Legea nr. 340/2022 privind aprobarea OUG nr. 144/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144 din 30 decembrie 2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1258 din 31 decembrie 2021.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VASILE-DANIEL SUCIU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
București, 9 decembrie 2022.
Nr. 340.
| ← DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței... | DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de... → |
|---|
1. Descrierea situației actuale
Rata de conectare a populației la servicii de apă este de 72,4%, iar la servicii de canalizare este de 55,8%, fiind cele mai scăzute dintre țările UE - atât pentru apă potabilă, cât și pentru canalizare. Diferențele dintre zonele urbane și cele rurale din România sunt uriașe: în timp ce municipalitățile mai mari se apropie de respectarea standardelor UE, comunitățile mai mici (în special în zonele rurale) înregistrează o întârziere considerabilă.
In piața serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, activează în prezent 43
Citește mai mult
de operatori regionali, 2 operatori locali mari și circa 1000 de operatori locali mici. Cei 43 de operatori regionali, alături de cei 2 operatori locali mari (ANB și ANP) deservesc circa 90% din populația care beneficiază de servicii de alimentare cu apă și de canalizare, acoperind majoritatea mediului urban și parțial mediul rural. Cei 1000 de operatori locali mici deservesc în majoritate populația din mediul rural.In ultimii 20 de ani au fost realizate investiții de aproximativ 7 miliarde de euro în infrastructura de apă și canalizare, majoritatea fiind realizate de operatorii regionali. Gradul scăzut de conectare poate fi însă explicat prin proporția mare și densitatea foarte scăzută a populației rurale comparativ cu restul țărilor europene (în România conectarea unei gospodării din zona rurală costă mult mai mult datorită distanțelor mari între proprietăți), dar sunt și alte elemente de natura legislativă, administrativă și operațională care au determinat gradul scăzut de conectivitate.
În cadrul unui proiect de asistență tehnică coordonat de BERD (Proiectul PISSA), a fost calculat costul total pentru conformarea cu cerințele directivelor UE privind calitatea apei potabile și epurarea apelor uzate urbane în jurul sumei de 22.2 miliarde EUR, dintre care o sumă de 9 miliarde EUR în ceea ce privește furnizarea apei potabile și 13.2 miliarde EUR pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane. La acestea se mai adaugă costuri pentru infrastructura construită în ultimii 20 de ani (înlocuiri, reabilitările) de 2.3 miliarde de euro, conducând la un necesar de investiții totale de 24.5 miliarde de euro.
O evaluare generală arată că au fost identificați ca fiind disponibilizate la nivel național aproximativ 7 miliarde EUR,
pentru investiții in infrastructura de apă și canalizare, în special din fondul POIM 2014-2020, PNDL I și II și PNDR 2014-2020. Alte granturi UE vor fi disponibile în următoarea perioadă de programare 2021-2027, fondurile fiind estimate în prezent la 3 miliarde EUR. Deficitul de finanțare rămas este de aproximativ 14,5 miliarde EUR, care probabil va trebui să fie finanțat de la bugetul de stat sau inclus a fi finanțat pentru următoarele perioade de programare ale UE după 2027.
O parte din acest deficit de finanțare poate fi acoperit și de către operatorii de apă și apă uzată din veniturile obținute din prețuri și tarife. În ultimii ani însă, nivelul investițiilor realizate de către cei 43 de operatori regionali din venituri proprii (tarife) a fost relativ redus, în jur de 40-50 milioane de euro pe an. Pentru a crește aceste sume, ar trebui crescute prețurile și tarifele pentru serviciile de apă și apă uzată, prin stabilirea unei rate minime de suportabilitate la nivelul consumatorilor.
În ultimii 10 ani, elaborarea strategiilor tarifare a fost legată exclusiv de proiectele finanțate din fonduri europene, acest lucru având un impact nefavorabil asupra nivelului prețurilor și tarifelor.
Până în anul 2013, majoritatea operatorilor regionali au avut în implementare strategii de tarifare aprobate prin POS Mediu ceea ce se vede și în numărul operatorilor care au ajustat anual tarifele. Începând cu 2014, o parte din operatorii regionali au finalizat deja implementarea strategiilor de tarifare (primele 10 aplicații POS aprobate) ducând la scăderea numărului de operatori care au ajustat tarifele anual.
În anul 2015 aproape toți operatorii regionali au finalizat implementarea strategiilor de tarifare din POS Mediu ceea ce a determinat ca, începând cu anul 2016, numărul de operatori regionali care au ajustat tarifele să fie extrem de redus. Începând cu 2017 au început să apară primele strategii de tarifare pe POIM (4 operatori în 2017 și încă 5 în 2018) ceea ce a dus la creșterea operatorilor care au ajustat tarifele, unii în termeni reali (cei care au strategii în POIM), alții doar cu inflație sau pe fișe de fundamentare. În ultimii 4 ani, în medie, aproximativ doar jumătate dintre operatorii regionali au ajustat tarifele în mod constant ceea ce a dus la o pierdere de potențiale resurse financiare nevalorificate cu impact pe profitabilitate și pe nivelul de investitii realizate din surse proprii.
În general, procesul de aprobare a strategiilor de tarifare este greoi, pentru că presupune obținerea de hotărâri de consiliu local din partea fiecărui UAT membru al ADI. În cazul în care strategiile de tarifare sunt legate de proiecte de investiții cu finanțare europeană, procesul de aprobare a strategiilor a fost mai rapid (sub presiunea pierderii fondurilor). În cazul în care un operator regional sau ADI dorește să realizeze și să propună spre aprobare o strategie de tarifare independent de un- proiect de
finanțare cu fonduri europene, procesul este extrem de dificil. Există un singur operator regional în România care în ultimii 10 ani a avut o strategie de tarifare aprobată în afara proiectelor cu finanțare europeană, acest fapt arătând ca exista o amenințare pentru sustenabilitatea pe termen scurt a operatorilor regionali. In prezent toate părțile implicate, de la utilizatori la autorități locale menționează ca tarifele Ia apă și apă uzată sunt ridicate fără însă a avea nici o bază științifică de analiză. În literatura de specialitate, capacitatea de plată a populației este măsurată folosind rata de suportabilitate care reprezintă procentul din venitul unei gospodării (familii) plătit pentru factura de apă și apă uzată. Conform exercițiului național de benchmarking realizat anual de către cei 43 de operatori regionali, în 2019, o gospodărie (familie) medie din România a plătit în jur de 1.9% din veniturile ei pentru factură de apă și apă uzată. Un nivel minim pentru această rată de suportabilitate a fost agreat de către România cu Comisia Europeană ca parte a programului POIM și care a fost apoi legiferat prin aprobarea „Metodologiei de Analiză Cost - Beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă” aprobată prin Hotărârea 677/2017. În acest document se menționează că, pentru regiuni în care se implementează investiții în infrastructura de apă și apă uzată, tariful va fi ajustat astfel încât factura medie la apă și apă uzată să fie minim 2,5% din venitul mediu al gospodăriei. 0 comparație simplă între nivelul actual al ratei de suportabilitate și cerința minimă arată că tarifele sunt la nivele mai reduse decât ar trebui. În concluzie, pe de-o parte nu avem suficiente resurse de finanțare pentru realizarea investițiilor necesare conformării cu prevederile directivelor UE, iar pe de altă parte consumatorii plătesc mai puțin pentru serviciile de alimentare cu apa și de canalizare decât nivelul care asigură sustenabilitatea acestor servicii pe termen lung, nivel agreat în cadrul HG 677/2017. Spre exemplu, dacă toți operatorii regionali ar practica un tarif care să ducă nota de plată la procent de 2,5% din venitul mediu al gospodăriei, s-ar genera anual în plus peste 200 de milioane de euro care ar putea finanța investiții în infrastructură și care reprezintă in prezent un potențial irosit.
Experiența națională și cea internațională ne arată că, pe termen mediu și lung, operarea locală a serviciilor la nivel rural devine nesustenabilă și că este nevoie de întărirea politicii de regionalizare și continuarea consolidării operării regionale, acesta fiind considerat mecanismul cel mai fiabil de furnizare a serviciilor de apă în aglomerările mai mici și de accelerare a conformării cu standardele UE.
Un alt aspect important este că România trebuie să își crească capacitatea sa de investiții în perioada următoare, ceea ce ': reprezintă o mare provocare din punct de vedere financiar, economic și administrativ. Acest lucru crește nevoia de reforme semnificative și eficiență sporită în sector, pentru a crea un mediu favorabil investițiilor, pentru a accelera absorbția fondurilor UE, creșterea gradului de conformare la prevederile directivelor UE specifice sectorului și a reduce la minimum costurile inevitabilului infringement.
Nu in ultimul rând trebuie menționat că îmbunătățirea operării sistemelor de apă și apă uzată, cu impact asupra nivelului de conformare cu directivele UE, implică și folosirea la capacitate maxima a infrastructurii deja realizate, prin conectarea utilizatorilor la rețele de apă și/sau de canalizare realizate și puse in funcțiune. Astfel, ar trebui să existe obligativitatea utilizatorilor de a se racorda în special la sistemele publice de canalizare existente, dacă nu dețin un sistem individual de colectare și epurare corespunzător, care respectă condițiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural..
Această cerință de conectare la sistemele publice de canalizare existente are, de asemenea, și un impact asupra protecției mediului, îndeplinindu-se astfel mai multe cerințe de eficientizare și conformare.
În acest context general, este nevoie de o schimbare majoră în sistemul de reglementare al sectorului, respectiv introducerea unei noi reglementari economice a serviciilor, bazată pe planuri de afaceri și introducerea unor cerințe mai stricte pentru asigurarea unei bune guvernanțe la nivelul sectorului. Astfel, se va asigura o continuitate pentru strategiile de tarifare și implicit pentru resursele financiare adecvate pentru operarea, întreținerea și mai ales dezvoltarea sistemelor de apă și apă uzată, prin valorizarea optimă a veniturilor operatorilor ținând cont de suportabilitatea consumatorilor.
Toate aceste elemente constituie în sine o reforma la nivelul sectorului de apă și apă uzată, reforma care are nevoie mai întâi de o modificare a cadrului legislativ actual, urmată de o reforma la nivelul autorităților publice cu competențe în domeniu, dar și la nivelul operatorilor de servicii.
(...)
Proiectul de act normativ va contribui la accelerarea implementării Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane și a Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman modificată și completată prin Directiva (EU) 2015/1787 și Directive (EU) 2020/2184. Prin modificările propuse proiectul va contribui la:
• Asigurarea sustenabilității financiare a infrastructurii de apă și canalizare.
• Creșterea gradului de racordare la sistemele publice de alimentare cu apă și canalizare existente
• Reglementarea sistemelor individuale adecvate și stabilirea condițiilor de descărcare a apelor uzate din acestea în resursele de apă
• Reducerea/eliminarea poluării cu ape uzate menajere
2. Schimbări preconizate
Prin Planul National de Redresare si Reziliență (P.N.R.R.), una dintre reformele definite în cadrul acestuia vizează consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform cerințelor directivelor europene, fiind planificata implementarea unei reforme mai complexe de consolidare a sectorului de apă și apă uzată din Romania prin adoptarea unui sistem de reglementare economică a serviciului de apă și canalizare, bazat pe plan de afaceri. Potrivit P.N.R.R., în vederea asigurării unui cadrul legislativ corespunzător unei reglementări economice a serviciilor, este necesară reglementarea următoarelor aspecte: - Autorizarea expresă a A.N.R.S.C. de a reglementa economic serviciile de apă și de canalizare. - Obligația operatorilor de apă de stabilire a strategiilor tarifare pe baza unor planuri de realizare a serviciului public în condiții de eficiență, pe o perioada de 5 ani, și care să includă măsuri propuse de creștere a eficienței, plan de investiții atât din surse proprii, cât și din surse atrase, și strategia de tarifare. - Implementarea principiului privind un nivel minim pentru rata de suportabilitate prin stabilirea unui nivel de referință de 2,5%. Totodată, în vederea îmbunătățirii capacității operatorilor regionali ai infrastructurii de apă, precum și a calității și eficienței colaborării dintre aceștia și autoritățile locale/ asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), proprietarii infrastructurii de apă și canal, în P.N.R.R. sunt propuse o serie de modificări ale Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, după cum urmează: - Strategia tarifară a operatorului regional de apă și canalizare se va aproba de către adunarea generală a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI), în baza mandatului special primit de la unitățile administrativ-teritoriale. Prin această modificare, timpul necesar pentru aprobarea strategiei tarifare se va reduce semnificativ, ceea ce va permite extinderea infrastructurii de servicii de gestionare a apelor și a apelor uzate. - Se va impune obligația autorităților administrației publice locale ,de a ține evidența persoanelor fizice și juridice care nu evacuează apă uzată la rețeaua publică de canalizare și de 4 transmite în fiecare an lista acestor persoane către Garda Națională de Mediu. - Se va impune obligația utilizatorilor de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente, dacă nu dețin un sistem individual de colectare și epurare corespunzător.
- Se va permite organizarea, după caz, a furnizării serviciului de alimentare cu apă numai cu condiția să se asigure colectarea apelor uzate prin sisteme individuale de colectare și epurare care asigură același nivel de protecție a mediului ca sistemele centralizate de colectare și epurare.
- Se va asigura caracterul excepțional al sistemelor individuale adecvate, în sensul că ar trebui să se utilizeze aceste sisteme în situațiile în care sistemele centralizate nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic și economic.
- Se va interzice evacuarea directă în mediu a apelor uzate netratate din sistemele individuale adecvate.
- Se vor elabora criteriile pentru autorizarea, construcția, înscrierea/înregistrarea, exploatarea și întreținerea sistemelor individuale adecvate.
Astfel, prezentul proiect de act normativ, prin propunerile de completare si modificare a Legii nr. 241/2006 a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, introduce reguli noi privind sistemul de reglementare economică a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare prin implementarea unei metodologii de ajustare tarifară a prețurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza strategiei de tarifare aferentă planului de afaceri.
Acest sistem de reglementare economică propus pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare reprezintă un sistem de stimulare bazat pe metoda plafonului de preț, cu unele personalizări/adaptări considerând particularitățile naționale. Este o abordare ex-ante a stabilirii prețurilor, în care autoritățile de reglementare stabilesc un plafon pentru prețuri, pe care compania reglementată le poate percepe utilizatorilor/clienților săi (de obicei pentru o perioadă determinată de timp - o perioadă de control reglementată definită) pentru a-și îndeplini obligațiile ce le revin. Această abordare va fi aplicată tuturor operatorilor serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare care prestează serviciul de alimentare cu apă și de canalizare sub forma gestiunii directe.
Astfel, pentru implementarea și monitorizarea acestui sistem de reglementare economică, A.N.R.S.C. va avea atribuții de avizare a strategiilor tarifare propuse de operatori, prin emiterea unui aviz conform, fundamentat economic, obligatoriu de respectat. Autoritățile administrației publice locale/asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, vor aproba strategiile de tarifare în baza avizului conform al A.N.R.S.C.
Reglementarea economică a serviciilor bazată pe planuri de, afaceri, se aplică pentru o perioadă de reglementare de 5 ani (putând exista și anumite derogări, cu precizarea că această perioadă de reglementare nu poate sa fie mai mică dc 3 ani).
Prețurile sunt calculate pe baza veniturilor permise și a cererii prognozate. Stabilirea tarifelor este de obicei asociată cu un plan de afaceri formal pentru perioada de reglementare, în care operatorul își prognozează OPEX (cheltuielile operaționale de exploatare), CAPEX (investițiile), activele noi, costurile viitoare care pot apărea datorită noilor activități sau a operării de active noi și altele. Prin această metodă, A.N.R.S.C. stabilește prețul maxim admisibil pentru serviciile reglementate pe intervalul de timp aferent.
Pentru ca plafonul de preț să funcționeze corect, atât A.N.R.S.C., pe de o parte, cat si operatorii si autoritățile administrației publice locale, respectiv asociații de dezvoltare intercomunitara pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare, pe de alta parte, trebui să fie pregătite cu expertiză în planificare și prognoză, iar calitatea informațiilor raportate ar trebui să fie foarte ridicată.
Sistemul de reglementare economica a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare pe baza strategiei tarifare aferenta planului de afaceri are la baza definirea pe perioada reglementata de către autoritățile administrației publice locale, respectiv asociații de dezvoltare intercomunitară, după caz, a strategiilor locale/regionale de dezvoltare a serviciilor, iar operatorii trebuie sa dezvolte în corelare cu strategiile de dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare din aria de operare, planuri de afaceri pe perioada reglementată care să genereze o strategie tarifară aferentă aceleiași perioade de reglementare. Un element important al mecanismului de reglementare economică este reprezentat de strategiile de redevență, în cadrul cărora sunt reglementate în mod clar modalitatea de determinare a redevenței pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare.
Astfel, pentru instituirea și monitorizarea implementării mecanismului de reglementare economică a serviciilor de apă și de canalizare A.N.R.S.C. va:
a. Aviza conform strategiile de tarifare propuse de operatori, care au fost elaborate în prealabil împreună cu asociațiile de dezvoltare intercomunitară/ autoritățile administrației publice locale în corelare cu strategia locală de dezvoltare a serviciului de alimentare cu apa și de canalizare;
b. Va verifica respectarea cerințelor asumate pentru ajustarea anuală a tarifelor, conform strategiilor de tarifare pe bază de planuri de afaceri
c. elabora și publica un raport pentru anul anterior, privind analiza performanței operatorilor și a efectelor reglementării economice bazate pe strategia de tarifare, aferentă planului de afaceri, în vederea îmbunătățirii, politicilor naționale și locale privind dezvoltarea, serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare '
Pentru o unitate în reglementare a fost abrogat art. 36 alin.(5) in sensul ca mecanismul de stabilire/ajustare/ modificare a prețurilor și tarifelor, indiferent de sursa de finanțare, se constituie anexă la contractul de delegare în cazul operatorilor care prestează serviciul în baza contractului de delegare, respectiv în cazul operatorilor organizați ca servicii publice, cu sau fără personalitate juridică, în structura/subordinea autorității administrației publice locale, se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative.
Așa cum s-a menționat și anterior, propunerile legislative au fost completate cu unele măsuri de asigurare a bunei guvernante Ia nivelul sectorului, prin definirea unor termeni precum „sisteme individuale adecvate de colectare și epurare ape uzate”, stabilirea unor responsabilității privind evidența persoanelor fizice și juridice care nu evacuează apa uzată la rețeaua publică de canalizare existentă, obligativitatea utilizatorilor persoane fizice sau juridice, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente sau nou-înființate, dacă aceștia nu dețin sisteme individuale adecvate de epurare, aprobarea strategiei de tarifare pe baza unui mandat special. $
Modificările legislative propuse referitoare la obligativitatea utilizatorilor persoane fizice sau juridice de a se conecta la rețeaua de canalizare vor asigura creșterea nivelului de conectare la rețeaua publică de canalizare existentă, având în vedere dificultățile semnalate în procesul de realizare și finanțare a lucrărilor în localități. Astfel, Ia nivelul anului 2020, existau lucrări finalizate pentru rețele de canalizare și stații de epurare, dar populația și activitățile industriale din localități nu erau racordate încă la acestea și nici la sisteme individuale adecvate, situația persistând încă din anul 2011. Circa 6,3% din populație nu era conectată la cele 348 rețele de canalizare nou construite și cca. 2% nu era conectată la cele 92 stații de epurare finalizate.
Pe de altă parte, în vederea obținerii unor date și informații corecte pentru analiza nivelului de conectare la rețeaua de canalizare, la stațiile de epurare și la sistemele individuale adecvate de colectare și epurare a apelor uzate, dar și pentru asigurarea fondului național de date pentru raportarea la Comisia Europeană cerințele Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, s-au propus atât monitorizarea persoanelor fizice și juridice care nu sunt racordate la sistemul public de canalizare existent, cât și transmiterea către Administrația Națională „Apele Române”, cu 0 periodicitate stabilită, a datelor și informațiilor pentru evaluarea stadiului implementării cerințelor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 188/2002"pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate și pentru evaluarea stadiului realizării lucrărilor pentru epurarea apelor uzate urbane și a capacităților în execuție și puse în funcțiune pentru aglomerări umane, inclusiv situația investițiilor realizate, pentru stabilirea conformării aglomerărilor umane.
Este de așteptat ca implementarea noului cadru legislativ, si implicit a mecanismului de reglementare economică a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare pe baza planului de afaceri, va conduce la o planificare mai bună a dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, astfel încât să crească gradul de acces al utilizatorilor la serviciu, precum și gradul de conectivitate al utilizatorilor, și nu in ultimul rând predictibilitatea dezvoltării serviciului la nivel regional/ local.
De asemenea, implementarea acestui mecanism de reglementare economică a serviciilor bazat pe planuri de afaceri va conduce la o corelare a strategiilor locale de dezvoltare a serviciilor cu planurile de afaceri ale operatorilor și crearea unui mecanism de monitorizare a gradului de implementare a acestora, inclusiv prin gestiunea eficientă a resurselor create pentru dezvoltarea și eficientizarea serviciilor de alimentare cu apă si de canalizare.
Alte informații
Nu este necesară o reglementare tranzitorie, întrucât proiectul de act normativ supus analizei, raportat la actul normativ în vigoare nu afectează raporturi juridice născute în temeiul vechii reglementări. Pe cale de consecință, prevederile art.54 -Dispoziții tranzitorii din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare nu sunt aplicabile.
(...)
Impactul social
Adoptarea prezentului proiect de act normativ va avea un impact pozitiv contribuind la realizarea și sutenabilitatea infrastructurii publice de apă și canalizare . în mod particular acesta va avea un impact în susținerea familiilor cu venituri mici
Impactul asupra mediului
Impactul acestui act normativ va fi unul pozitiv prin efectele asupra stării apelor și prin asigurarea colectării și epurării corespunzătoare a apelor uzate urbane atât din aglomerările umane mari cât și din aglomerările mici
(...)
Se va elabora un proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea criteriilor pentru autorizarea, construcția, înscrierea/înregistrarea, control și exploatarea și întreținerea sistemelor individuale adecvate de colectare și epurare ape uzate.
Se va elabora un ordin al președintelui ANRSC având ca obiect aprobarea Metodologiei de ajustare tarifară a prețurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza strategiei de tarifare aferentă planului de afaceri, în cazul proiectelor de investiții în sistemele publice de alimentare cu apă și de canalizare dezvoltate din fonduri publice și din fondurile proprii ale operatorilor/operatorilor regionali și Metodologia de evaluare a modului de implementare a strategiilor de tarifare elaborate în conformitate cu Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă.
Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă si de canalizare nr. 241/2006, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ