Legea nr. 349/2022 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Guvernul Malaysiei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Kuala Lumpur la 6.12.2021
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru ratificarea Tratatului dintre România și Guvernul Malaysiei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Kuala Lumpur la 6 decembrie 2021
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se ratifică Tratatul dintre România și Guvernul Malaysiei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Kuala Lumpur la 6 decembrie 2021.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
București, 12 decembrie 2022.
Nr. 349.
TRATAT
Între România și Guvernul Malaysiei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală
România și Guvernul Malaysiei (denumite în continuare la singular „partea” și la plural „părțile”),
dorind să îmbunătățească eficacitatea autorităților responsabile cu aplicarea legii din ambele părți privind cercetarea și urmărirea penală a faptelor, urmărirea, indisponibilizarea și confiscarea mijloacelor de săvârșire și a produselor infracțiunilor prin cooperare și asistență judiciară reciprocă în materie penală,
au convenit următoarele:
ARTICOLUL 1
Domeniul de aplicare a asistenței
1. În conformitate cu prezentul tratat și cu legislația proprie, părțile își vor acorda asistența judiciară reciprocă cea mai largă posibilă în cercetarea, urmărirea și procedurile penale privind infracțiunile asupra cărora partea solicitantă are competență în momentul în care este solicitată asistența.
2. Asistența judiciară reciprocă acordată în conformitate cu prezentul tratat poate include:
(a) obținerea de probe sau declarații de la persoane, inclusiv prin videoconferință;
(b) facilitarea aranjamentelor necesare pentru ca persoanele în cauză să depună mărturie sau să asiste în cercetarea penală, inclusiv prin transferul persoanelor aflate în arest;
(c) comunicarea documentelor judiciare;
(d) efectuarea de percheziții și confiscări;
(e) examinarea obiectelor și cercetări la fața locului;
(f) furnizarea de documente și registre, inclusiv situații și registre financiare, bancare sau referitoare la persoane juridice;
(g) recuperarea sau confiscarea bunurilor asociate infracțiunilor;
(h) sechestrarea sau indisponibilizarea bunurilor asociate infracțiunilor, care pot fi recuperate;
(i) localizarea și identificarea martorilor și suspecților;
(j) identificarea și urmărirea produselor infracțiunii și a bunurilor și mijloacelor derivate din sau folosite pentru săvârșirea unei infracțiuni;
(k) recuperarea sancțiunilor pecuniare aferente unei infracțiuni; și
(l) orice altă formă de asistență care nu este interzisă prin legislația părții solicitate.
3. Prezentul tratat se aplică strict asistenței judiciare reciproce asigurate între părți. Prevederile prezentului tratat nu dau naștere niciunui drept al vreunei persoane private de a obține, suprima ori exclude dovezi ori de a împiedica executarea vreunei cereri de asistență.
ARTICOLUL 2
Neaplicarea
1. Prezentul tratat nu se aplică:
(a) în cazul arestării sau deținerii unei persoane, în scopul extrădării respectivei persoane;
(b) executării în statul solicitat a sentințelor penale pronunțate în statul solicitant, altfel decât în măsura în care aceasta este permisă de legislația statului solicitat;
(c) transferului de persoane private de libertate pentru executarea pedepsei; și
(d) transferului de proceduri în materie penală.
2. Prezentul tratat nu autorizează părțile să exercite, una pe teritoriul celeilalte, competențe sau atribuții care intră exclusiv în sfera de competență a celeilalte părți, conform legislației acesteia.
ARTICOLUL 3
Limitele asistenței
1. Autoritatea centrală a statului solicitat va refuza acordarea asistenței dacă, în opinia autorității centrale a statului solicitat:
(a) solicitarea vizează cercetarea, urmărirea penală ori pedepsirea unei persoane pentru o infracțiune care constituie sau, în virtutea circumstanțelor în care se susține că ar fi fost ori a fost comisă, devine o infracțiune de natură politică;
(b) solicitarea vizează cercetarea, urmărirea penală ori pedepsirea unei persoane pentru o acțiune sau omisiune care, dacă s-ar fi produs în statul solicitat, ar fi fost calificată ca infracțiune militară conform legislației statului solicitat și nu constituie infracțiune potrivit legii penale ordinare a statului solicitat;
(c) există motive temeinice pentru a considera că solicitarea a fost făcută în scopul cercetării, urmăririi penale, pedepsirii sau aducerii altor prejudicii pe considerente de rasă, religie, sex, origine etnică, naționalitate sau opinii politice ale unei persoane;
(d) solicitarea vizează cercetarea, urmărirea penală ori pedepsirea unei persoane pentru o infracțiune într-o cauză în care acea persoană:
i. a fost condamnată, achitată sau grațiată de o instanță competentă sau de o altă autoritate a statului solicitat sau a fost exonerată de răspunderea penală sau a fost scutită de executarea unei pedepse; sau
ii. a executat pedeapsa prevăzută de legislația statului solicitat,
pentru infracțiunea respectivă sau pentru altă infracțiune ale cărei elemente constitutive sunt întrunite prin acea acțiune sau omisiune din infracțiunea menționată inițial;
(e) solicitarea vizează cercetarea, urmărirea penală ori pedepsirea unei persoane pentru o acțiune sau omisiune care, dacă s-ar fi produs pe teritoriul statului solicitat, nu ar fi fost calificată ca infracțiune conform legislației statului solicitat;
(f) acordarea asistenței ar aduce atingere suveranității, securității, ordinii publice sau altui interes public fundamental al statului solicitat;
(g) autoritatea centrală a statului solicitant nu se angajează că obiectul solicitat nu va fi utilizat în alte scopuri decât în scopul soluționării cauzei penale pentru care a fost efectuată solicitarea, iar autoritatea competentă a statului solicitat nu a consimțit la renunțarea la un astfel de angajament;
(h) autoritatea centrală a statului solicitant nu înapoiază autorității centrale a statului solicitat, la cererea acesteia, orice obiect obținut ca urmare a solicitării, după soluționarea cauzei pentru care a fost înaintată solicitarea;
(i) acordarea asistenței ar aduce atingere unei cercetări sau urmăriri penale în curs în statul solicitat; sau
(j) acordarea asistenței ar necesita adoptarea unor măsuri care ar fi contrare legislației statului solicitat.
2. Autoritatea centrală a statului solicitat poate refuza acordarea asistenței dacă, în opinia autorității centrale a statului solicitat:
(a) în ceea ce privește respectiva solicitare, autoritatea centrală a statului solicitat nu a respectat dispozițiile prezentului tratat sau alte prevederi aplicabile;
(b) acordarea asistenței ar prejudicia sau este probabil să prejudicieze siguranța persoanei, indiferent dacă persoana în cauză se află pe teritoriul statului solicitat sau nu; sau
(c) acordarea asistenței ar impune o povară excesivă asupra resurselor statului solicitat.
3. În sensul alineatului 1 litera (a), următoarele infracțiuni nu vor fi considerate infracțiuni de natură politică:
(a) infracțiunile împotriva vieții sau persoanei unui șef de stat sau a unui membru al familiei unui șef de stat;
(b) infracțiunile împotriva vieții sau persoanei unui șef de guvern sau a unui ministru;
(c) o infracțiune prevăzută prin tratatele multilaterale internaționale semnate de părți care, în tratatul multilateral în cauză, este declarată ca neconstituind o infracțiune de natură politică în sensul asistenței juridice reciproce în materie penală;
(d) orice tentativă, instigare sau complicitate la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la literele (a) și (c); și
(e) genocidul, crimele de război, crimele împotriva păcii și umanității.
4. Autoritatea centrală a statului solicitat poate decide să condiționeze aplicarea dispozițiilor prevăzute la alineatul 3 de existența unor prevederi asemănătoare incluse de statul solicitant în legislația sa.
5. Asistența nu poate fi refuzată exclusiv în temeiul secretului bancar sau al obligației altor instituții financiare asemănătoare de a păstra secretul profesional sau al faptului că infracțiunea are o componentă care ține de materia fiscală.
6. Statul solicitat poate amâna executarea cererii în cazul în care executarea imediată ar afecta o anchetă sau procedura penală aflată în desfășurare în statul solicitat.
7. Înainte de a refuza ori amâna executarea cererii, conform dispozițiilor prezentului articol, autoritatea centrală a statului solicitat va analiza dacă asistența poate fi acordată sub rezerva anumitor condiții pe care le consideră necesare, în urma consultării autorității centrale a statului solicitant.
8. Dacă statul solicitant acceptă asistența conform condițiilor impuse la alineatul 7, va trebui să respecte aceste condiții.
9. Dacă statul solicitat refuză sau amână acordarea asistenței, va informa cu promptitudine autoritatea centrală a statului solicitant în privința motivelor refuzului sau amânării, prin autoritatea sa centrală.
10. Părțile se angajează că, sub rezerva respectării legislației proprii, vor acorda, la rândul lor, asistența de care s-au bucurat în cazul unei infracțiuni echivalente, indiferent de pedeapsa aplicabilă.
ARTICOLUL 4
Desemnarea autorităților centrale
1. Fiecare parte va desemna o autoritate centrală care să transmită și să primească cererile, conform prezentul tratat, prin canalele diplomatice.
2. Pentru România, autoritatea centrală este Ministerul Justiției. Pentru Malaysia, autoritatea centrală este procurorul general sau o persoană desemnată de procurorul general.
3. Fiecare parte va comunica fără întârziere celeilalte părți orice modificare privind autoritatea centrală desemnată.
4. Cu excepția cazului în care alineatul 1 prevede în mod expres altfel, autoritățile centrale vor comunica direct una cu alta pentru punerea în aplicare a prezentului tratat.
ARTICOLUL 5
Forma cererilor
1. Cererile de asistență judiciară se vor face în scris sau, atunci când este posibil, prin orice mijloace în măsură să lase o urmă scrisă care să permită părții solicitate să stabilească autenticitatea. În cazuri urgente și atunci când legislația statului solicitat o permite, cererile se pot face verbal, însă, în astfel de cazuri, cererile în cauză vor fi confirmate în scris, în termen de zece zile.
2. Autoritățile centrale se vor ocupa de transmiterea tuturor cererilor și a comunicărilor aferente acestora. În cazuri urgente și atunci când legislația statului solicitat o permite, cererile și comunicarea aferentă acestora pot fi transmise prin Organizația Internațională de Poliție Criminală (INTERPOL).
ARTICOLUL 6
Conținutul cererilor
1. Cererea va cuprinde informațiile necesare părții solicitate sau celor care efectuează cercetarea penală pentru a da curs solicitării, inclusiv:
(a) numele instituției solicitante și autoritatea competentă care efectuează ancheta penală sau procedurile penale de care ține cererea;
(b) scopul cererii și natura asistenței solicitate;
(c) precizarea infracțiunii la care se referă cererea, inclusiv a pedepsei maxime prevăzute pentru aceasta;
(d) cu excepția cazurilor în care cererea vizează comunicarea documentelor judiciare, o descriere a faptelor considerate a constitui infracțiunea și precizarea legislației aplicabile sau textul acesteia;
(e) cu excepția cazurilor în care cererea vizează comunicarea documentelor judiciare, o descriere a actelor sau omisiunilor presupuse sau care urmează a fi demonstrate;
(f) descrierea probelor, a informațiilor sau a asistenței de altă natură vizate;
(g) motivele și detalii privind procedura specifică ori condiția care trebuie îndeplinită, conform statului solicitant;
(h) precizarea termenului în care este solicitată executarea cererii;
(i) orice condiții speciale privind confidențialitatea și motivele pentru solicitarea acestora; și
(j) orice alte informații necesare pentru executarea corespunzătoare a cererii.
2. În măsura în care acest lucru este necesar, cererile de asistență pot include următoarele informații:
(a) identitatea, cetățenia și localizarea persoanei sau persoanelor care fac obiectul anchetei sau procedurilor penale;
(b) identitatea sau localizarea oricărei persoane de la care se urmărește obținerea de probe;
(c) identitatea și localizarea persoanei care trebuie încunoștințată, calitatea respectivei persoane în procedurile penale și maniera aducerii la cunoștință;
(d) informații privind identitatea și locul unde se află o persoană care trebuie localizată;
(e) descrierea manierei în care se va lua și înregistra depoziția sau declarația;
(f) o listă a întrebărilor care trebuie adresate unui martor;
(g) descrierea documentelor, registrelor sau a probelor care trebuie prezentate, precum și descrierea persoanei care trebuie să le prezinte și, în măsura în care nu există prevederi contrare, forma în care acestea trebuie prezentate și autentificate;
(h) descrierea proprietății, bunurilor sau articolelor vizate prin cerere, inclusiv identitatea și localizarea acestora; și
(i) orice hotărâre judecătorească privind asistența solicitată și o declarație privind caracterul definitiv al respectivei hotărâri.
3. Cererea, toate documentele înaintate în sprijinul cererii și orice alte comunicări efectuate în conformitate cu prezentul tratat vor fi însoțite de o traducere în limba engleză, în cazul în care nu sunt formulate în limba engleză.
4. Dacă autoritatea centrală a statului solicitat consideră că informațiile cuprinse în cerere nu sunt suficiente pentru a permite ducerea la îndeplinire a cererii, autoritatea centrală poate solicita informații suplimentare. Statul solicitant va furniza informațiile suplimentare considerate necesare de statul solicitat, pentru a permite îndeplinirea solicitării.
ARTICOLUL 7
Executarea cererilor
1. Cererile de asistență vor fi duse la îndeplinire cu promptitudine, în maniera prevăzută de legile și practicile statului solicitat. În măsura în care acest lucru este permis de legile și practicile sale, statul solicitat poate duce la îndeplinire solicitarea în maniera specificată de statul solicitant.
2. Autoritatea centrală a statului solicitat poate facilita prezența și participarea la executarea cererii a persoanelor menționate în aceasta.
3. Autoritatea centrală a statului solicitat va răspunde într-un termen rezonabil la întrebările privind progresele înregistrate în executarea cererii, adresate de autoritatea centrală a statului solicitant.
4. Autoritatea centrală a statului solicitat poate solicita autorității centrale a statului solicitant să furnizeze informații, în forma necesară, pentru a-i da posibilitatea să execute cererea sau să întreprindă demersurile necesare, conform legii și practicii statului solicitat, pentru a da curs cererii primite de la statul solicitant.
ARTICOLUL 8
Limitări privind utilizarea probelor obținute
1. Statul solicitant nu va utiliza, transfera sau dezvălui, fără consimțământul statului solicitat și sub rezerva termenilor și condițiilor considerate necesare de statul solicitat, probele sau informațiile, inclusiv datele cu caracter personal obținute conform dispozițiilor prezentului tratat, în niciun alt scop decât cele specificate în cerere.
2. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului 1 și în măsura în care legislația statului solicitant o permite, informațiile, inclusiv datele cu caracter personal, pot fi utilizate, transferate sau dezvăluite de partea solicitantă fără consimțământul statului solicitat atunci când acestea au fost dezvăluite în mod legal în cadrul unei audieri publice în relație cu cererea.
3. Statul solicitat poate refuza să transfere informațiile, inclusiv datele personale, obținute ca rezultat al executării unei cereri formulate conform dispozițiilor prezentului tratat atunci când astfel de informații, inclusiv datele cu caracter personal, sunt protejate prin legislația sa națională.
4. Statul solicitat poate solicita oricând statului solicitant să furnizeze informații privind maniera în care sunt ori au fost utilizate informațiile, inclusiv datele cu caracter personal, puse la dispoziție sau transferate în urma unei cereri înaintate conform prezentului tratat.
ARTICOLUL 9
Protecția confidențialității
1. La cerere și în limita admisă de legea sa, statul solicitat va depune toate eforturile pentru a păstra confidențialitatea în ceea ce privește cererea de asistență, conținutul acesteia și documentele justificative aferente acesteia, acordarea asistenței și orice măsură adoptată ca urmare a cererii. În cazul în care nu se poate da curs cererii fără încălcarea condițiilor de confidențialitate prevăzute de cerere, statul solicitat va informa statul solicitant în consecință, urmând ca acesta să stabilească dacă se va da curs cererii, în ciuda acestui aspect.
2. La cerere și în limita admisă de legea sa, statul solicitant va păstra confidențialitatea în ceea ce privește probele și informațiile puse la dispoziție de statul solicitat, cu excepția cazurilor în care respectivele probe și informații sunt necesare pentru derularea anchetei și procedurilor penale descrise în cerere.
ARTICOLUL 10
Obținerea de probe
1. La cerere și în limita admisă de legea sa, statul solicitat va lua declarații date în mod solemn sau sub jurământ sau va obține declarații de la persoane sau le va solicita să prezinte documente, registre sau obiecte care servesc ca mijloc de probă pentru a fi transmise statului solicitant.
2. La cererea statului solicitant, părțile la procedurile relevante desfășurate în statul solicitant, reprezentanții legali ai acestora și reprezentanții statului solicitant pot fi prezente/ prezenți la proceduri, în limita admisă de legislația și procedurile statului solicitat.
ARTICOLUL 11
Videoconferința
1. Nicio dispoziție a prezentului tratat nu împiedică utilizarea videoconferinței în conformitate cu legile și procedurile statului solicitat, în scopul executării unei cereri de luare a depozițiilor, dacă este eficient și în interesul justiției să se procedeze astfel.
2. Părțile pot conveni asupra condițiilor și procedurilor aplicabile pentru luarea depozițiilor prin videoconferință, în conformitate cu legislația și procedurile naționale ale acestora.
ARTICOLUL 12
Dreptul sau obligația de a refuza să depună mărturie
1. O persoană căreia i se solicită să depună mărturie în mod solemn sau sub jurământ sau să furnizeze declarații ori să prezinte documente, registre sau obiecte care servesc ca mijloc de probă conform dispozițiilor articolului 10 al prezentului tratat în statul solicitant sau în statul solicitat, conform unei cereri de asistență, poate refuza să o facă în cazul în care:
(a) legea statului solicitat permite sau obligă acea persoană să refuze în circumstanțe asemănătoare în proceduri inițiate în statul solicitat; sau
(b) legea statului solicitant permite sau obligă acea persoană să refuze în circumstanțe asemănătoare în proceduri inițiate în statul solicitant.
2. Dacă persoana susține că există un drept sau o obligație de a refuza să depună mărturie în mod solemn sau sub jurământ sau să furnizeze declarații ori să prezinte documente, registre sau obiecte care servesc ca mijloc de probă conform dispozițiilor articolului 10 al prezentului tratat, în conformitate cu legislația oricărei părți, statul în care persoana respectivă este prezentă se va baza în acest sens pe un certificat eliberat sau pe o declarație emisă de cealaltă parte sau conform legislației celeilalte părți, ca dovadă a existenței sau inexistenței acelui drept sau a acelei obligații.
3. Prezentul articol nu se aplică atunci când declarațiile martorilor, declarațiile, documentele, registrele sau obiectele care servesc ca mijloc de probă sunt depuse, date sau furnizate de bunăvoie.
ARTICOLUL 13
Furnizarea documentelor și a altor registre publice
1. Statul solicitat va pune la dispoziția statului solicitant copii după registrele publice, inclusiv documentele și informațiile, indiferent de forma acestora, aflate în posesia ministerelor și a autorităților publice ale statului solicitat.
2. În limita admisă de legea sa, statul solicitat poate pune la dispoziția statului solicitant copii după registrele, inclusiv documentele și informațiile, indiferent de forma acestora, aflate în posesia ministerelor și a autorităților publice ale statului solicitat, care nu sunt publice. Rămâne la aprecierea statului solicitat dacă refuză, total sau parțial, o cerere înaintată conform dispozițiilor prezentului alineat.
ARTICOLUL 14
Prezența unei persoane în statul solicitant
1. La cerere și în limita admisă de legea sa, statul solicitat poate sprijini prin efectuarea demersurilor necesare pentru asigurarea prezenței unei persoane din statul solicitat, sub rezerva consimțământului acesteia, în statul solicitant:
(a) pentru a sprijini cercetarea penală derulată în statul solicitant; sau
(b) pentru a participa în cadrul procedurilor în materie penală în statul solicitant, cu excepția cazului în care persoana respectivă este persoana acuzată.
2. Statul solicitat va invita persoana să participe în calitate de martor sau expert în cadrul procesului penal sau să sprijine cercetarea penală. După caz, statul solicitat va lua toate măsurile pentru a asigura siguranța acelei persoane.
3. Atunci când se solicită prezența unei persoane în statul solicitant, cererea va include informații privind următoarele aspecte:
(a) onorariul, indemnizațiile și cheltuielile la care va fi îndreptățită;
(b) măsurile privind securitatea sa pe parcursul călătoriei către și dinspre statul solicitant și al prezenței sale în statul solicitant, dacă este cazul; și
(c) aranjamentele privind cazarea sa pe durata prezenței sale în statul solicitant.
ARTICOLUL 15
Participarea unei persoane private de libertate în statul solicitant
1. În limita admisă de legea sa și conform termenelor și condițiilor pe care le consideră necesare, statul solicitat poate permite transferul temporar al unei persoane private de libertate din statul solicitat în statul solicitant pentru a depune mărturie sau a sprijini cercetarea penală, dacă persoana respectivă consimte la acest transfer.
2. În cazul în care se solicită ca persoana transferată să fie menținută în arest conform legii statului solicitat, statul solicitant va menține persoana respectivă în arest pentru perioada convenită de părți și o va remite statului solicitat. La cererea statului solicitant, durata transferului temporar poate fi prelungită de statul solicitat.
3. În cazul în care statul solicitat înștiințează statul solicitant că nu mai este necesar ca persoana transferată să fie menținută în arest, aceasta va fi pusă în libertate și va fi tratată conform dispozițiilor articolului 14 al prezentului tratat.
4. Statul solicitant nu va solicita statului solicitat să demareze proceduri de extrădare pentru remiterea persoanei transferate.
5. Perioada în care persoana respectivă este menținută în arest în statul solicitant va fi scăzută din perioada de executare a măsurii privative de libertate în statul solicitat.
6. Transferul prevăzut de prezentul articol nu va fi efectuat decât dacă autoritatea centrală a statului solicitant se angajează:
(a) să suporte și să își asume toate cheltuielile presupuse de transfer;
(b) să mențină persoana respectivă în stare de arest în condițiile legii pe toată durata transferului său; și
(c) să remită persoana respectivă în custodia statului solicitat de îndată ce prezența acesteia în fața autorității competente sau a instanței din statul solicitant nu mai este necesară.
ARTICOLUL 16
Măsuri de siguranță
1. Sub rezerva dispozițiilor alineatului 2, atunci când o persoană este prezentă în statul solicitant conform unei cereri înaintate conform dispozițiilor articolului 14 sau 15 al prezentului tratat:
(a) persoana respectivă nu va fi deținută, urmărită penal, pedepsită sau supusă niciunei restricții de libertate individuală în statul solicitant, pentru acte sau omisiuni sau condamnări pentru infracțiuni prevăzute de legea statului solicitant, presupuse a fi fost comise ori comise anterior plecării sale din statul solicitat;
(b) persoanei respective nu i se va solicita, fără consimțământul său, să depună mărturie într-o altă procedură penală sau să sprijine altă anchetă în statul solicitant decât procedura penală sau ancheta la care se referă cererea; sau
(c) persoana respectivă nu va face obiectul unui proces civil în relație cu vreo faptă sau omisiune a persoanei, care s-ar fi petrecut ori s-a petrecut anterior plecării sale din statul solicitat.
2. Alineatul 1 încetează să se mai aplice în cazul în care persoana respectivă, fiind liberă și capabilă să părăsească statul solicitant, nu o face în termen de 15 zile consecutive de la primirea oficială a înștiințării că prezența sa nu mai este necesară sau în cazul în care, după ce a plecat, a revenit de bunăvoie.
3. O persoană care se prezintă în fața unei autorități competente sau a unei instanțe din statul solicitant conform unei cereri înaintate conform dispozițiilor articolului 14 sau 15 al prezentului tratat nu va face obiectul urmăririi penale în baza unei astfel de mărturii, dar se va supune legilor statului solicitant privind sfidarea organelor judiciare și mărturia mincinoasă, așa cum sunt acestea definite de legislația națională a statului solicitat.
4. În cazul în care o persoană care se prezintă în fața unei autorități competente sau a unei instanțe din statul solicitant conform unei cereri înaintate conform dispozițiilor articolului 14 sau 15 al prezentului Tratat face obiectul oricăreia dintre acțiunile prevăzute de alineatul 1, statul solicitant va informa statul solicitat și, dacă persoana în cauză este cetățean al unui stat terț, statul terț în cauză.
5. O persoană care nu consimte să fie prezentă în statul solicitant conform unei cereri înaintate conform dispozițiilor articolului 14 sau 15 al prezentului tratat nu va face obiectul altei pedepse sau răspunderi și nu va suporta alte consecințe legale doar în baza acestui refuz sau a neexprimării consimțământului, indiferent de prevederile contrare ale cererii.
ARTICOLUL 17
Percheziția și confiscarea
1. La cerere și în limita admisă de legea sa, statul solicitat va executa o cerere având ca obiect percheziția, confiscarea și predarea oricăror documente, registre sau obiecte către statul solicitant, dacă există motive rezonabile de a crede că acele documente, registre sau obiecte sunt relevante într-o cauză penală ca material probator și dacă cererea include informații care justifică o astfel de acțiune conform legislației statului solicitat, sub rezerva protecției drepturilor terților de bună-credință.
2. Statul solicitant va respecta condițiile impuse de statul solicitat privind orice documente, registre sau obiecte confiscate care pot fi predate statului solicitant, condiții considerate necesare de statul solicitat pentru protecția acestor documente, registre sau obiecte care urmează a fi transferate.
3. De îndată ce este posibil, statul solicitat va informa statul solicitant în privința rezultatelor obținute.
ARTICOLUL 18
Înapoierea probelor
1. La cerere, la finalizarea cauzei penale în relație cu care a fost înaintată cererea de asistență, statul solicitant va înapoia statului solicitat orice documente, registre sau obiecte puse la dispoziția statului solicitant în urma unei cereri înaintate conform prezentului tratat.
2. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului 1, statul solicitant va înapoia temporar statului solicitat oricând, la cerere, orice documente, registre sau obiecte puse la dispoziție în urma unei cereri înaintate conform prezentului tratat, dacă acestea sunt necesare pentru o anchetă sau pentru un proces penal în statul solicitat.
ARTICOLUL 19
Localizarea sau identificarea persoanelor
La cerere și în limita admisă de legea sa, statul solicitat va face toate demersurile necesare pentru confirmarea localizării sau identității unei persoane specificate în cerere, considerată în mod rezonabil a se afla pe teritoriul său.
ARTICOLUL 20
Comunicarea documentelor
1. La cerere și în limita admisă de legea sa, statul solicitat va face toate demersurile necesare pentru a comunica orice document relevant pentru o cauză penală emis în statul solicitant, care i-a fost transmis în acest scop de statul solicitant.
2. Statul solicitant va transmite orice cerere de comunicare a unui document care vizează un răspuns sau înfățișarea în statul solicitant cu cel mult 60 (șaizeci) de zile înainte de termenul acelui răspuns sau al acelei înfățișări.
3. Statul solicitat va remite dovada comunicării de maniera convenită de părțile în cauză.
4. În sensul alineatului 3, expresia „dovada comunicării" include informații sub forma unui afidavit privind data și modalitatea comunicării documentului și, atunci când este posibil, o confirmare de primire semnată de persoana căreia i-a fost comunicat și, dacă funcționarul însărcinat cu comunicarea documentului nu a putut efectua comunicarea, faptul că documentul nu a fost comunicat și motivele.
ARTICOLUL 21
Asistență în proceduri de confiscare
1. La cerere și în limita admisă de legea sa, statul solicitat va face demersurile necesare pentru localizarea, depistarea, reținerea, indisponibilizarea, sechestrarea sau confiscarea mijloacelor de săvârșire și produselor infracțiunii.
2. În limita admisă de legea sa, statul solicitat va sprijini statul solicitant în procedurile privind confiscarea mijloacelor de săvârșire și produselor infracțiunii și recuperarea sancțiunilor pecuniare. Aceasta poate include măsuri de indisponibilizare a produselor sau mijloacelor în vederea unor proceduri ulterioare.
3. Atunci când statul solicitant cere asistență pentru executarea unei hotărâri judecătorești privind reținerea, confiscarea sau indisponibilizarea de o altă manieră a unor proprietăți sau bunuri, cererea va fi însoțită de hotărârea semnată în original sau de o copie a acesteia, documentul purtând, în ambele cazuri, ștampila autorității centrale a statului solicitant.
4. Statul solicitat care deține controlul asupra proprietăților sau bunurilor vizate de prezentul articol le va valorifica conform legilor sale. În limita admisă de legea sa, statul solicitat va transfera statului solicitant, total sau parțial, astfel de proprietăți sau bunuri ori sumele dobândite în urma valorificării acestora, conform unor condiții reciproc acceptabile.
5. Prezentul articol se va aplica cu respectarea drepturilor terților de bună-credință.
ARTICOLUL 22
Compatibilitatea cu alte dispoziții
Dispozițiile prezentului tratat nu împiedică părțile să își acorde asistență conform altor tratate, dispoziții sau prevederi ale legislației naționale.
ARTICOLUL 23
Certificarea și autentificarea
În sensul prezentului tratat, niciunul dintre documentele transmise în conformitate cu prezentul tratat nu necesită nicio formă de certificare sau autentificare, cu excepția celor specificate prin prezentul tratat sau în cerere.
ARTICOLUL 24
Cheltuieli
1. Statul solicitat își va asuma toate cheltuielile obișnuite pentru executarea cererii de asistență, cu excepția următoarelor cheltuieli care sunt în sarcina statului solicitant:
(a) onorariile și cheltuielile experților judiciari;
(b) cheltuielile de traducere, interpretare și transcriere;
(c) cheltuielile aferente transportului unei persoane către sau de pe teritoriul statului solicitat și onorariile, indemnizațiile și cheltuielile care trebuie plătite persoanei respective atunci când se află în statul solicitant ca urmare a unei cereri formulate în condițiile articolelor 14 sau 15 ale prezentului tratat; și
(d) cheltuielile aferente transportului persoanelor care asigură însoțirea sau escortarea persoanelor private de libertate.
2. Costurile aferente videoconferințelor, remunerării interpreților puși la dispoziție de partea solicitată și indemnizațiilor martorilor și cheltuielile de deplasare ale acestora în statul solicitat vor fi rambursate de statul solicitant statului solicitat, cu excepția cazurilor în care părțile convin altfel.
3. Dacă, în cursul executării cererii, se constată că sunt necesare cheltuieli substanțiale sau de natură extraordinară, părțile se vor consulta în vederea stabilirii modalităților și a condițiilor în care se poate asigura sau continua executarea cererii.
ARTICOLUL 25
Consultări
1. Autoritățile centrale ale părților se vor consulta, la intervalele convenite de acestea, în vederea promovării celei mai eficiente utilizări a prezentului tratat.
2. Părțile pot defini măsurile practice necesare pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului tratat.
ARTICOLUL 26
Soluționarea disputelor
Orice dezacord sau dispută între părți survenită din interpretarea sau aplicarea dispozițiilor prezentului tratat va fi soluționată pe cale amiabilă, prin consultări sau negocieri între părți prin intermediul canalelor diplomatice, fără a fi deferită unui terț sau unui tribunal internațional.
ARTICOLUL 27
Dispoziții finale
1. Prezentul tratat intră în vigoare la 30 (treizeci) de zile de la data primirii ultimei notificări prin intermediul canalelor diplomatice privind finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.
2. Prezentul tratat poate fi modificat prin consimțământul în scris al părților. Modificarea va intra în vigoare în conformitate cu aceeași procedură prevăzută la alineatul 1 al prezentului articol.
3. Oricare dintre părți poate înceta valabilitatea prezentului tratat oricând prin notificarea celeilalte părți. Încetarea valabilității își va produce efectele la 6 (șase) luni de la data primirii unei astfel de notificări.
4. Încetarea prezentului tratat nu va aduce atingere drepturilor și obligațiilor ce decurg din prezentul tratat și finalizării cererilor înaintate conform prezentului tratat, înainte de sau la data încetării.
Drept care subsemnații, autorizați corespunzător, au semnat acest tratat.
Încheiat în două exemplare originale la Kuala Lumpur la 6 decembrie 2021, fiecare în română, malaeză și engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferențe de interpretare, prevalează textul în limba engleză.
PENTRU ROMÂNIA
E.S. Nineta Bărbulescu,
ambasador extraordinar și plenipotențiar al României În Malaysia
PENTRU GUVERNUL MALAYSIEI
Tan Sri Idrus Bin Harun,
procuror general al Malaysiei
| ← DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului... | DECRET privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului... → |
|---|
