Decizia CCR nr. 460/2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii (respinsă)
| Comentarii |
|
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
DECIZIA Nr. 460
din 15 octombrie 2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Simina Popescu-Marin — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, excepție ridicată de Fundația Szekler Monitor din Gheorgheni în Dosarul nr. 13.153/3/2019 al Curții de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 121D/2021.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și învederează Curții că, la dosar, autoarea excepției a comunicat un înscris prin care arată că este de acord cu judecarea cauzei în lipsă.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece aceasta nu este motivată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Decizia civilă nr. 1.646 din 1 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 13.153/3/2019, Curtea de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii. Excepția a fost ridicată de Fundația Szekler Monitor din Gheorgheni într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost admisă cererea privind obligarea primarului comunei Remetea să îndepărteze steagul comunei Remetea, steagul Consiliului Național Secuiesc (steagul secuiesc) și drapelul Ungariei din fața Primăriei Comunei Remetea, de pe domeniul
public al comunei Remetea, precum și din orice alt loc public de pe raza comunei Remetea.
6. În ceea ce privește motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea excepției arată că excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 141/2015 a mai fost invocată în Dosarul nr. 50/96/2019 al Tribunalului Harghita — Secția civilă, în care a fost admisă sesizarea Curții Constituționale. În raport cu această stare de fapt, autoarea excepției, precizează că „nu solicităm sesizarea Curții Constituționale și nu depunem un punct de vedere în care să detaliem argumentele noastre legate de neconstituționalitatea Legii nr. 141/2015”.
7. Curtea de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că prevederile Legii nr. 141/2015 nu încalcă dispozițiile constituționale menționate și nu restrâng drepturile autorităților locale de adoptare a propriului steag ori de a reglementa modul de folosire a acestuia.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CUR TEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Legea nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 11 iunie 2015.
12. În opinia autoarei excepției, astfel cum este menționat în dispozitivul actului de sesizare, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta nu este motivată. Curtea Constituțională a
stabilit în jurisprudența sa că structura inerentă oricărei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente — textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei relații de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut,al treilea element comportă, prin caracterul său absolut, un anumit grad de relativitate. Lipsa motivării în sine a excepției nu reprezintă de plano, o condiție sine qua non a existenței excepției, câtă vreme aceasta se poate deduce în mod rezonabil din dinamica primelor două elemente. Însă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia sesizările adresate Curții Constituționale trebuie făcute în formă scrisă și motivate Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile a legăturii cu textul criticat. O asemenea manieră de motivare este eliptică iar instanța de control constituțional nu se poate substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, întrucât ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce este inadmisibil (a se vedea, pe larg, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
14. În prezenta cauză, Curtea constată că, prin susținerile formulate, autoarea excepției nu relevă pretinsul raport de contrarietate dintre prevederile legale atacate și normele fundamentale invocate, ci face referire la o altă cauză în care fost invocată excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 141/2015, soluționată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 809 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021. De asemenea Curtea reține că autoarea excepției precizează expres că nu depune un punct de vedere în care să detalieze argumentele sale referitoare la neconstituționalitatea Legii nr. 141/2015. Prin urmare, susținerile sale nu înfățișează veritabile critici de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în formularea acestora, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (1), coroborat cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, excepție ridicată de Fundația Szekler Monitor din Gheorgheni în Dosarul nr. 13.153/3/2019 al Curții de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
| ← HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 134/2024... | ORDIN privind modificarea și completarea Ordinului ministrului... → |
|---|
