Decizia CCR nr. 21 din 24.01.2013 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Ovidiu Straciug în Dosarul nr. 991/99/2012 al Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.479D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât nu este motivată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 991/99/2012, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Excepția a fost ridicată de Ovidiu Straciug cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva actului administrativ fiscal de impunere a contribuției datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile actului normativ criticat sunt neconstituționale, întrucât prevăd că o instituție publică nonprofit, respectiv Casa de Asigurări de Sănătate Iași, are dreptul de a percepe dobânzi și penalități. De asemenea, arată că, neavând un contract de asigurare de sănătate încheiat cu această instituție, nu poate fi emisă o decizie de impunere a obligațiilor de plată a contribuției la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2008.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu arată care anume sunt prevederile Legii nr. 95/2006 care ar avea caracter neconstituțional și nici nu precizează textele din Constituție pretins a fi încălcate, nefiind astfel îndeplinite condițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările Curții Constituționale "trebuie făcute în formă scrisă și motivate“.