate ciclurile de studii.
conform relației:
unde:
CBsurse proprii(U) - cheltuieli cu burse și alte forme de sprijin financiar pentru studenți, din sursele proprii ale universității, altele decât alocațiile bugetare - în lei
TSF(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenți înscriși în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități
C4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență
Se calculează, la nivel de ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul de studenți de la ciclul de studii de licență care au făcut practică în mediul angajator (pe baza unor convenții de practică încheiate de universitate) sau în bazele didactice proprii de practică, și numărul total de studenți de la ciclul de studii de licență.
Pentru anul curent 2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
conform relației:
unde:
SFrs(U) (L_practică) - numărul de studenți fizici cu frecvență (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura de știință rs, de la universitatea U, care fac practică în mediul angajator, pe baza unor convenții de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică;
SFrs(U)(L) - numărul de studenți fizici cu frecvență și frecvență redusă (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura de știință rs, de la universitatea U;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015, respectiv studenții care au realizat practică în anul universitar anterior 2013/2014);
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități
C4.4. Locuri în cămine studențești
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre suma numărului de locuri în cămine și numărul de subvenții pentru cămine, acordate de universitate, și numărul total de studenți, de la forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii (L, M, D),
conform relației:
unde:
LC(U) - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U;
SC(U) - numărul de subvenții pentru cămine acordate de universitatea U;
TSFzi(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenții înscriși în anul universitar 2014/2015, respectiv numărul de locuri în cămine și numărul de subvenții pentru cămine în anul universitar 2014/2015).
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități
C4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene și alte surse externe) și totalul veniturilor universității.
unde:
TFondnerambursabile(U) - total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei
TV(U) - total venituri ale universității U, exprimate în lei;
ani - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2014).
ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
Sursă date: Universități
← Ordinul ANRE nr. 6/2015 - modificarea Regulilor generale... |
---|